Mateus 9
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs VC
1 Ŋii nɛ Yesu sii juu liiŋ daboro a miira chol a mu u jaŋ,
1 Jesus tomou de novo a barca, passou o lago e veio para a sua cidade.
2 di niaa chuŋ gbɛriku kubala si piŋ u bɔsɔ nyuŋ a kaa kɔ Yesu teeŋ. Yesu si na ari ba ŋaau yarida woruŋ, u bula pi gbɛriku-la a bul, “Sí fawulluŋ fá mi bii, mi joŋ ŋ haachɛba chɛŋ nɛ.”
2 Eis que lhe apresentaram um paralítico estendido numa padiola. Jesus, vendo a fé daquela gente, disse ao paralítico: "Meu filho, coragem! Teus pecados te são perdoados."
3 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichiba-la dɔŋsuŋ pipiɛsɛ dɔŋɔ a bul, “Baala deeŋ tuusɛ Wia joŋŋoo nɛ.”
3 Ouvindo isto, alguns escribas murmuraram entre si: "Este homem blasfema."
4 Ama Yesu jiŋ wii-la ba fa síi biinu a piɛsɛba a bul, “Bɛɛ nɛ tii maa biinɛ wu-bɔmuŋ deeŋ?
4 Jesus, penetrando-lhes os pensamentos, perguntou-lhes: "Por que pensais mal em vossos corações?
5 Mi si jaŋ bul di mi joŋ u haachɛba chɛu nɛ koo mi si jaŋ bul duu sii a chuoli u bɔsɔ a viiri, ba tuɔŋ kubɛɛ nɛ ŋaa mɔli?
5 Que é mais fácil dizer: Teus pecados te são perdoados, ou: Levanta-te e anda?
6 Mi jaŋ dagɛma ari mi-na Nuhuobiine Bie kɛŋ doluŋ dunia lɛ di mi wuo joŋ haachɛba chɛ niaa.” Ŋii nɛ u bula pi gbɛriku-la a bul, “Sii a joŋ ŋ bɔsɔ a mu dia.”
6 Ora, para que saibais que o Filho do Homem tem na terra o poder de perdoar os pecados: Levanta-te - disse ele ao paralítico -, toma a tua maca e volta para tua casa."
7 Baal-la guu duori a sii a mu dia.
7 Levantou-se aquele homem e foi para sua casa.
8 Ni-daŋ-la si na ŋii, fawulluŋ kɛŋba. Ba dɛnnɛ Wia ari u si wuo joŋ doluŋ ŋii a pi nuhuobiinee.
8 Vendo isto, a multidão encheu-se de medo e glorificou a Deus por ter dado tal poder aos homens.
9 Yesu si lii lee-la aa vɛŋ, u na laŋpoo lilaaru kubala baa yirɛ Matiu. U fa hɔŋ u tiŋtinni-dia lɛ nɛ. Ŋii nɛ Yesu yiru a bula pu duu sii to u hariŋ. U sii a to u hariŋ.
9 Partindo dali, Jesus viu um homem chamado Mateus, que estava sentado no posto do pagamento das taxas. Disse-lhe: Segue-me. O homem levantou-se e o seguiu.
10 Ŋii nɛ Yesu juu Matiu dia, ba di u haritooroo kala, a hɔnɔ didii kiaa. Laŋpoo lilaaraa yuga ari haachɛ diiree ma a kɔ, ba kala didii kialiŋ.
10 Como Jesus estivesse à mesa na casa desse homem, numerosos publicanos e pecadores vieram e sentaram-se com ele e seus discípulos.
11 Farisii tiŋŋaa dɔŋsuŋ naba a piɛsɛ Yesu haritooroo a bul, “Bɛɛ nɛ tii ma kuhiaŋ ari laŋpoo lilaaraa ari haachɛ diiree kala hɔnɔ didii kiaa?”
11 Vendo isto, os fariseus disseram aos discípulos: "Por que come vosso mestre com os publicanos e com os pecadores?"
12 Yesu nii wii-la ba si bula a miira bula piba a bul, “Nialiŋ si kɛŋ yarifiɛlaa, ba bi daalusuŋ ŋiŋaara ka chɛ, see nialiŋ síi wiilu.
12 Jesus, ouvindo isto, respondeu-lhes: "Não são os que estão bem que precisam de médico, mas sim os doentes.
13 Má mu a beŋ Wia teniŋ tuɔŋ a na wii-la ba si ŋmuŋsa bubuɔŋ. Ba ŋmuŋsa,
13 Ide e aprendei o que significam estas palavras: Eu quero a misericórdia e não o sacrifício {Os 6,6}. Eu não vim chamar os justos, mas os pecadores."
14 Ŋii nɛ Jɔɔŋ Wia lii-foori-la haritooroo kɔ Yesu teeŋ a piɛsu a bul, “Bɛɛ nɛ tii la di Farisii tiŋŋaa vuvɔɔ niiŋ aŋ ka ŋ haritooroo-na bi niiŋ vɔɔ?”
14 Então os discípulos de João, dirigindo-se a ele, perguntaram: "Por que jejuamos nós e os fariseus, e os teus discípulos não?"
15 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛba a bul, “Di nuu nɛ mu jaa haal kaa kɔ, ka ba duu naŋdɔŋsuŋ hɔŋ, u naŋdɔŋsu-la tuɔŋ jaŋ chei? Ai. Ama chɛɛ dɔŋ nɛ hɛ dimɛ, ba jaŋ kɛŋ baal-la kaa mu lee, aŋ ka di u naŋdɔŋsu-la vɔɔ niiŋ.”
15 Jesus respondeu: Podem os amigos do esposo afligir-se enquanto o esposo está com eles? Dias virão em que lhes será tirado o esposo. Então eles jejuarão.
16 Ŋii nɛ u bira magɛ namaga a piba a bul, “Nuu-kala bi jaŋ joŋ gɛripɛ-faliŋ a kaa tɔ gɛri-biniŋ. Ŋ nɛ ŋaa ŋii, ŋ jaŋ chei gɛri-falii-la.
16 Ninguém põe um remendo de pano novo numa veste velha, porque arrancaria uma parte da veste e o rasgão ficaria pior.
17 Ŋii titia nɛ nuu ma bi jaŋ joŋ si-huoŋ a hɛ pupoi-kpaaŋ lɛ. Ŋ nɛ ŋaa ŋii, pupoi-la jaŋ yɛrɛ, di siŋ-la kala bisa ta. Si-huoŋ maga di ŋ joŋu hɛ pupoi-zɔmuŋ lɛ nɛ, di siŋ-la ari pupoi-la kala zɔŋ.”
17 Não se coloca tampouco vinho novo em odres velhos; do contrário, os odres se rompem, o vinho se derrama e os odres se perdem. Coloca-se, porém, o vinho novo em odres novos, e assim tanto um como outro se conservam.
18 Yesu fa síi bul wiaa ŋii, Ju̱u tiŋŋaa kuhiaŋ kubala kɔ u teeŋ a tuu kpirimi u sipaaŋ aŋ bula pu a bul, “Mi tolo nɛ yie suu lɛɛlɛ, ama ku joŋ ŋ nisiŋ daŋu lɛ duu duori.”
18 Falava ele ainda, quando se apresentou um chefe da sinagoga. Prostrou-se diante dele e lhe disse: Senhor, minha filha acaba de morrer. Mas vem, impõe-lhe as mãos e ela viverá.
19 Ŋii nɛ Yesu to u hariŋ, ba di u haritooroo kala.
19 Jesus levantou-se e o foi seguindo com seus discípulos.
20 Ba síi mu ŋii, di haal kubala ma hɛ dimɛ. U fa kɛŋ tiŋa jisiŋ fii ari balia nɛ, ka u pɔ u bi dɛrɛ. Ŋii nɛ u kɔ a bal Yesu hariŋ a digi u gɛriŋ niipiniŋ lɛ
20 Ora, uma mulher atormentada por um fluxo de sangue, havia doze anos, aproximou-se dele por trás e tocou-lhe a orla do manto.
21 aŋ bul u titia lɛ, “Di mi nɛ digi u gɛriŋ maa, mi jaŋ duori.”
21 Dizia consigo: Se eu somente tocar na sua vestimenta, serei curada.
22 Ŋii nɛ Yesu miira daasɛ a nau a bula pu a bul, “Mi tolo, sí fawulluŋ fá, ŋ yarida nɛ ŋaa ŋ duori.” Haal-la guu duori bua-la titia lɛ.
22 Jesus virou-se, viu-a e disse-lhe: Tem confiança, minha filha, tua fé te salvou. E a mulher ficou curada instantaneamente.
23 Ŋii nɛ ka Yesu-na juu Ju̱u tiŋŋaa kuhiaŋ-la dia. U jua di yo-daaraa china aa yel.
23 Chegando à casa do chefe da sinagoga, viu Jesus os tocadores de flauta e uma multidão alvoroçada. Disse-lhes:
24 Ŋii nɛ Yesu bula piba di nuu-kala lii, di tolo-la bi suba, di u ta piŋ doŋ nɛ. Ŋii nɛ ba kala mumɔmu.
24 Retirai-vos, porque a menina não está morta; ela dorme. Eles, porém, zombavam dele.
25 Ama ba si kiri nialiŋ kala ba lii, Yesu mu juu tolo-la dia a kɛŋ u nisiŋ lɛ, u sii.
25 Tendo saído a multidão, ele entrou, tomou a menina pela mão e ela levantou-se.
26 Wiiŋ deeŋ Yesu si ŋaa, u teeli tiŋtee-la kala.
26 Esta notícia espalhou-se por toda a região.
27 Yesu si lii Ju̱u tiŋŋaa kuhiaŋ-la dia-la lɛ aa vɛŋ, ŋii nɛ nyulimaa balia sii a tuto u hariŋ aŋ faasa yirɛ a bula pu a bul, “Yesu, Devit nihiŋ, fála nennige.”
27 Partindo Jesus dali, dois cegos o seguiram, gritando: Filho de Davi, tem piedade de nós!
28 Yesu si mu dia, nyulima-la baliamiŋ ma to u hariŋ juu dia-la. Ŋii nɛ u piɛsɛba a bul, “Ma ŋaa yarida ari mi jaŋ wuo ŋaa di ma duorii?” Ŋii nɛ ba bul, “Oo, la Tiina, la ŋaa yarida.”
28 Jesus entrou numa casa e os cegos aproximaram-se dele. Disse-lhes: Credes que eu posso fazer isso? Sim, Senhor, responderam eles.
29 Ŋii nɛ Yesu digi ba siaa lɛ aŋ bul, “Ma si ŋaa yarida ari ŋii jaŋ ŋaa, mi jaŋ leŋ duu ŋaa.”
29 Então ele tocou-lhes nos olhos, dizendo: Seja-vos feito segundo vossa fé.
30 Ŋii nɛ ba siaa suri, ka Yesu bula piba ari siifiɛsiŋ a bul, “Ma sí wiiŋ deeŋ bula pi nuu-kala.”
30 No mesmo instante, os seus olhos se abriram. Recomendou-lhes Jesus em tom severo: Vede que ninguém o saiba.
31 Ama ba lii Yesu teeŋ a bul wii-la kala Yesu si ŋaa a teeli leriŋ kala.
31 Mas apenas haviam saído, espalharam a sua fama por toda a região.
32 Nyulima-la balia si lii dia-la lɛ Yesu fa si hɛ, niaa kɛŋ baal kubala si bi wiaa wuo bul a kaa kɔ u teeŋ.
32 Logo que se foram, apresentaram-lhe um mudo, possuído do demônio.
33 Ŋii nɛ Yesu kiri jima-la baal-la lɛ, baal-la suomo bubul wiaa. U ŋaa nuu-kala wu-kpuŋkpere. Ŋii nɛ ba bul di ba ha bi wiiŋ deeŋ yiri na Iziral lɛ.
33 O demônio foi expulso, o mudo falou e a multidão exclamava com admiração: Jamais se viu algo semelhante em Israel.
34 Ama Farisii tiŋŋaa bul ari jiŋsiŋ kuoro nɛ pu doluŋ duu kikiri jiŋ-bɔŋŋɔɔ ŋii.
34 Os fariseus, porém, diziam: É pelo príncipe dos demônios que ele expulsa os demônios.
35 Ŋii nɛ Yesu sii gɔllɛ ta-balaa ari ta-biisiŋ kala a dagɛ niaa Wii-chuɔlɛ diisiŋ lɛ a bul Wia wu-zɔmɔ-la a tigɛ Wia kuorii-la lɛ aŋ pɛ vaarɛ niaa nyanyal-yiriba kala.
35 Jesus percorria todas as cidades e aldeias. Ensinava nas sinagogas, pregando o Evangelho do Reino e curando todo mal e toda enfermidade.
36 U fa si na ni-daŋ-la, nennige kala kɛnu. U na di wiaa nɛ faa walimɛba. Ba bi ba titia lɛ wuo pɛ, a nagɛ piesee si bi pie-daara kɛnɛ.
36 Vendo a multidão, ficou tomado de compaixão, porque estava enfraquecida e abatida como ovelhas sem pastor.
37 Ŋii nɛ u bula pi u haritooroo a bul, “Ku-kumaa yuga nɛ baga lɛ di ba kuŋ, ama tiŋtinnaa bi yugɛ di ba kuŋ kialiŋ.
37 Disse, então, aos seus discípulos: A messe é grande, mas os operários são poucos.
38 Má saa sul baga-la tiina duu hɛ tiŋtinnaa yugɛ di ba tiŋ tiŋtimii-la.”
38 Pedi, pois, ao Senhor da messe que envie operários para sua messe.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.