Mateus 5
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NAA
1 — ausente —
1 Ao ver as multidões, Jesus subiu ao monte. Ele se assentou e os seus discípulos se aproximaram dele.
2 — ausente —
2 Então ele passou a ensiná-los. Jesus disse:
3 “Wia jaŋ pɛ nialiŋ si bi Wia jiŋ woruŋ lɛ.
3 — Bem-aventurados
4 Wia jaŋ pɛ nialiŋ síi yel lɛ.
4 — Bem-aventurados
5 Wia jaŋ pɛ nialiŋ si bi ba titia ka dagɛ.
5 — Bem-aventurados os mansos,
6 Wia jaŋ pɛ nialiŋ si faasa chɛ tuɔ-pula a nagɛ losuŋ koo lii-nyuasuŋ si kɛŋ niaa ŋ chichɛ kudiilee koo liiŋ ŋii.
6 — Bem-aventurados
7 Wia jaŋ pɛ nialiŋ síi fá niaa nennige lɛ.
7 — Bem-aventurados
8 Wia jaŋ pɛ nialiŋ si kɛŋ tuɔ-pula lɛ.
8 — Bem-aventurados
9 Wia jaŋ pɛ naŋjejeeree lɛ.
9 — Bem-aventurados
10 Wia jaŋ pɛ nialiŋ ba síi dɔgisu lɛ a tiŋ wutitii ari tuɔ-pula wiaa.
10 — Bem-aventurados
11 Di niaa nɛ tuusɛma aŋ pɛ to ma naasiŋ dudɔgisɛma aŋ nyia wu-nyiariŋ pipima a tiŋ ma si ŋaa mi haritooroo wiaa, Wia ma jaŋ pɛma lɛ.
11 — Bem-aventurados são vocês quando, por minha causa, os insultarem e os perseguirem, e, mentindo, disserem todo mal contra vocês.
12 Má leŋ di ma tuɔŋ tɔrɛ, di ma jujuɔsɛ, bɛɛ wiaa ma time jaŋ yugɛ Wia-jaŋ lɛ. Ba si to ma naasiŋ dudɔgisɛma ŋii, ŋii titia nɛ ba fa dɔgisɛ nialiŋ si laa sipaaŋ bubul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ.
12 Alegrem-se e exultem, porque é grande a sua recompensa nos céus; pois assim perseguiram os profetas que viveram antes de vocês.
13 Ma nagɛ yisiŋ nɛ nuu-kala teeŋ. Yisiŋ sima, ama di u nɛ sɛbisɛ, ŋ bira bi jaŋ wuo ŋaa duu siŋ. U ŋaa ku-tɔɔ nɛ. Ba joŋo ta niaa nunuɔsɛ.
13 — Vocês são o sal da terra; ora, se o sal vier a ser insípido, como lhe restaurar o sabor? Para nada mais presta senão para, lançado fora, ser pisado pelos homens.
14 Ma ma nagɛ chaaniŋ nɛ dunia niaa kala teeŋ. Taŋ kala si chiŋ peeliŋ nyuŋ, u bi wuo faa.
14 — Vocês são a luz do mundo. Não se pode esconder uma cidade situada no alto de um monte.
15 Nuu-kala síi chɛ pulumuŋ u dia lɛ, u bi jaŋ nyigɛ chaaniŋ bil u dia lɛ a kɛŋ gbaŋa a chu tɔ, koo u bi jaŋ joŋ chaaŋ-la hɛ godo bubuɔŋ maa. U yie joŋo bil kua nyuŋ nɛ, di nuu-kala si hɛ dia-la tuɔŋ nina pulumuŋ.
15 Nem se acende uma lamparina para colocá-la debaixo de um cesto, mas num lugar adequado onde ilumina bem todos os que estão na casa.
16 Ŋii titia nɛ ma ma maga di ma chaanɛ niaa teeŋ di ba wuo na wu-zɔmɔ-la ma síi ŋaa di ba wuo dɛnnɛ ma Nyimma si hɛ Wia-jaŋ lɛ.
16 Assim brilhe também a luz de vocês diante dos outros, para que vejam as boas obras que vocês fazem e glorifiquem o Pai de vocês, que está nos céus.
17 Ma biina mi kɔ di mi joŋ wialiŋ Moosis fa si ŋmuŋsa bil di niaa tuto ta nɛɛ? Koo ma biina mi kɔ di mi joŋ wialiŋ niaa si dagɛma Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ ta nɛɛ? Ai, mi bi kɔ di mi joŋba ta, ama mi kɔ di mi dagɛ ba bubuɔŋ titia nɛ.
17 — Não pensem que vim revogar a Lei ou os Profetas; não vim para revogar, mas para cumprir.
18 Wutitii nɛ mi bulaa pima, dunia ari wia nyuŋ si jaŋ hɛ dimɛ ŋii a dieni, wialiŋ Moosis fa si ŋmuŋsa bil di niaa tuto, ba bi jaŋ keriba mua ma ta see di kuŋ-kala si hɛ dunia lɛ dɛrɛ.
18 Porque em verdade lhes digo: até que o céu e a terra passem, nem um i ou um til jamais passará da Lei, até que tudo se cumpra.
19 Ŋii wiaa nii-la kala si keri wialiŋ mua ma ta aŋ dagɛ u dɔŋsuŋ tiŋŋaa di ba to ŋii, u tiina nɛ jaŋ ŋaa ni-bie Wia kuorii-la tuɔŋ. Nii-la ma kala síi to wialiŋ a dagɛ u dɔŋsuŋ tiŋŋaa di ba ma to ŋii titia, u tiina jaŋ yugɛ Wia kuorii-la tuɔŋ.
19 Aquele, pois, que desrespeitar um destes mandamentos, ainda que dos menores, e ensinar os outros a fazer o mesmo, será considerado mínimo no Reino dos Céus; aquele, porém, que os observar e ensinar, esse será considerado grande no Reino dos Céus.
20 Mi jaŋ bula pima, see di ma kɛŋ tuɔ-pula a kii Wia teniŋ kerichiba ari Farisii timma-la a ŋiŋaa wialiŋ Wia síi chɛ, di ŋii dee, ma bi jaŋ wuo juu Wia kuorii-la tuɔŋ.”
20 Porque eu afirmo que, se a justiça de vocês não exceder em muito a dos escribas e fariseus, jamais entrarão no Reino dos Céus.
21 Ŋii nɛ Yesu bira dagɛ u haritooroo a bul, “Ma nia ari faafaa kala nɛ Moosis bula pi niaa a bul di ba sí niaa kpu. U fa bula di nii-la kala nɛ kpu nuu, ba jaŋ kɛnu kaa mu dii u sariya.
21 — Vocês ouviram o que foi dito aos antigos: “Não mate.” E ainda: “Quem matar estará sujeito a julgamento.”
22 Ama lɛɛlɛ mi jaŋ bula pima, nii-la kala si na baaniŋ u naaŋbie nyuŋ, ba jaŋ kɛnu kaa ku dii u sariya. Nii-la ma kala si yirɛ u naaŋbie a bul di u ŋaa ni-pɛipɛi, ba jaŋ kɛnu kaa mu nialiŋ si hilime vuurɛ wiaa teeŋ. Nii-la ma kala si yirɛ u naaŋbie a bul di u ŋaa ni-tɔɔ nɛ, u tiina jaŋ mu juu Wia nyiniŋ.
22 Eu, porém, lhes digo que todo aquele que se irar contra o seu irmão estará sujeito a julgamento; e quem insultar o seu irmão estará sujeito a julgamento do tribunal; e quem o chamar de tolo estará sujeito ao inferno de fogo.
23 Di ŋ nɛ kɛŋ puna mu Wia koruŋ di ŋ kpu a nyiga pu aŋ liise mu yi ari ŋ naaŋbie tuɔŋ cheye ŋ nyuŋ,
23 Portanto, se você estiver trazendo a sua oferta ao altar e lá se lembrar que o seu irmão tem alguma coisa contra você,
24 leŋ puna-la koru-la nyuŋ aŋ miira mu ma di ŋ naaŋbie siŋ, ka di ŋ-na miira mu di ba kpu puna-la a pi Wia.
24 deixe diante do altar a sua oferta e vá primeiro reconciliar-se com o seu irmão; e então volte e faça a sua oferta.
25 Di nuu nɛ samiŋ a kɛniŋ kaa mu sariya didiiliŋ, ŋ ŋaa kukeri a bul wii-la wasɛ woŋbiiŋ lɛ lima lima aŋ-na mu. Di ŋii dee, u jaŋ kɛniŋ kaa hɛ sariya didiire nisiŋ lɛ. Sariya didiire ma jaŋ kɛniŋ kaa hɛ porisiba nisiŋ lɛ. Ba nɛ jaŋ kɛniŋ mu tɔ dia.
25 — Entre em acordo sem demora com o seu adversário, enquanto você está com ele a caminho, para que o adversário não entregue você ao juiz, o juiz entregue você ao oficial de justiça, e você seja jogado na prisão.
26 Di ba kɛniŋ mu tɔ dia, ŋ bi jaŋ wuo lii see ŋ ti̱ŋ chiŋ-la kala ba si kere piŋ.
26 Em verdade lhe digo que você não sairá dali enquanto não pagar o último centavo.
27 Ma nia di ba dagɛma di ma sí niaa haalaa chɛ.
27 — Vocês ouviram o que foi dito: “Não cometa adultério.”
28 Ama mi jaŋ bula pima, nuu-kala si na haala a cho duu kɛnu piŋ, u tiina juu Wia haachɛ lɛ nɛ u tuɔŋ lɛ.
28 Eu, porém, lhes digo: todo o que olhar para uma mulher com intenção impura, já cometeu adultério com ela no seu coração.
29 Di ŋ na-diiŋ siiŋ níi chɛ duu kɛniŋ hɛ haachɛ lɛ, liisa ta. Ŋ si jaŋ juu Wia kuorii-la tuɔŋ ari sii-togo, u nɛ kpia ba si joŋuŋ yuo hɛ Wia nyiniŋ lɛ ari siaa balia.
29 — Se o seu olho direito leva você a tropeçar, arranque-o e jogue-o fora. Pois é preferível você perder uma parte do seu corpo do que ter o corpo inteiro lançado no inferno.
30 Di ŋ na-diiŋ nisiŋ níi chɛ duu kɛniŋ hɛ haachɛ lɛ, kere ta. Ŋ si jaŋ juu Wia kuorii-la tuɔŋ ari na-kuuŋ, u nɛ kpia ŋ si kɛŋ ŋ yaraa kala aŋ juu Wia nyiniŋ.
30 E, se a sua mão direita leva você a tropeçar, corte-a e jogue-a fora. Pois é preferível você perder uma parte do seu corpo do que o corpo inteiro ir para o inferno.
31 Ba bira dagɛma a bul,
31 — Também foi dito: “Aquele que repudiar a sua mulher deve dar-lhe uma carta de divórcio.”
32 Ama lɛɛlɛ mi jaŋ bula pima a bul, baal-na kala si via u haala, u ŋaa haal-la juu Wia haachɛ lɛ nɛ, see di haal-la ka ŋaa ha-chɔruŋ wu-ŋaalaa, ka u bala-na viau. Di haal-la nɛ bira mu jaa baal dɔŋ, baal-la si jaau, u ma juu Wia haachɛ lɛ nɛ.
32 Eu, porém, lhes digo: quem repudiar a sua mulher, exceto em caso de relações sexuais ilícitas, a expõe a se tornar adúltera; e aquele que casar com a repudiada comete adultério.
33 Ma bira nia di ba bula pi la naabalimaba a bul,
33 — Vocês também ouviram o que foi dito aos antigos: “Não faça juramento falso, mas cumpra rigorosamente para com o Senhor o que você jurou.”
34 Ama lɛɛlɛ mi jaŋ bula pima, di ma nɛ chɛ di ma ŋaa wii, ma sí ŋmiɛsu. Ma sí Wia ŋmiɛsu, bɛɛ wiaa u níi beŋ dunia kuŋ-kala.
34 Eu, porém, lhes digo: não jurem de modo nenhum; nem pelo céu, por ser o trono de Deus;
35 Koo ma sí tiŋteeŋ ma ŋmiɛsu, bɛɛ wiaa Wia naasiŋ di-wiesiŋ nɛ ŋii. Koo ma sí Jerusalɛm ma ŋmiɛsu, bɛɛ wiaa kuori-baliŋ jaŋ nɛ ŋii.
35 nem pela terra, por ser estrado de seus pés; nem por Jerusalém, por ser a cidade do grande Rei.
36 Ma paala sí ma nyuŋ ma ŋmiɛsu, bɛɛ wiaa ma paala bi jaŋ wuo ŋaa di ma nyu-punaa biri koo ba pullɛ.
36 Não jure pela sua cabeça, porque você não pode fazer com que um só cabelo fique branco ou preto.
37 Ama ma-na yaa bul, ‘Oo’ koo ‘Ai’ duŋduŋa a lii ŋii hariŋ. Di ŋ nɛ sɛyɛ, leŋ u sɛnɛ ŋaa wutitii. Di ŋ bira bi sɛyɛ maa, leŋ duu ŋaa wutitii. Di ŋii duŋduŋa dee, u lii Sitaani nɛ.
37 Que a palavra de vocês seja: Sim, sim; não, não. O que passar disto vem do Maligno.
38 Ma nia ari Moosis fa bula a bul,
38 — Vocês ouviram o que foi dito: “Olho por olho, dente por dente.”
39 Ama lɛɛlɛ mi jaŋ bula pima a bul, di nuu nɛ ŋaa wu-bɔŋ ŋ lɛ, sí wu-bɔŋ-la joŋo ti̱mu. Di nuu nɛ fallɛ ŋ na-diiŋ chaŋkpaŋiŋ lɛ, kɛŋ ŋ na-gua chaŋkpaŋiŋ ma kaa birima pu duu fallɛ.
39 Eu, porém, lhes digo: Não resistam ao perverso. Se alguém lhe der um tapa na face direita, ofereça-lhe também a face esquerda.
40 Di nuu nɛ samiŋ kaa juu kɔɔti duu laa ŋ gɛri-baliŋ, wuri ŋ gɛri-bie ma pɛ pu.
40 Se alguém quer processar você e tirar-lhe a túnica, deixe que leve também a capa.
41 Di nuu nɛ fuguŋ di ma duu vɛŋ meel-daa, leŋ di ma vɛŋ meel-daasiŋ balia.
41 Se alguém obrigar você a andar uma milha, vá com ele duas.
42 Di ŋ nɛ kɛŋ kuŋ, di nuu piɛsɛ chichɛ, joŋo pu. Di nuu nɛ kɔ ŋ teeŋ a chichɛ kuŋ duu chiŋ, di ŋ nɛ kɛnɛ, joŋo chimu.
42 Dê a quem lhe pede e não volte as costas ao que quer lhe pedir emprestado.
43 Ma nia ari Moosis fa si di ma cho ma dɔŋsuŋ tiŋŋaa aŋ bɛrɛ ma diŋdɔŋŋɔɔ.
43 — Vocês ouviram o que foi dito: “Ame o seu próximo e odeie o seu inimigo.”
44 Ama lɛɛlɛ mi jaŋ bula pima, má cho ma diŋdɔŋŋɔɔ a chuɔlɛ Wia pipi nialiŋ si to naasiŋ dɔgisɛma.
44 Eu, porém, lhes digo: amem os seus inimigos e orem pelos que perseguem vocês,
45 Di ma nɛ ŋaa ŋii, ma jaŋ wuo ŋaa ma Nyimma Wia si hɛ Wia-jaŋ biiriŋ. U leŋe Wia pɔsɛ hihɛ ni-bɔŋŋɔɔ ari ni-zɔŋŋɔɔ kala lɛ nɛ a leŋ duonuŋ nii pipi ni-zɔŋŋɔɔ ari ni-bɔŋŋɔɔ kala.
45 para demonstrarem que são filhos do Pai de vocês, que está nos céus. Porque ele faz o seu sol nascer sobre maus e bons e vir chuvas sobre justos e injustos.
46 Di ŋ nɛ cho nialiŋ si choŋ duŋduŋa, ŋ bi jaŋ kɛŋ time Wia-jaŋ lɛ. Laŋpoo lilaaraa ma paala ŋiŋaa ŋii nɛ.
46 Porque, se vocês amam aqueles que os amam, que recompensa terão? Os publicanos também não fazem o mesmo?
47 Di ŋ nɛ tuɔsɛ ŋ naaŋbiiriŋ duŋduŋa chuchuɔlɛ, ŋ bi woruŋ ka ŋaa. Nialiŋ si bi Wia jiŋ ma paala ŋiŋaa ŋii nɛ.
47 E, se saudarem somente os seus irmãos, o que é que estão fazendo de mais? Os gentios também não fazem o mesmo?
48 U maga di ma ŋaa tuɔ-pul timma nɛ a sí kuŋ-kala chɛ ka, ari ma Nyimma si hɛ Wia-jaŋ si ŋaa Tuɔ-pul Tiina ŋii.”
48 Portanto, sejam perfeitos como é perfeito o Pai de vocês, que está no céu.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.