Mateus 27

Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs BKJ

Sair da comparação
1 Taŋ-pul nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ kala ari Ju̱u tiŋŋaa kuhiasiŋ hilimi a vuurɛ. Ba kala vuura di ba kpu Yesu.
1 E, chegando a manhã, todos os principais sacerdotes e os anciãos do povo tomaram conselho contra Jesus, para o matarem.
2 Ba kɛnu a vɔbu a kɛnu kaa mu Paalit teeŋ. U nɛ fa hɔŋ Rom kuori-baliŋ nyuŋ Judiya tiŋteeŋ lɛ.
2 E eles maniatando-o, levaram-no e o entregaram a Pôncio Pilatos, o governador.
3 Judas zɛŋbɛ tiina-la si nia di baa chɛ di ba kpu Yesu nɛ, u tuɔŋ chei ari u si yallɛ Yesu ŋii. U miira kɛŋ moribii-biiŋ mara ari fii a kaa mu nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Ju̱u tiŋŋaa kuhiasi-la teeŋ a bul,
3 Então Judas, o que o traíra, vendo que ele fora condenado, arrependeu-se e devolveu as trinta moedas de prata aos principais sacerdotes e anciãos,
4 “Mi ŋaa haachɛ nɛ. Mi joŋ nii-la si bi wii cheye yallɛ di ba kpuu.” Ŋii nɛ nialiŋ bul di ba sipaa kala tuo dimɛ. Di u wii nɛ.
4 dizendo: Eu pequei, traindo o sangue inocente. E eles disseram: O que é isso para nós? Vê tu isto.
5 Ŋii nɛ Judas joŋ moribie-la a yuo ta Wia-dia tiŋteeŋ aŋ lii a mu yuo ŋmɛniŋ.
5 E ele lançou as moedas de prata no templo, e partindo, foi enforcar-se.
6 Nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ paa moribie-la aŋ bul, “Chaliŋ moribiee nɛ ŋla. La kisiŋ nɛ la joŋba hɛ Wia-dia moribiee lɛ.”
6 E os principais sacerdotes, tomando as moedas de prata, disseram: Não é lícito colocá-las no tesouro, porque são preço de sangue.
7 Ŋii nɛ ba vuurɛ di ba jiŋ wii-la ba si jaŋ joŋ moribie-la a ŋaa. Ba joŋ moribie-la yɔɔ tiŋteeŋ. Lee-la nɛ ba huhugi nuhuɔraa. Ba laa tiŋtee-la yɔɔ pupoi-mɛɛrɛ teeŋ nɛ.
7 E, tomando conselho, compraram com elas o campo de um oleiro, para sepultura dos estrangeiros.
8 Ŋii nɛ ba kɛŋ lee-la yiyirɛ chaliŋ tiŋteeŋ ari jiniŋ kala.
8 Por isso aquele campo tem sido chamado de O Campo de Sangue, até ao dia de hoje.
9 Ba si ŋaa ŋii, wialiŋ Jɛrimaya fa si bul, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ ku ŋaa wutitii. U fa si,
9 Então cumpriu-se o que foi dito pelo profeta Jeremias, Dizendo: Eles tomaram as trinta moedas de prata, preço do que foi avaliado, que os filhos de Israel avaliaram,
10 Ba joŋ moribie-la ba si miira laa
10 e deram-nas pelo campo do oleiro, assim como me ordenou o ­Senhor.
11 Yesu si chiŋ nii-la si hɔŋ kuori-baliŋ nyuŋ sipaaŋ Judiya tiŋteeŋ lɛ, ŋii nɛ kuoru-la piɛsu a bul, “Ŋ nɛ ŋaa Ju̱u tiŋŋaa kuoro koo?” Ŋii nɛ Yesu bula pu a bul, “Oo, mi nɛ.”
11 E Jesus ficou em pé diante do governador; e o governador lhe perguntou, dizendo: És tu o REI DOS JUDEUS? E disse-lhe Jesus: Tu o dizes.
12 Ama nialiŋ fa si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Ju̱u tiŋŋaa kuhiasiŋ si joŋ cheeriŋ pu ŋii, u bi wii bula.
12 E ele quando acusado pelos principais sacerdotes e pelos anciãos, nada respondeu.
13 Ŋii nɛ Paalit piɛsu, “Ŋ bi wiaa deeŋba kala nia ba si bula a tigɛŋ lɛɛ?”
13 Disse-lhe então Pilatos: Não ouves quantas coisas testificam contra ti?
14 Ama Yesu bi u niiŋ suro, u bi wu-bala ma bula. Wii-la kperi Paalit woruŋ.
14 E ele não respondeu uma palavra sequer, de modo que o governador se admirou muito.
15 Di diisiŋ kieliŋ gbiele nɛ yie-na kala, Paalit fa yie leŋ ba liisɛ nialiŋ ba si kaa tɔ dia dɔŋɔ nɛ, nii-la niaa si cho.
15 Ora, o governador costumava soltar um preso durante a festa, quem eles escolhessem.
16 Bua-la lɛ di ba kɛŋ baal kubala baa yirɛ Barabas a tɔ dia.
16 E eles tinham então um preso famoso, chamado Barrabás.
17 Ni-daŋ-la si hilime, ŋii nɛ Paalit piɛsɛba, “Ni-bɛɛ nɛ ma cho di mi liisa pima? Barabas koo Kirisito, nii-la Wia si liisaa?”
17 Portanto, estando eles reunidos, Pilatos disse-lhes: Qual quereis que eu vos solte? Barrabás, ou Jesus, chamado Cristo?
18 Paalit fa jima woruŋ ari Ju̱u tiŋŋaa kuhiasiŋ yaraa faa bieru nɛ, ŋii nɛ tii ba kɛŋ Yesu kaa kɔ u teeŋ.
18 Pois ele sabia que por inveja o haviam entregado.
19 Paalit fa si hɔŋ sariya didiiliŋ ŋii, u haala tiŋ tiŋdaariŋ a leŋ di ba bula pu a bul, “Sí baala deeŋ wii-kala ŋaa. U ŋaa tuɔ-pul tiina nɛ. Diamiŋ titaŋiŋ mi duosi wiaa a tigɛu lɛ nɛ. U wiaa wiimi woruŋ nɛ.”
19 E, estando ele assentado no tribunal, sua esposa mandou-lhe dizer: Não te envolvas na questão desse justo, porque eu muito sofri hoje em sonho por causa dele.
20 Ŋii nɛ nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Ju̱u tiŋŋaa kuhiasi-la nyisɛ ni-daŋ-la hɛ di ba bul di Paalit liisɛ Barabas ta aŋ ka di ba kpu Yesu.
20 Mas os principais sacerdotes e os anciãos persuadiram à multidão a pedir Barrabás, e para Jesus ser morto.
21 Ŋii nɛ Paalit piɛsɛ ni-daŋ-la a bul, “Niaa deeŋba baliamiŋ tuɔŋ, kubɛɛ nɛ ma chɛ di mi liisa pima?” Ŋii nɛ ba bul, “Barabas!”
21 O governador lhes respondeu, dizendo: Qual desses dois quereis vós que eu solte? E eles disseram: Barrabás.
22 Ŋii nɛ Paalit piɛsɛ nialiŋ a bul, “Aŋ ka Yesu ba síi yiru Kirisito, bɛɛ nɛ ma si mi kɛnu kaa ŋaa?” Ŋii nɛ ba kala bul, “Leŋ di ba kɛnu kpaasa mɛrɛ daa-gɛsɛɛ nyuŋ.”
22 Pilatos disse-lhes: O que então eu farei com Jesus, que se chama Cristo? Eles todos disseram: Seja crucificado.
23 Ŋii nɛ Paalit piɛsɛba a bul, “Wu-bɔŋ bɛɛ nɛ u ŋaa?” Ŋii nɛ ba kpia a kii buŋbuŋ-la a bul, “Leŋ di ba kɛnu kpaasɛ daa-gɛsɛɛ nyuŋ.”
23 E o governador lhes perguntou: Por quê? Que mal ele fez? Mas eles clamaram ainda mais, dizendo: Seja crucificado.
24 Ŋii nɛ Paalit na ari goŋ-la yuga kiŋkɛŋ, ari yuosuŋ jaŋ juu. Ŋii wiaa u bi wii-kala wuo ŋaa. Di liiŋ chiŋ u sɛmɛ. U ŋaa a sɔŋ u nisaa nialiŋ sipaaŋ aŋ bul, “Mi sipaa tuo baala deeŋ suunuŋ lɛ. U hɛ ma teeŋ.”
24 Vendo Pilatos que nada conseguia, mas antes que um tumulto fora criado, tomando água, lavou suas mãos diante da multidão, dizendo: Eu sou inocente do sangue desta pessoa justa. Vede vós.
25 Ŋii nɛ ni-daŋ-la kala bul, “Di la nɛ cheye wiiŋ deeŋ lɛ, leŋ di Wia dɔgisɛla ari la biiriŋ a tiŋ la si kpuu.”
25 E, respondendo todo o povo, disse: O seu sangue seja sobre nós e sobre nossos filhos.
26 Ŋii nɛ Paalit liisɛ Barabas ta a piba aŋ ŋaa ba viirɛ Yesu aŋ joŋu piba di ba kaa mu kpaasa mɛrɛ daa-gɛsɛɛ nyuŋ.
26 Então lhes soltou Barrabás; e, tendo açoitado Jesus, entregou-o para ser crucificado.
27 Ŋii nɛ Paalit laali-yuoroo dɔŋsuŋ kɛŋ Yesu kaa juu Paalit dia kaala tuɔŋ. Laali-yuoro-la ku-kaanaa kala ma ku pɛba lɛ a hilimi.
27 Então os soldados do governador levaram Jesus ao pretório, reuniram junto a ele o batalhão de soldados.
28 Ba wuri Yesu gɛnniŋ kala aŋ joŋ gɛri-fiaŋ laalu
28 E, despindo-o, vestiram-lhe um manto escarlate.
29 a chɛ sɔsuŋ a kaa sua nyuŋ-chuulo a nagɛ kuoro nyuŋ-chuulo a joŋo chuu a joŋ daaŋtiga hɛ u na-diiŋ lɛ aŋ tuu kpirimi u sipaaŋ a mɔmu lɛ a bul, “Ju̱u tiŋŋaa kuoro, laa chuɔluŋ.”
29 E eles, trançaram uma coroa de espinhos, a colocaram sobre a sua cabeça, e em sua mão direita uma cana; e, ajoelhando diante dele, o zombavam, dizendo: Salve, Rei dos judeus!
30 Ba tu naŋtuɔruŋ a hɛu lɛ a laa daa-la a ŋmoo u nyuŋ lɛ.
30 E, cuspindo nele, tomaram-lhe a cana, e batiam-lhe na cabeça.
31 Ba si mɔmu lɛ dɛrɛ, ba wuri gɛri-fiaŋ-la aŋ paa u titia gɛnniŋ a laalu aŋ kɛnu kaa lii woŋbiiŋ di ba kpaasu mɛrɛ daa-gɛsɛɛ nyuŋ.
31 E, depois de o terem zombado, tomaram-lhe o manto, e puseram-lhe as suas próprias vestes e o levaram para crucificá-lo.
32 Ba si kɛnu kaa lilii di ba kpaasu daa-gɛsɛɛ nyuŋ ŋii, ba cheŋ baal kubala baa yiru Saamɔŋ. U jáŋ yiriŋ nɛ Sariini. Ŋii nɛ laali-yuoro-la fugu u laa Yesu daa-gɛsɛ-la a baasɛ.
32 E saindo, eles encontraram um homem cireneu, chamado Simão, a quem obrigaram a levar a sua cruz.
33 Ŋii nɛ ba ku yi lee kubala baa yirɛ Gɔligɔta. Yiri-la bubuɔŋ nɛ nyu-kuŋkogulo.
33 E, eles chegando a um lugar chamado Gólgota, que quer dizer: lugar da caveira,
34 Ba si yi dimɛ, ba joŋ siniŋ a guoli ku-haariŋ lɛ a joŋo pi Yesu duu nyua. U si lenne di u hɛyɛ, u via.
34 eles deram-lhe para beber vinagre misturado com fel; mas ele, provando-o, não quis beber.
35 Ŋii nɛ ba kpaasu mɛrɛ daa-gɛsɛɛ nyuŋ aŋ tɔŋsɛ Yesu gɛnniŋ wiaa, di ba paa kpaa dɔŋɔ a jiŋ gɛri bɛɛ nɛ nuu-kala jaŋ laa.
35 E eles o crucificaram, e repartiram as suas vestes, lançando a sorte; para que pudesse se cumprir o que foi dito pelo profeta: Eles repartiram entre si as minhas vestes, e sobre a minha túnica lançaram a sorte.
36 Ŋii nɛ ba hɔŋ dimɛ a bibenu.
36 E, sentando-se, o guardavam ali.
37 Ba si si Yesu ŋaa wialiŋ chei, ba ŋmuŋsa hɛ daa-gɛsɛ-la lɛ a bul, “Ju̱u tiŋŋaa kuoro Yesu nɛ ŋla.”
37 E puseram-lhe por cima da cabeça a sua acusação escrita: ESTE É JESUS, O REI DOS JUDEUS.
38 Ŋii nɛ ba kpaasɛ gaaraa balia ma a pɛ Yesu lɛ. Dɔŋɔ hɛ u na-diiŋ, dɔŋɔ ma hɛ u na-gua.
38 E foram crucificados com ele dois ladrões, um à direita, e outro à esquerda.
39 Ba si kpaasu mɛrɛ daa-gɛsɛ-la nyuŋ ŋii, nialiŋ si to dimɛ bibal, ba tutuusu aŋ kɛŋ ba nyuŋ chuchugisi
39 E os que passavam insultavam ele, sacudindo a sua cabeça,
40 a bul, “Oi, ŋ nɛ ŋaa nii-la si si ŋ jaŋ ŋmoo la Wia-dia lo aŋ bira wuo saau tapulaa batori pɛgɛ. Ŋ si ŋaa Wia Bie, lii daa-gɛsɛ-la nyuŋ a laa ŋ titia ta.”
40 e dizendo: Tu que destróis o templo, e em três dias o reedificas, salva-te a ti mesmo. Se tu és o Filho de Deus, desce da cruz.
41 Nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasi-la ari Wia teniŋ kerichiba ari taŋ-la kuhiasiŋ ma sisieri Yesu lɛ a bula pipi dɔŋɔ,
41 De igual modo também os principais sacerdotes zombando com os escribas, e anciãos, diziam:
42 “U wuo niaa laa tita nɛ aŋ bi u titia wuo laa ta. U si si u nɛ ŋaa Kirisito, Ju̱u tiŋŋaa kuoro, leŋ duu lii daa-gɛsɛ-la nyuŋ ku tuu di la na a laa u wiaa dii.
42 A outros salvou; a si mesmo não pode salvar. Se és o Rei de Israel, desça agora da cruz, e nós acreditaremos nele.
43 U laa Wia dii nɛ a bula duu ŋaa Wia Bie nɛ. Tɔɔ, má leŋ di la na di Wia nɛ jaŋ laau ta lɛɛlɛ.”
43 Ele confiou em Deus; liberta-o agora, se ele quiser, pois ele disse: Eu sou o Filho de Deus.
44 Gaara-la balia ma ba si kpaasa a pɛ Yesu lɛ, ba ma tuusu ŋii titia.
44 E também os ladrões, que foram crucificados com ele lançaram o mesmo insulto.
45 Wia ku magɛ nyu-gbaŋa, leriŋ kala biri lim a mu yi didaaniŋ, ka leriŋ bira pullɛ.
45 E desde a hora sexta houve trevas sobre toda a terra, até a hora nona.
46 Ŋii nɛ Yesu faasa yirɛ u yiikoro lɛ a bul, “Eloi, Eloi, lama sabakitani.” U bubuɔŋ nɛ: “Mi Tiina Wia, bɛɛ nɛ tii ŋ joŋmi ta?”
46 E cerca da hora nona bradou Jesus em alta voz, dizendo: Eli, Eli, lamá sabactâni (isto é, meu Deus, meu Deus, por que tu me abandonaste?).
47 Di niaa dɔŋsuŋ chiŋ dimɛ a jegile nii wialiŋ u si bula. Ŋii nɛ ba bula pi dɔŋɔ a bul, “Ilaaja nɛ baal-la yiyirɛ ŋii.”
47 Alguns dos que estavam ali, ouvindo isso, diziam: Este homem chama por Elias.
48 Nialiŋ dɔŋɔ fa si chiŋ dimɛ fá mu joŋ suosuo a kaa mu yuu siniŋ si nyala a joŋo tuu sakeliŋ lɛ a kaa mu hɛ u niiŋ lɛ duu nyua.
48 E logo um deles correu, tomou uma esponja, e embebeu-a em vinagre, e, pondo-a em uma cana, dava-lhe de beber.
49 Ŋii nɛ nialiŋ dɔŋsuŋ fa si hɛ dimɛ bul, “Má leŋ la gbɛrɛ a na ari Ilaaja jaŋ ku soru daa-gɛsɛ-la nyuŋ koo.”
49 Os outros disseram: Deixa, vejamos se Elias vem salvá-lo.
50 Ŋii nɛ Yesu faasa yel aŋ wiesi u wiesi kati.
50 Jesus, novamente bradando em alta voz, rendeu o espírito.
51 Patiisa nɛ fa hɛ Wia-dia tuɔŋ. Ba kaa kɛrɛ. U kiɛsɛ balia a chiŋ nyu-gbaŋa a kiɛsa ku tuu. Ŋii nɛ tiŋteeŋ zigili, busuŋ ma yɛrɛ a kpaa kpaa.
51 E eis que o véu do templo se rasgou em dois, de alto a baixo; e tremeu a terra, e fenderam-se as rochas;
52 Vaamaa ma suri suri. Nialiŋ Wia si liisa, ba yuga a sii suuŋ lɛ a lii vaama-la lɛ.
52 e os sepulcros se abriram, e muitos corpos de santos que dormiam foram ressuscitados;
53 Yesu si sii suuŋ lɛ, ba mu Jerusalɛm. Niaa yuga a naba lee-la.
53 e, saindo dos sepulcros, depois da sua ressurreição, entraram na cidade santa, e apareceram a muitos.
54 Laali-yuoroo zɔlɔ kuhiaŋ ari laali-yuoro-la fa si chiŋ dimɛ a bibeŋ Yesu a na tiŋteeŋ si zigili ŋii ari wialiŋ kala si ŋaa, fawulluŋ kɛŋba. Ŋii nɛ ba bul, “Wutitii, baala deeŋ sɛnɛ ŋaa Wia Bii nɛ.”
54 Ora, o centurião e os que com ele guardavam a Jesus, vendo o terremoto e as coisas que haviam sucedido, tiveram grande temor, e disseram: Verdadeiramente este era o Filho de Deus.
55 Haalaa yuga a ma fa chiŋ di-bolii a bibenu. Haala-la fa to Yesu hariŋ nɛ a lii Galilii tiŋteeŋ a pipɛu lɛ.
55 E estavam ali muitas mulheres, olhando de longe, que tinham seguido Jesus desde a Galileia para o servir.
56 Ba tuɔŋ Mɛɛri Magidaliŋ ari Mɛɛri dɔŋɔ. U fa ŋaa Jeems ari Josɛf naaŋ nɛ. Zɛbidii haala ma pɛba lɛ.
56 Entre as quais estavam Maria Madalena, e Maria, mãe de Tiago e de José, e a mãe dos filhos de Zebedeu.
57 Didaaniŋ si yie, baal kubala a lii taŋ kubala baa yirɛ Arimatiya ma kɔ. U fa ŋaa kiaa tiina nɛ. U yiriŋ nɛ fa Josɛf. U ma fa ŋaa Yesu haritooro-la dɔŋɔ nɛ.
57 Ao anoitecer, veio um homem rico de Arimateia, chamado José, que também era discípulo de Jesus.
58 U mu Paalit teeŋ a sul Yesu ku-suuŋ. Ŋii nɛ Paalit bul di ba mu joŋo pu.
58 E ele foi a Pilatos e pediu o corpo de Jesus. Então Pilatos mandou que o corpo lhe fosse entregue.
59 Ŋii nɛ Josɛf laa a kɛŋ gɛripɛ-pul-faliŋ a bɛu
59 E José, tomando o corpo, envolveu-o em pano limpo de linho,
60 a joŋo hugi u titia bua falii-la lɛ u fa si lɔsɔ buŋ nyuŋ. U bilimi tabii-baliŋ kaa kɔ tɔ bua-la niiŋ aŋ viiri.
60 e o deitou no seu próprio túmulo novo, que havia esculpido em rocha; e, rodando uma grande pedra para a porta do sepulcro, partiu.
61 Ka Mɛɛri Magidaliŋ ari Mɛɛri dɔŋɔ-la faa hɔŋ a chaasɛ bua-la leriŋ.
61 E estavam ali Maria Madalena e a outra Maria, assentadas defronte do sepulcro.
62 U taŋ si pula, chɛ-wiesii-la chɛɛŋ, nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Farisii tiŋŋa-la, ba mu Paalit teeŋ a bula pu a bul,
62 No dia seguinte, que seguiu o dia da preparação, reuniram-se os principais sacerdotes e os fariseus perante Pilatos,
63 “Kuhiaŋ, la liisi wii nɛ. Bua-la lɛ wu-nyiaru-la si hɛ u miisiŋ lɛ, u fa bula ari u nɛ suba, u jaŋ sii suuŋ lɛ tapulaa batori chɛɛŋ.
63 dizendo: Senhor, lembramo-nos de que aquele enganador, quando ainda vivo, disse: Depois de três dias eu vou ressuscitar.
64 Ŋii wiaa leŋ di niaa mu a pɔ u vaaŋ-la woruŋ di tapulaa batori-la yi, di u haritooroo sí wuo mu a gaa kuusi aŋ bula pi niaa ari u sii suuŋ lɛ nɛ. Di ba nɛ ŋaa wiiŋ deeŋ, u nɛ jaŋ paala kii wialiŋ kala u si nyia.”
64 Ordena, portanto, que o sepulcro seja protegido até ao terceiro dia, para não suceder que, vindo os discípulos à noite, o furtem e digam ao povo: Ele está ressuscitado dentre os mortos; e assim o último erro será pior do que o primeiro.
65 Ŋii nɛ Paalit bula piba di ba kɛŋ laali-yuoroo mu di ba pɔ vaaŋ-la niiŋ woruŋ.
65 Disse-lhes Pilatos: Tendes a guarda; Ide e protegei o máximo possível.
66 Ŋii nɛ ba laali-yuoro-la mu a joŋ buŋ a tɔ bua-la niiŋ aŋ leŋ niaa pɔ lee-la.
66 Assim eles foram, e tornaram o sepulcro seguro, selando a pedra, e deixando ali a guarda.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 27, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.