Mateus 12
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NAA
1 U bi diene aŋ ka Yesu ari u haritooroo sii to nyoŋso baga tuɔŋ chɛ-wiesii-la chɛɛŋ. Losuŋ fa kɛŋ Yesu haritooroo. Ŋii nɛ ba suomo kiilɛ nyoŋso-la aa chaŋ.
1 Por aquele tempo, num sábado, Jesus passou pelas searas. Estando os seus discípulos com fome, começaram a colher espigas e a comer.
2 Farisii tiŋŋaa si na wiiŋ deeŋ ŋii, ba piɛsɛ Yesu a bul, “Ŋ bi naa? Chɛ-wiesii-la kisiŋ nɛ ba chichei ŋii.”
2 Os fariseus, vendo isso, disseram a Jesus: — Olhe! Os seus discípulos estão fazendo o que não é lícito fazer num sábado.
3 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛba a bul, “Ma bi wii-la Devit fa si ŋaa karimaa? Losuŋ fa si kɛnu ba di u hariŋ niaa,
3 Mas Jesus lhes disse:
4 u mu juu Wia-dia a joŋ boroboro-la ba fa si kaa ku bil Wia sipaaŋ a chɔgɔ dii, aŋ joŋo pi u hariŋ niaa maa, ba ma dii. U fa ŋaa kisiŋ nɛ di ni-wogo dii boroboro-la, see nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia duŋduŋa. Ŋii-na u fa bi maga di Devit ari u hariŋ niaa dii kudiile-la.
4 Como entrou na Casa de Deus, e comeram os pães da proposição, os quais não era lícito comer, nem a ele nem aos que estavam com ele, mas exclusivamente aos sacerdotes?
5 Koo ma ha bi wialiŋ Moosis fa si ŋmuŋsa bil di la tuto karimaa? Chɛ-wiesii-la chɛɛŋ kala nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ fa yie chei la kisiŋ Wia-dia lɛ. Ama ba fa si ŋaa ŋii chɛ-wiesii-la chɛɛŋ, u bi haachɛ ŋaa.
5 Ou vocês não leram na Lei que, aos sábados, os sacerdotes no templo profanam o sábado e ficam sem culpa?
6 Mi bulaa pima ari kuŋ nɛ hɛ ma tuɔŋ lɛɛlɛ a yuga kii Wia-dia.
6 Pois eu lhes digo que aqui está quem é maior do que o templo.
7 Wia teniŋ tuɔŋ, ba ŋmuŋsa di Wia si,
7 Mas, se vocês soubessem o que significa: “Quero misericórdia, e não sacrifício”, não teriam condenado inocentes.
8 bɛɛ wiaa mi-na Nuhuobiine Bie nɛ ŋaa chɛ-wiesii-la Tiina ŋii.”
8 Porque o Filho do Homem é senhor do sábado.
9 Ŋii nɛ Yesu lii lee-la a mu juu Wii-chuɔlɛ dia,
9 Tendo Jesus saído dali, entrou na sinagoga deles.
10 di baal kubala nɛ ŋii. U nisiŋ suba nɛ. Niaa dɔŋsuŋ ma fa hɛ dimɛ a chichɛ di ba bul Yesu teeŋ ari u cheye nɛ. Ŋii nɛ ba piɛsu a bul, “U kɛŋ woŋbiiŋ nɛɛ di la vaarɛ nyanyal tiŋŋaa chɛ-wiesii-la chɛɛŋ koo?”
10 Achava-se ali um homem que tinha uma das mãos ressequida. Então, a fim de o acusar, perguntaram a Jesus: — É lícito curar no sábado?
11 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛba a bul, “Di ma kuŋ nɛ kɛŋ piesu duu tel viliŋ lɛ chɛ-wiesii-la chɛɛŋ, ŋ jaŋ liisu koo ŋ jaŋ leŋu dimɛ duu suu? Ma jaŋ liisɛ.
11 Ao que lhes respondeu:
12 Nuhuobiine nɛ paala kii piese. Di la nɛ saa ŋaa wu-zɔŋŋɔɔ chɛ-wiesii-la chɛɛŋ, la bi chɛ-wiesii-la kisiŋ-la cheye.”
12 Ora, quanto mais vale um homem do que uma ovelha! Logo, é lícito nos sábados fazer o bem.
13 Ŋii nɛ u bula pi na-suu-la tiina a bul, “Kɛŋ ŋ nisiŋ tiɛnɛ.” U kaa tiɛnɛ. U fiɛla a nagɛ u nisi-la dɔŋɔ.
13 Então Jesus disse ao homem: O homem estendeu a mão, e ela foi restaurada e ficou sã como a outra.
14 Ŋii nɛ Farisii tiŋŋaa lii lee-la a mu vuurɛ ŋii ba si jaŋ ŋaa a kpu Yesu.
14 Mas os fariseus, saindo dali, conspiravam contra ele, procurando ver como o matariam.
15 Yesu si nia di ba vuurɛ di ba kpuu ŋii, u lii lee-la. Ni-daŋ to u hariŋ. Ŋii nɛ u vaarɛ nialiŋ fa síi wiilu kala
15 Mas Jesus, sabendo disto, afastou-se dali. Muitos o seguiram, e a todos ele curou,
16 aŋ bula piba di ba sí leŋ di wiiŋ deeŋ teeli leriŋ kala.
16 advertindo-lhes, porém, que não o expusessem à publicidade.
17 U ŋaa wiiŋ deeŋ di wialiŋ Azaaya fa si bula ku ŋaa wutitii. Azaaya fa ŋaa nii-la síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ.
17 Isso aconteceu para se cumprir o que foi dito por meio do profeta Isaías:
18 U fa si,
18 “Eis aqui o meu servo, que escolhi, o meu amado, em quem a minha alma se agrada. Farei repousar sobre ele o meu Espírito, e ele anunciará juízo aos gentios.
19 U bi jaŋ kaa lɛrɛ, u bi jaŋ kpia goŋ maa.
19 Não entrará em discussões, nem gritará, nem fará ouvir nas praças a sua voz.
20 U siaa jaŋ fiɛlɛ nialiŋ si ŋaa puwuoloo teeŋ,
20 Não esmagará a cana quebrada, nem apagará o pavio que fumega, até que faça vencedor o juízo.
21 U lɛ nɛ dunia niaa kala jaŋ joŋ ba yiɛlaa hɛ.”
21 E no seu nome os gentios colocarão a sua esperança.”
22 Ŋii nɛ niaa dɔŋsuŋ kɛŋ baal kubala kaa kɔ Yesu teeŋ. Jiŋsiŋ nɛ fa kɛŋ baal-la. U fa nyulima aŋ pɛ taŋ. Yesu vaarɛ baal-la. Ŋii nɛ u wuo wiaa bubul aŋ nina maa.
22 Então trouxeram a Jesus um endemoniado, cego e mudo. Jesus o curou, e o homem passou a falar e a ver.
23 Yesu si ŋaa ŋii, u fa ŋaa ni-daŋ-la kala wu-kpuŋkpere. Ŋii nɛ ba pipiɛsɛ dɔŋɔ a bul, “Devit bie nɛ ŋlaa?”
23 E toda a multidão se admirava e dizia: — Não seria este, por acaso, o Filho de Davi?
24 Farisii tiŋŋaa fa si nii ŋii, ba bul, di jiŋsiŋ kuoro Bɛlizibul nɛ pu doluŋ, ŋii nɛ tii u wuo kikiri jiŋsiŋ ŋii.
24 Mas os fariseus, ouvindo isto, diziam: — Este não expulsa demônios senão pelo poder de Belzebu, o maioral dos demônios.
25 Yesu wuo jiŋ ba tuɔbiinaa a bula piba a bul, “Di taŋ niaa nɛ hɛ dimɛ a bi nii-bala kɛnɛ, ba taŋ-la jaŋ tel. Di jaŋ niaa koo naaŋbiiriŋ ma nɛ bi nii-bala kɛnɛ, ba dia jaŋ tel.
25 Mas Jesus, sabendo o que eles pensavam, disse-lhes:
26 Ŋii nɛ di Sitaani kiri Sitaani, u ma taŋ bi jaŋ wuo chiŋ.”
26 Se Satanás expulsa Satanás, está dividido contra si mesmo; como, então, o seu reino subsistirá?
27 Ŋii nɛ Yesu bira piɛsɛba a bul, “Di Bɛlizibul nɛ pimi doluŋ mi kaa kiri jiŋ-bɔŋŋɔɔ niaa lɛ, kubɛɛ nɛ saa joŋ doluŋ pi niaa deeŋba síi to ma hariŋ ba ma kikiri jiŋ-bɔŋŋɔɔ niaa lɛ? Niaa deeŋba titia daga ari maa nyia nɛ. Ba jima ari Sitaani bi u titia wuo guraa yuo.
27 E, se eu expulso os demônios por Belzebu, por quem os filhos de vocês os expulsam? Por isso, eles mesmos serão os juízes de vocês.
28 Wia doluŋ nɛ mi kaa kiri jiŋ-bɔŋŋɔɔ niaa lɛ. Wiiŋ deeŋ nɛ daga ari Wia kuorii-la paala kɔ ma teeŋ nɛ.
28 Se, porém, eu expulso os demônios pelo Espírito de Deus, certamente é chegado o Reino de Deus sobre vocês.
29 Nuu tuo si jaŋ juu ni-duoŋ dia a gaa u kiaa, see duu kɛŋ ni-duo-la vɔɔ, aŋ-na juu paa u kiaa.
29 Ou como pode alguém entrar na casa do valente e roubar-lhe os bens sem primeiro amarrá-lo? E só então saqueará a casa dele.
30 Nuu-kala si bi mi nuu ŋaa, u lii mi hariŋ nɛ. Nii-la kala si bi mi lɛ pɛ di la kiri kiaa hihɛ dɔŋɔ lɛ, u kaa pisa tita nɛ.
30 — Quem não é por mim é contra mim; e quem comigo não ajunta espalha.
31 Mi bulaa pima ari Wia jaŋ joŋ niaa haachɛba ari wu-bɔmɔ-la ba síi bul a chɛba, ama nii-la kala si tuusɛ Wia Diŋ-zɔŋ-la joŋŋoo, Wia bi jaŋ joŋo chɛ u tiina.
31 Por isso, digo a vocês que todo pecado e blasfêmia serão perdoados aos homens; mas a blasfêmia contra o Espírito não será perdoada.
32 Nii-la kala si bul wu-bɔŋŋɔɔ a mu tigɛ mi-na Nuhuobiine Bie lɛ, Wia jaŋ joŋo chɛu, ama nii-la kala si tuusɛ Wia Diŋ-zɔŋ-la joŋŋoo, Wia bi jaŋ joŋo chɛ u tiina lɛɛlɛ a kaa mu wuu.”
32 Se alguém disser alguma palavra contra o Filho do Homem, isso lhe será perdoado; mas, se alguém falar contra o Espírito Santo, isso não lhe será perdoado, nem neste mundo nem no porvir.
33 Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Di ŋ níi chɛ tia nɛŋ nɛŋ-zɔŋŋɔɔ, see di ŋ kɛŋ tia-la si kɛŋ yarifiɛlaa. Di ŋ nɛ kɛŋ tia-la si bi yarifiɛlaa kɛnɛ, see duu ninɛŋ nɛŋ-lɔrunuŋ. Tia-la nɛnɛɛ nɛ yie dagɛ tia-la yiri u si ŋaa.
33 — Tornem a árvore boa e o seu fruto será bom, ou tornem a árvore má e o seu fruto será mau; porque pelo fruto se conhece a árvore.
34 Ma ni-bɔŋŋɔɔ deeŋba, di ma nɛ bɔmɔ, ɛɛ nɛ ma jaŋ wuo ŋaa a bubul wu-zɔŋŋɔɔ? Ŋ tuɔbiinaa si kɛŋ wii-la nɛ, u nɛ ŋ niiŋ bubul.
34 Raça de víboras! Como vocês podem falar coisas boas, sendo maus? Porque a boca fala do que está cheio o coração.
35 Ni-zɔmuŋ kɛŋ tuɔbiiŋ-zɔŋŋɔɔ nɛ aa ŋaa wu-zɔmɔ-la u síi biinu. Ni-bɔmuŋ ma kɛŋ tuɔbiiŋ-bɔŋŋɔɔ a maa ŋaa wu-bɔmɔ-la u síi biinu u tuɔŋ lɛ.
35 A pessoa boa tira do tesouro bom coisas boas; mas a pessoa má do mau tesouro tira coisas más.
36 Mi bulaa pima ari sariya chɛ-diiliŋ nuu-kala paala jaŋ dagɛ wu-bɔmɔ-la u niiŋ si bula.
36 — Digo a vocês que, no Dia do Juízo, as pessoas darão conta de toda palavra inútil que proferirem;
37 Wialiŋ titia ma si bula nɛ jaŋ dii ma sariya a dagɛ di ma kɛŋ tuɔ-pulaa koo ma bi tuɔ-pulaa kɛnɛ.”
37 porque, pelas suas palavras, você será justificado e, pelas suas palavras, você será condenado.
38 Ŋii nɛ Wia teniŋ kerichiba dɔŋsuŋ ari Farisii tiŋŋaa dɔŋsuŋ ma kɔ Yesu teeŋ a bula pu a bul, “La kuhiaŋ, laa chɛ di ŋ ŋaa wu-magil nɛ di la na.”
38 Então alguns escribas e fariseus disseram a Jesus: — Mestre, queremos ver algum sinal feito pelo senhor.
39 Ŋii nɛ Yesu bul, “Jiniŋ niaa ŋaa ni-bɔmɔ nɛ, ba bi Wia ka fá. Ma si di mi ŋaa wu-magiliŋ. Ai, mi bi ŋaa. Wu-magiliŋ ma síi chɛ, ma bi jaŋ wuo nau, see wu-magil-la Wia fa si ŋaa a tigɛ Jona lɛ.
39 Mas ele respondeu:
40 Jona fa si hɛ cheŋfili-bal-la tuɔŋ tapulaa batori wiihɛyɛ ari titaŋiŋ kala, ŋii titia nɛ mi-na Nuhuobiine Bie ma jaŋ hɛ vaamiŋ tuɔŋ tapulaa batori, wiihɛyɛ ari titaŋiŋ kala.
40 Porque assim como Jonas esteve três dias e três noites no ventre do grande peixe, assim o Filho do Homem estará três dias e três noites no coração da terra.
41 Sariya chɛ-diiliŋ, Ninivɛ niaa ma jaŋ sii a joŋ cheeriŋ pima woruŋ. Bua-la lɛ Jona ma fa si mu bul Wia wiaa pi Ninivɛ niaa, ba birima lii ba haachɛba lɛ nɛ a to Wia. Mi jaŋ bula pima ari nuu nɛ hɛ ma tuɔŋ a yuga kii Jona, ka ma bi sɛi di ma jegile nii u wiaa.”
41 Ninivitas se levantarão, no Juízo, com esta geração e a condenarão, porque se arrependeram com a pregação de Jonas. E aqui está quem é maior do que Jonas.
42 Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Haal kubala nɛ fa hɛ dimɛ. U dii kuoruŋ tiŋtee kubala lɛ baa yirɛ Siiba. U sii lii u jaŋ lɛ a mu di-bolii duu jegile nii kuoru kubala wu-jimiŋ. U yiriŋ nɛ fa Solomɔŋ. U fa kɛŋ wu-jimiŋ kiŋkɛŋ kiŋkɛŋ. Sariya chɛ-diiliŋ haal-la jaŋ sii a joŋ cheeriŋ a pi jiniŋ niaa woruŋ. Mi jaŋ bula pima ari nuu nɛ hɛ ma tuɔŋ, u yuga kii Solomɔŋ, ka ma bi sɛi di ma jegile nii u wiaa.”
42 A rainha do Sul se levantará, no Juízo, com esta geração e a condenará, porque veio dos confins da terra para ouvir a sabedoria de Salomão. E aqui está quem é maior do que Salomão.
43 Ŋii nɛ Yesu bira bula pi niaa a bul, “Di jiŋ-bɔŋ nɛ lii nuu lɛ, u yie gɔllɔ tiŋtee-hiliŋ lɛ nɛ a chichɛ di-wiesiŋ, aŋ bi na.
43 — Quando o espírito imundo sai de uma pessoa, anda por lugares áridos procurando repouso, porém não encontra.
44 U si bi lee na ŋii, u yie bul u titia lɛ a bul, ‘Mi jaŋ miira mu lee-la mi si lia.’ U jaŋ miira mumu, di disinniŋ tuo dia-la lɛ, ba wasɛ u kala zɔŋ.
44 Por isso, diz: “Voltarei para a minha casa, de onde saí.” E, voltando, ele a encontra vazia, varrida e arrumada.
45 Ŋii nɛ u jaŋ miira lii a kɛŋ jiŋ-bɔŋŋɔɔ balipɛ, kialiŋ si bɔmɔ kiiu, ba ma ku juu a pɛu lɛ. Ŋii hariŋ lɛ nɛ baal-la yie kperi a kii buŋbuŋ-la. Ŋii titia nɛ u ma jaŋ ŋaa ma jiniŋ ni-bɔŋŋɔɔ deeŋba lɛ.”
45 Então vai e leva consigo outros sete espíritos, piores do que ele, e, entrando, habitam ali. E o último estado daquela pessoa se torna pior do que o primeiro. Assim também acontecerá a esta geração perversa.
46 Yesu fa si bul wiaa pipi nialiŋ ŋii, u naaŋ ari u ŋaanaa kɔ u teeŋ a ku chiŋ jeeŋ hariŋ a chichɛ di ba nau. [
46 Enquanto Jesus ainda falava ao povo, eis que a mãe e os irmãos dele estavam do lado de fora, procurando falar com ele.
47 Ŋii nɛ nuu bula pu a bul, “Bee na, ŋ naaŋ ari ŋ ŋaanaa nɛ chiŋ jeeŋ hariŋ a chichɛ di ba naŋ.”
47 E alguém lhe disse: — A sua mãe e os seus irmãos estão lá fora e querem falar com o senhor.
48 Ŋii nɛ Yesu miira piɛsɛba a bul, “Kubɛɛ nɛ ŋaa mi naaŋ ari mi ŋaanaa?”]
48 Porém Jesus respondeu ao que lhe trouxe o aviso:
49 Ŋii nɛ u liisɛ u nisiŋ a dagɛ u haritooroo aŋ bul, “Mi naaŋ ari mi naaŋbiiriŋ nɛ ŋla:
49 E, estendendo a mão para os discípulos, disse:
50 Nii-la kala si ŋaa wii-la mi Nyimma Wia si hɛ Wia-jaŋ lɛ si cho, u nɛ ŋaa mi ŋaana ari mi dihaala ari mi naaŋ.”
50 Portanto, aquele que fizer a vontade de meu Pai celeste, esse é meu irmão, minha irmã e minha mãe.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.