Marcos 8

Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Ni-daŋ bira ku hilimi bua kubala lɛ. Tapulii kubala, ba bira bi kudiilee kɛnɛ di ba dii. Ŋii nɛ Yesu yirɛ u haritooroo a bula piba,
1 Naqueles dias, quando outra vez se reuniu grande multidão, e não tendo o que comer, Jesus chamou os discípulos e lhes disse:
2 “Mi beŋ niaa deeŋba, nennige kɛŋmi nɛ. Ba hɛ mi teeŋ tapulaa batori nɛ ŋla, ba bi kudiilee na di ba dii.
2 — Tenho compaixão desta gente, porque já faz três dias que eles estão comigo e não têm o que comer.
3 Di ba nɛ bi kuŋ-kala die, ka di mi bul di ba viiri, ba jaŋ mu yiegi woŋbiiŋ lɛ. Ba dɔŋsuŋ ma lii di-bolii nɛ.”
3 Se eu os mandar para casa em jejum, desfalecerão pelo caminho; e alguns deles vieram de longe.
4 Ŋii nɛ u haritooroo piɛsu, “Ɛɛ nɛ ŋ jaŋ ŋaa a na kudiilee di niaa deeŋba kala dii giriŋ deeŋ tuɔŋ?”
4 Mas os discípulos lhe responderam: — Como poderá alguém saciá-los de pão neste deserto?
5 U piɛsɛba, “Boroboroba baŋmɛɛ nɛ hɛ dimɛ?” Ba si, “Kiaa balipɛ nɛ.”
5 Então Jesus perguntou: Eles responderam: — Sete.
6 Ŋii nɛ u ŋaa nialiŋ tuu hɔŋ tiŋteeŋ. Ka u joŋ boroboroba-la balipɛ a lɔllɛ Wia, aŋ kaa chɔgɛ chɔgɛ, a pi u haritooroo di ba laa kpaa nialiŋ. Ba laa kpaaba.
6 Então mandou o povo assentar-se no chão. E, pegando os sete pães, partiu-os, após ter dado graças, e os deu aos seus discípulos, para que estes os distribuíssem, repartindo entre o povo.
7 Di ba kɛŋ cheŋfili-biisiŋ ma mua. U joŋba maa a chuɔlɛ Wia aŋ ŋaa u haritooroo laa kpaa nialiŋ.
7 Tinham também alguns peixinhos. E, abençoando-os, mandou que estes igualmente fossem distribuídos.
8 Nuu-kala dii a vɔgɛ. Ka ba paa ku-kaaŋ-biisiŋ a su̱ siŋsiŋ balipɛ.
8 Comeram e se fartaram; e dos pedaços restantes recolheram sete cestos.
9 Nialiŋ fa si dii kialiŋ, ba yi bui banɛsɛ.
9 Eram cerca de quatro mil homens. Então Jesus os despediu.
10 Ŋii nɛ u taba aŋ kɛŋ u haritooroo ba mu juu liiŋ daboro a mu Dalimanuuta tiŋteeŋ.
10 Logo a seguir, tendo entrado no barco juntamente com os seus discípulos, foi para a região de Dalmanuta.
11 Ŋii nɛ Farisii tiŋŋaa dɔŋsuŋ sii kɔ aa chɛ di ba magisɛ Yesu a ku kɛŋ wiaa lilɛrɛ a bul, “Ŋ si kɛŋ doluŋ, ŋaa wu-magil di la na a jiŋ ari ŋ dol-la lii Wia nɛ.”
11 Os fariseus chegaram e começaram a discutir com Jesus. E, tentando-o, pediram-lhe um sinal vindo do céu.
12 Yesu tuɔŋ chei. U faasa wiesi. Ŋii nɛ u piɛsɛba, “Ma lɛɛlɛ niaa deeŋba, bɛɛ nɛ tii ma yie chichɛ di mi dagɛ mi doluŋ? Wutitii, mi bulaa pima, mi bi jaŋ ŋaa wu-magil kala di ma lɛɛlɛ niaa deeŋba na.”
12 Jesus, porém, arrancou do íntimo do seu espírito um gemido e disse:
13 Ŋii nɛ u leŋba aŋ miira juu liiŋ daboro a duoro chol muga cholo.
13 E, deixando-os, tornou a embarcar e foi para o outro lado.
14 Yesu ari u haritooroo si duoro chol muga cholo ŋii, u haritooroo liisi ari ba yu ba kudiilee ta, aŋ ka boroboro kubala, u hɛ liiŋ daboro lɛ.
14 Ora, os discípulos se esqueceram de levar pão e, no barco, não tinham consigo senão um só.
15 Ŋii nɛ Yesu bul ari siifiɛsiŋ di ba pɔ ba titia lɛ ari Farisii tiŋŋaa ari Hɛrɔd lɛ. U di ba nagɛ si-buruŋ nɛ. Di ŋ joŋo hɛ kuŋ-kala lɛ, u yie puɔrɛ nɛ.
15 Jesus os preveniu, dizendo:
16 U si bul ŋii, ba hɔnɔ vuvuurɛ a bul, “La bi boroboro kɛnɛ, ŋii nɛ tii u bul ŋii.”
16 E eles começaram a discutir entre si, dizendo: — Ele diz isso porque não temos pão.
17 Yesu jiŋ ba síi vuurɛ wii-la a piɛsɛba, “Bɛɛ nɛ tii ma hɔnɔ vuurɛ a bul, ‘La bi boroboro kɛnɛ?’ Ma ha bi wu-jimiŋ kɛnɛɛ? Ɛɛ nɛ ma tuɔŋ dol ŋii?
17 Jesus percebeu isso e perguntou:
18 Ma kɛŋ siaa nɛ, ba bi naa? Ma kɛŋ digilaa nɛ, ba bi nii? Ma bi wii-la liisee?
18 Tendo olhos, não veem? E, tendo ouvidos, não ouvem? Não se lembram
19 Mi joŋ boroboroba banɔŋ a chɔgɔ kpaa baalaa bui banɔŋ. Ma si paa ku-kaanaa, siŋsiŋ baŋmɛɛ nɛ ma paa su̱?” Ba si, “Siŋsiŋ fii ari balia.”
19 de quando parti os cinco pães para os cinco mil, quantos cestos cheios de pedaços vocês recolheram? Eles responderam: — Doze!
20 U bira piɛsɛba, “Mi si joŋ boroboroba balipɛ a chɔgɔ kpaa niaa bui banɛsɛ, ma si paa ku-kaanaa, siŋsiŋ baŋmɛɛ nɛ ma paa su̱?” Ba si siŋsiŋ balipɛ nɛ.
20 — E de quando parti os sete pães para os quatro mil, quantos cestos cheios de pedaços vocês recolheram? Responderam: — Sete!
21 Ŋii nɛ u piɛsɛba, “Ma saa ha bi wu-jimiŋ kɛnɛɛ?”
21 Ao que Jesus lhes disse:
22 Yesu ari u haritooroo bira ku yi taŋ kubala baa yirɛ Bɛtisaada. Ŋii nɛ niaa dɔŋsuŋ sii a kɛŋ nyuluŋ kubala a kaa kɔ a sul Yesu duu joŋ u nisiŋ a digu.
22 Então chegaram a Betsaida. E lhe trouxeram um cego e pediram a Jesus que tocasse nele.
23 U kɛŋ nyuluŋ-la nisiŋ lɛ a lɛru lii taŋ-la tuɔŋ a tu naŋtuɔruŋ hɛ u siaa lɛ a joŋ u nisaa daŋu lɛ aŋ piɛsu di uu na leriŋ nɛɛ?
23 Jesus, tomando o cego pela mão, levou-o para fora da aldeia. Então cuspiu nos olhos do homem e, impondo-lhe as mãos, perguntou:
24 U beŋ leriŋ aŋ bul, “Mii na niaa nɛ, ama ba nagɛ tiisiŋ nɛ aa gɔllɛ.”
24 O homem, recuperando a visão, respondeu: — Vejo pessoas, mas elas parecem árvores que andam.
25 Ŋii nɛ Yesu miira kɛŋ u nisaa daŋ u siaa lɛ. Baal-la faasa chaarɛ siaa woruŋ a na kuŋ-kuŋ-kala woruŋ. U siaa bira nina.
25 Então Jesus novamente pôs as mãos sobre os olhos dele. E o homem, passando a ver claramente, ficou restabelecido; e distinguia tudo de modo perfeito.
26 Ŋii nɛ Yesu bula pu duu bira sí taŋ-la tuɔŋ juu, duu mu u jaŋ.
26 E Jesus o mandou para casa, recomendando-lhe:
27 Yesu ari u haritooroo bira sii lee-la a mumu Sizariya Filipa tiŋteeŋ. Ba síi mu ŋii, Yesu piɛsɛ u haritooroo a bul, “Kubɛɛ nɛ niaa si di mi ŋaa?”
27 Então Jesus e os seus discípulos foram para as aldeias de Cesareia de Filipe. No caminho, perguntou-lhes:
28 Ba si, “Dɔŋsuŋ si di ŋ ŋaa Jɔɔŋ nɛ, Wia lii-foori-la. Dɔŋsuŋ ma si di ŋ nɛ ŋaa Ilaaja, nii-la fa síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ. Dɔŋsuŋ ma si di ŋ nɛ ŋaa nialiŋ síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ dɔŋɔ nɛ.”
28 Os discípulos responderam: — Uns dizem que é João Batista; outros dizem que é Elias; e ainda outros dizem que é um dos profetas.
29 Ŋii nɛ Yesu bira piɛsɛ u haritooroo maa a bul, “Ka ma maa, ma si mi ŋaa kubɛɛ nɛ?” Piita si, “Ŋ nɛ ŋaa Kirisito, nii-la Wia si liisa.”
29 Então Jesus perguntou: Respondendo, Pedro lhe disse: — O senhor é o Cristo.
30 Piita si bul ŋii, Yesu bula piba ari siifiɛsiŋ di ba pɔ di ba sí wii-la bula pi nuu-kala.
30 Então Jesus os advertiu de que a ninguém dissessem tal coisa a seu respeito.
31 Ŋii nɛ Yesu didagɛ u haritooro-la a bul, “Mi-na, Nuhuobiine Bie, mi jaŋ na hɛɛŋ woruŋ. Kuhiasiŋ ari nialiŋ si kpu pusuŋ pipi Wia kuhiasiŋ ari Wia teniŋ kerichiba, ba kala jaŋ viami aŋ ŋaa di ba kpumi. Di ba nɛ kpumi, mi jaŋ ŋaa tapulaa batori aŋ bira sii suuŋ lɛ.”
31 Então Jesus começou a ensinar-lhes que era necessário que o Filho do Homem sofresse muitas coisas, fosse rejeitado pelos anciãos, pelos principais sacerdotes e pelos escribas, fosse morto e que, depois de três dias, ressuscitasse.
32 U chaasa bul wiiŋ deeŋ nɛ piba. Ŋii nɛ Piita kɛnu kaa suusa lii, a kpiau lɛ, a bul u teeŋ ari u sí ŋii bul, u bi woruŋ bula.
32 E isto ele expunha claramente. Então Pedro, chamando-o à parte, começou a repreendê-lo.
33 Ŋii nɛ Yesu birimɛ u haritooroo teeŋ aŋ kpia Piita lɛ a bul, “Sitaani, mu dimɛ. Wialiŋ ŋ síi bul, nuhuobiine woŋbiiŋ nɛ, Wia woŋbiiŋ dee.”
33 Mas Jesus, voltando-se e vendo os seus discípulos, repreendeu Pedro e disse:
34 Ŋii nɛ u yirɛ u haritooroo ari nialiŋ kala di ba kɔ a bula piba a bul, “Di nuu-kala níi chɛ duu tomi, see duu via u titia woŋbiiŋ aŋ joŋ u daa-gɛsɛɛ baasɛ a tomi.
34 Então, convocando a multidão e juntamente os seus discípulos, Jesus lhes disse:
35 Nii-la kala síi chɛ duu laa u miisiŋ, u jaŋ via u miisiŋ ta. Ama nii-la si via u miisiŋ ta a tiŋ mi wiaa ari Wia wu-zɔmɔ-la wiaa, u jaŋ sɛnɛ laa u miisiŋ.
35 Pois quem quiser salvar a sua vida a perderá; e quem perder a vida por minha causa e por causa do evangelho, esse a salvará.
36 Di ŋ nɛ dii dunia kala aŋ bi miisiŋ kɛnɛ, bɛɛ kuŋ nyuurii nɛ ŋ na?
36 De que adianta uma pessoa ganhar o mundo inteiro e perder a sua alma?
37 Dunia deeŋ lɛ, bɛɛ kuŋ nɛ saa ŋ jaŋ wuo kaa yɔɔ laa ŋ miisiŋ?
37 Que daria uma pessoa em troca de sua alma?
38 Ma lɛɛlɛ ni-bɔŋŋɔɔ deeŋba, ma yie fifá hiisiŋ a tiŋ mi wiaa ari mi wu-bulaa lɛ. Ama chɛɛ kubala mi-na Nuhuobiine Bie, mi jaŋ kɔ a chaanɛ, ari mi Nyimma si chaanɛ ŋii. Mi jaŋ kɛŋ Wia tiŋdaaraa di la kala kɔ. Bua-la lɛ nɛ, nii-la si fá mi hiisiŋ, mi ma jaŋ fáu hiisiŋ.”
38 Pois quem, nesta geração adúltera e pecadora, se envergonhar de mim e das minhas palavras, também o Filho do Homem se envergonhará dele, quando vier na glória do seu Pai com os santos anjos.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.