Lucas 6

Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs ARC

Sair da comparação
ARC Almeida Revista e Corrigida 2009
1 Bua kubala, chɛ-wiesii-la chɛɛŋ, Yesu ari u haritooroo to nyoŋso baga tuɔŋ bibal. Ŋii nɛ u haritooro-la bori nyoŋso-la a chichaŋ.
1 E aconteceu que, num sábado, passou pelas searas, e os seus discípulos iam arrancando espigas e, esfregando-as com as mãos, as comiam.
2 Di Farisii tiŋŋaa dɔŋsuŋ ma hɛ dimɛ a naba. Ba si naba ŋii, ba piɛsɛba a bul, “Bɛɛ nɛ tii ma ŋaa ŋla? Maa chei la chɛ-wiesii-la chɛɛŋ kisiŋ nɛ ŋii.”
2 E alguns dos fariseus lhes disseram: Por que fazeis o que não é lícito fazer nos sábados?
3 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛba a bul, “Ma bi wii-la Devit fa si ŋaa karimaa? Losuŋ fa si kɛnu ba di u hariŋ niaa,
3 E Jesus, respondendo-lhes, disse: Nunca lestes o que fez Davi quando teve fome, ele e os que com ele estavam?
4 u mu juu Wia-dia a joŋ boroboroba-la ba fa si kaa ku bil Wia sipaaŋ a chɔgɔ dii aŋ joŋo pi u hariŋ niaa maa, ba ma laa dii. U fa ŋaa kisiŋ nɛ ari ni-wogo si jaŋ joŋo dii, see nii-la si kpu pusuŋ pipi Wia duŋduŋa, ka Devit ari u niaa dii.”
4 Como entrou na Casa de Deus, e tomou os pães da proposição, e os comeu, e deu também aos que estavam com ele, os quais não lhes era lícito comer, senão só aos sacerdotes?
5 Ŋii nɛ Yesu bira bula piba a bul, “Mi-na Nuhuobiine Bie nɛ ŋaa chɛ-wiesii-la tiina ŋii.”
5 E dizia-lhes: O Filho do Homem é senhor até do sábado.
6 Chɛ-wiesii-la chɛɛŋ dɔŋɔ Yesu bira juu Wii-chuɔlɛ dia a didagɛ niaa, di baal kubala ma fa hɛ dimɛ. U na-diiŋ nisiŋ suba nɛ.
6 E aconteceu também, em outro sábado, que entrou na sinagoga e estava ensinando; e havia ali um homem que tinha a mão direita mirrada.
7 Wia teniŋ kerichiba ari Farisii tiŋŋaa dɔŋsuŋ ma fa hɛ dimɛ. Baa chɛ di ba na wii nɛ a to ŋii lɛ a kɛŋ Yesu, a bul duu chei ba kisiŋ lɛ nɛ. Ba kala chaarɛ siaa bibenu di ba na ari u jaŋ vaarɛ baal-la chɛ-wiesii-la chɛɛŋ.
7 E os escribas e fariseus atentavam nele, se o curaria no sábado, para acharem de que o acusar.
8 Ama Yesu fa jiŋ ba tuɔbiinaa kala nɛ. Ŋii nɛ u bula pi na-suu-la tiina a bul duu sii a ku chiŋ ba tutuɔbaaniŋ. Ŋii nɛ baal-la sii a mu chiŋ dimɛ.
8 Mas ele, conhecendo bem os seus pensamentos, disse ao homem que tinha a mão mirrada: Levanta-te e fica em pé no meio. E, levantando-se ele, ficou em pé.
9 Ŋii nɛ Yesu bira piɛsɛba a bul, “Ɛɛ nɛ la naabalimaba kisiŋ bul di la ŋiŋaa chɛ-wiesii-la chɛɛŋ? Di la pipɛ niaa lɛ koo di la dudɔgisɛba? Di la lilaa niaa miisiŋ koo di la kpukpuba?”
9 Então, Jesus lhes disse: Uma
10 Yesu si bul ŋii, u beŋ nialiŋ kala fa si hɔŋ dimɛ golli aŋ bula pi na-suu-la tiina duu kɛŋ u nisiŋ tiɛnɛ. U kaa tiɛnɛ. U nisiŋ bira nagɛ u nagiŋ.
10 E, olhando para todos ao redor, disse ao homem: Estende a mão. E ele assim o fez, e a mão lhe foi restituída sã como a outra.
11 Yesu fa si ŋaa ŋii, baaniŋ faasa kɛŋ Farisii tiŋŋaa ari Wia teniŋ kerichiba-la. Ba vuvuurɛ ŋii ba si jaŋ ŋaau lɛ.
11 E ficaram cheios de furor, e uns com os outros conferenciavam sobre o que fariam a Jesus.
12 Tapulii kubala Yesu jil peeliŋ nyuŋ duu chuɔlɛ Wia. U chuɔlɛ Wia ŋii deeŋ deeŋ taŋ-pul.
12 E aconteceu que, naqueles dias, subiu ao monte a orar e passou a noite em oração a Deus.
13 Taŋ si pula, u yirɛ u haritooroo ba kɔ u teeŋ. Ŋii nɛ u liisɛ ba tuɔŋ niaa fii ari balia a kɛŋba kaa yirɛ u naŋzɔɔba maa.
13 E, quando já era dia, chamou a si os seus discípulos, e escolheu doze deles, a quem também deu o nome de apóstolos:
14 Nialiŋ u si liisa nɛ ŋla: Saamɔŋ (Yesu fa kɛnu yiyirɛ Piita nɛ) ari u naaŋbie Aŋduru, ari Jeems ari Jɔɔŋ ari Filip ari Batolomi
14 Simão, ao qual também chamou Pedro, e André, seu irmão; Tiago e João; Filipe e Bartolomeu;
15 ari Matiu ari Tɔmas ari Alifiyas bie Jeems, ari Saamɔŋ Zɛlɔt,
15 Mateus e Tomé; Tiago, filho de Alfeu, e Simão, chamado Zelote;
16 ari Jeems bie Judas, ari Judas Isikarɔt, nii-la si ku ŋaa zɛŋbɛ tiina.
16 Judas, filho de Tiago, e Judas Iscariotes, que foi o traidor.
17 Ŋii nɛ Yesu ari u naŋzɔɔba-la lii peel-la nyuŋ ku tuu a chiŋ tiŋteeŋ, di u haritooroo dɔŋsuŋ ma hɛ dimɛ a yugɛ. Niaa dɔŋsuŋ ma yuga a hɛ dimɛ a lii Judiya tiŋteeŋ, dɔŋsuŋ lii Jerusalɛm, dɔŋsuŋ ma lii Taya ari Saadɔŋ tiŋteeŋ a kpagɛ mugi-baliŋ niiŋ.
17 E, descendo com eles, parou num lugar plano, e também um grande número de seus discípulos, e grande multidão do povo de toda a Judeia, e de Jerusalém, e da costa marítima de Tiro e de Sidom;
18 Niaa deeŋba kala kɔ di ba jegile nii wialiŋ Yesu síi bul nɛ aŋ ka duu vaarɛba. Nialiŋ dɔŋsuŋ ma hɛ dimɛ, jiŋ-bɔŋŋɔɔ kɛŋba. Yesu ŋaa ba duori.
18 os quais tinham vindo para o ouvir e serem curados das suas enfermidades, como também os atormentados dos espíritos imundos. E eram curados.
19 Wia doluŋ nɛ hɛu lɛ u vivaarɛ niaa. Ŋii wiaa nɛ nialiŋ kala ninɛrikɛ di ba digu. Di ba nɛ digu, dol-la liiu lɛ, u ŋaa ba duori.
19 E toda a multidão procurava tocar-lhe, porque saía dele virtude que curava todos.
20 Yesu si vaarɛ nialiŋ dɛrɛ, u miira beŋ u haritooroo aŋ bul,
20 E, levantando ele os olhos para os seus discípulos, dizia:
21 Ma ma nialiŋ losuŋ síi kpu lɛɛlɛ, Wia jaŋ pɛma lɛ.
21 Bem-aventurados vós, que agora tendes fome, porque sereis fartos.
22 Di niaa nɛ bɛrɛma a liisɛma ta ba tuɔŋ a tutuusɛma a chichei ma yiriŋ a bul di ma ŋaa ni-bɔmɔ nɛ, di ba nɛ bul ŋii a tiŋ ma síi to mi-na Nuhuobiine Bie hariŋ wiaa, Wia ma jaŋ pɛma lɛ.
22 Bem-aventurados sereis quando os homens vos aborrecerem, e quando vos separarem, e vos injuriarem, e rejeitarem o vosso nome como mau, por causa do Filho do Homem.
23 Di ŋii nɛ ku chiŋma lɛ, má leŋ di ma gugua ari tuɔtɔruŋ, bɛɛ wiaa ma time jaŋ yugɛ Wia-jaŋ lɛ. La naabalimaba ma dɔgisɛ nialiŋ fa síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ ŋii nɛ.
23 Folgai nesse dia, exultai, porque é grande o vosso galardão no céu, pois assim faziam os seus pais aos profetas.
24 Ama ma nialiŋ si kɛŋ kiaa lɛɛlɛ, ma jaŋ na hɛɛŋ,
24 Mas ai de vós, ricos! Porque
25 Ma nialiŋ si vɔgɔ lɛɛlɛ, ma ma jaŋ na hɛɛŋ.
25 Ai de vós, os que estais fartos, porque tereis fome!
26 Di niaa kala yie bɛsɛma lɛ, ma ma jaŋ na hɛɛŋ, bɛɛ wiaa la naabalimaba Ju̱u tiŋŋaa ma bɛsɛ nialiŋ fa si nyia wiaa a bul di baa bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ nɛ.”
26 Ai de vós quando todos os homens falarem bem de vós, porque assim faziam seus pais aos falsos profetas!
27 Ŋii nɛ Yesu bira dagɛ niaa a bula piba a bul, “Ma nialiŋ síi jegili mi teeŋ, mi bulaa pima di ma cho ma diŋdɔŋŋɔɔ aa ŋaa wu-zɔŋŋɔɔ nialiŋ si bɛrɛma lɛ.
27 Mas a vós, que ouvis, digo: Amai a vossos inimigos, fazei bem aos que vos aborrecem,
28 U maga di maa sul Wia duu pɛ nialiŋ síi bul wu-bɔŋŋɔɔ ma lɛ a chuɔlɛ Wia pi nialiŋ síi dɔgisɛma.
28 bendizei os que vos maldizem e orai pelos que vos caluniam.
29 Di nuu nɛ fallɛ ŋ na-gua chaŋkpaŋiŋ lɛ, kɛŋ ŋ na-diiŋ chaŋkpaŋiŋ ma birima pu duu fallɛ. Di nuu nɛ kɛŋ ŋ gɛri-baliŋ laa, wuri ŋ gɛri-bie ma pɛ pu.
29 Ao que te ferir numa face, oferece-lhe também a outra; e ao que te houver tirado a capa, nem a túnica recuses.
30 Di ŋ nɛ kɛŋ kuŋ, di nuu piɛsɛ chichɛ, joŋo pu. Di nuu nɛ joŋ ŋ kuŋ maa, bira sí piɛsa laa.
30 E dá a qualquer que te pedir; e ao que tomar o
31 Ma síi chɛ di niaa ŋiŋaa ŋii ma lɛ, má ma joŋ ŋii ŋiŋaaba lɛ.
31 E como vós quereis que os homens vos façam, da mesma maneira fazei-lhes vós também.
32 Di ma nɛ cho nialiŋ si choma duŋduŋ, u bi maga di ma kɛŋ time, bɛɛ wiaa haachɛ diiree ma cho dɔŋɔ nɛ.
32 E, se amardes aos que vos amam, que recompensa tereis? Também os pecadores amam aos que os amam.
33 Di maa ŋaa wu-zɔŋŋɔɔ nialiŋ síi ŋaa wu-zɔŋŋɔɔ ma lɛ, ma bi time kɛnɛ, bɛɛ wiaa haachɛ diiree ma ŋaa ŋii nɛ.
33 E, se fizerdes bem aos que vos fazem bem, que recompensa tereis? Também os pecadores fazem o mesmo.
34 Di ma nɛ joŋ kiaa a chiŋ nialiŋ ma si biina ba jaŋ wuo time pima aŋ vɔŋ niaa dɔŋsuŋ, ma bira bi time kɛnɛ, bɛɛ wiaa haachɛ diiree ma joŋ kiaa chichiŋ haachɛ diiree dɔŋsuŋ nɛ aŋ gbɛrɛ di ba bira ti̱ŋba ŋii titia.
34 E, se emprestardes
35 Ama wialiŋ mi síi chɛ di ma ŋaa nɛ ŋla: Má cho ma diŋdɔŋŋɔɔ aa ŋaa wu-zɔŋŋɔɔ ba lɛ, a joŋ kiaa chiŋba aŋ sí gbɛrɛ di ba ti̱ŋma. Di ma nɛ ŋaa ŋii, Wia jaŋ leŋ di ma ŋaa u-na Wii-baliŋ biiriŋ, duu joŋ ku-bal-bal ti̱ŋma. Wia yie pɛ ni-bɔŋŋɔɔ ari nialiŋ ma kala si kɛŋ siiŋ lɛ nɛ.
35 Amai, pois, a vossos inimigos, e fazei o bem, e emprestai, sem nada esperardes, e será grande o vosso galardão, e sereis filhos do Altíssimo; porque ele é benigno
36 Má fifá niaa nennige ari ma Nyimma Wia síi fá niaa nennige ŋii.
36 Sede, pois, misericordiosos, como também vosso Pai é misericordioso.
37 Ma sí ma dɔŋsuŋ tiŋŋaa wiaa laa jijiŋ a ma sí cheeriŋ joŋo piba. Di ma nɛ ŋaa ŋii, Wia ma bi jaŋ joŋ cheeriŋ pima. Má joŋ wiaa chɛ ma dɔŋsuŋ tiŋŋaa. Di ma nɛ ŋaa ŋii, Wia ma jaŋ joŋ ma wiaa chɛma.
37 Não julgueis, e não sereis julgados; não condeneis, e não sereis condenados; soltai, e soltar-vos-ão.
38 Má ŋaa kiaa pipi ma dɔŋsuŋ tiŋŋaa. Di ma ŋaa ŋii, Wia ma jaŋ ŋaa kiaa a pima a ma jaŋ kɛŋ zile ma teeŋ. U jaŋ magisɛ kiaa chuɔrɛ a pima. Ku-la ŋ si kaa magisa pi ŋ dɔŋsuŋ tiŋŋaa, u titia nɛ Wia ma jaŋ kaa magisa piŋ.”
38 Dai, e ser-vos-á dado; boa medida, recalcada, sacudida e transbordando vos darão; porque com a mesma medida com que medirdes também vos medirão de novo.
39 Ŋii nɛ Yesu bira magɛ namaga piba a bul, “Nyulima bi jaŋ wuo a kɛŋ nyulima dɔŋɔ daaŋ lɛ. Di u nɛ ŋaa ŋii, ba kala balia jaŋ tel buɔtuoŋ lɛ.
39 E disse-lhes uma parábola: Pode, porventura, um cego guiar outro cego? Não cairão ambos na cova?
40 Sukuuri-bie bi u kerichi ka kii, ama di kerichi-la dagɛ bile dɛrɛ, u jaŋ wuo magɛ u kerichi-la.
40 O discípulo não é superior a seu mestre, mas todo o que for perfeito será como o seu mestre.
41 Ɛɛ nɛ ŋ jaŋ wuo na daa-bie si tel ŋ naaŋbie siiŋ lɛ aŋ bi daa-bal-la si tel ŋ titia siiŋ lɛ ka na?
41 E por que atentas tu no argueiro que está no olho do teu irmão e não reparas na trave que está no teu próprio olho?
42 Ŋ bi jaŋ wuo bula pi ŋ naaŋbie a bul duu leŋ di ŋ liisɛ daa-bie-la si hɛ u siiŋ lɛ, aŋ paala bi daa-bal-la si hɛ ŋ titia siiŋ lɛ ka na. Ŋ-na kaŋfugi tiina, laa sipaaŋ liisɛ daa-bal-la si hɛ ŋ titia siiŋ lɛ, ka ŋ siaa wuo na, ŋii nɛ ŋ ma jaŋ wuo pɛ ŋ naaŋbie lɛ a liisɛ daa-bie-la si hɛ u siiŋ lɛ a pu.”
42 Ou como podes dizer a teu irmão: Irmão, deixa-me tirar o argueiro que está no teu olho, não atentando tu mesmo na trave que está no teu olho? Hipócrita, tira primeiro a trave do teu olho e, então, verás bem para tirar o argueiro que está no olho de teu irmão.
43 Ŋii nɛ Yesu magɛ namaga a pi niaa a bul, “Tia-la si kɛŋ yarifiɛlaa bi jaŋ nɛŋ nɛŋ-lɔrunuŋ, aŋ ka tia-la si bi yarifiɛlaa kɛnɛ ma bi jaŋ nɛŋ nɛŋ-zɔŋŋɔɔ.
43 Porque não há boa árvore que dê mau fruto, nem má árvore que dê bom fruto.
44 Tia-la nɛnɛɛ nɛ yie dagɛ tia-la yiri. Sɔjaamiŋ bi tutogo naŋbilaa ka nɛŋ, sɔguŋ-gbeŋe ma bi chichuɛŋ ka nɛŋ.
44 Porque cada árvore se conhece pelo seu próprio fruto; pois não se colhem figos dos espinheiros, nem se vindimam uvas dos abrolhos.
45 Ni-zɔmuŋ kɛŋ tuɔbiiŋ-zɔŋŋɔɔ nɛ u tuɔŋ lɛ aa ŋaa wu-zɔmɔ-la u síi biinu. Ni-bɔmuŋ ma kɛŋ tuɔbiiŋ-bɔŋŋɔɔ nɛ u tuɔŋ lɛ a maa ŋaa wu-bɔmɔ-la u síi biinu u tuɔŋ lɛ. Ŋ tuɔbiinaa si kɛŋ wii-la nɛ, u nɛ ŋ niiŋ bubul.”
45 O homem bom, do bom tesouro do seu coração, tira o bem, e o homem mau, do mau tesouro do seu coração, tira o mal, porque da abundância do seu coração fala a boca.
46 Ŋii nɛ Yesu bira bul, “Bɛɛ nɛ tii ma kɛŋmi yiyirɛ ‘La Tiina, la Tiina,’ aŋ bi wialiŋ mi síi bula pima ka ŋaa?
46 E por que me chamais Senhor, Senhor, e não fazeis o que eu digo?
47 Nii-la kala si kɔ mi teeŋ a jegile nii mi niiŋ wiaa a tutoba, mi jaŋ dagɛma ŋii u si naga.
47 Qualquer que vem a mim, e ouve as minhas palavras, e as observa, eu vos mostrarei a quem é semelhante.
48 U nagɛ baala si saa dia nɛ a lu dia-la geŋtine, u faasa tuu kpaginyiliŋ nyuŋ. Ŋii nɛ duonuŋ nii, fuoŋ su̱ a pɛllɛ yagɛ dia-la, ka dia-la bi jigise maa, bɛɛ wiaa u saau woruŋ nɛ.
48 É semelhante ao homem que edificou uma casa, e cavou, e abriu bem fundo, e pôs os alicerces sobre rocha; e, vindo a enchente, bateu com ímpeto a corrente naquela casa e não a pôde abalar, porque estava fundada sobre rocha.
49 Ama nii-la si jegile nii wialiŋ mi si bula aŋ biba to, u nagɛ baal-la si saa u dia tiŋteeŋ aŋ bi geŋtine luo u tuu nɛ. Ŋii nɛ duonuŋ nii, fuoŋ su̱, liiŋ pɛllɛ yagɛ dia-la, dia-la kala tel wuru.”
49 Mas o que ouve e não pratica é semelhante ao homem que edificou uma casa sobre terra, sem alicerces, na qual bateu com ímpeto a corrente, e logo caiu; e foi grande a ruína daquela casa.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.