Lucas 13
Yesu Kiristito Wu-Zɔŋŋɔɔ (Ghana) (SIL) vs NVT
1 Bua-la lɛ Yesu fa si bul wiaa pipi niaa, nialiŋ dɔŋsuŋ fa si hɛ dimɛ bul wiaa pu a mu tigɛ Paalit lɛ, u fa si kpu Galilii tiŋŋaa dɔŋsuŋ ŋii. U kpuba bua-la lɛ ba síi kpu pusuŋ pipi Wia nɛ.
1 Por essa época, Jesus foi informado de que Pilatos havia assassinado algumas pessoas da Galileia enquanto ofereciam sacrifícios.
2 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛba a bul, “Ma biina ari Galilii tiŋŋaa deeŋba Paalit si kpua nɛ ŋaa haachɛ a kii Galilii tiŋŋaa dɔŋsuŋ kalaa?
2 “Vocês pensam que esses galileus eram mais pecadores que todos os outros da Galileia?”, perguntou Jesus. “Foi por isso que sofreram?
3 Ai, ŋii dee. Di ma nɛ bi birima lii ma haachɛba lɛ, ma kala jaŋ suu ari niaa deeŋba si suu ŋii.
3 De maneira alguma! Mas, se não se arrependerem, vocês também morrerão.
4 Nialiŋ fii ari chori ma fa si hɛ dimɛ, dii-duduoŋ tele ŋmooba kpu Siloom lɛ. Ma biina ari ba nɛ ŋaa haachɛ a kii nialiŋ dɔŋsuŋ kala fa si hɛ Jerusalɛm lɛ koo?
4 E quanto aos dezoito que morreram quando a torre de Siloé caiu sobre eles? Eram mais pecadores que os demais de Jerusalém?
5 Ai, ŋii dee. Mi bulaa pima, di ma kala bi birima lii ma haachɛba lɛ, ma kala jaŋ suu niaa deeŋba fa si suu ŋii.”
5 Não! E eu volto a lhes dizer: a menos que se arrependam, todos vocês também morrerão.”
6 Ŋii nɛ Yesu magɛ namaga a pi niaa a bul, “Baal kubala nɛ fa hɛ dimɛ. U fa kɛŋ tutogo nɛ u baga lɛ. Tutogo-la nɛniŋ yi, u mu a chichɛ nɛnɛɛ tutogo-la lɛ. U bi nɛŋ kala na.
6 Então Jesus contou a seguinte parábola: “Um homem tinha uma figueira em seu vinhedo e foi várias vezes procurar frutos nela, sem sucesso.
7 Ŋii nɛ u bula pi u bagi-paara a bul, ‘Jisiŋ batori nɛ ŋla tia-la si bi nɛnɛ, u maga di ŋ kere ta nɛ. U china tɔ leriŋ nɛ.’
7 Por fim, disse ao jardineiro: ‘Esperei três anos e não encontrei um figo sequer. Corte a figueira, pois só está ocupando espaço no pomar’.
8 Ŋii nɛ bagi-paari-la bula pu a bul, ‘Mi kuhiaŋ, leŋ duu chiŋ jina deeŋ ma lɛ di la na. Mi jaŋ huro golli u bubuɔŋ a hɛ na-biniŋ.
8 “O jardineiro respondeu: ‘Senhor, deixe-a mais um ano, e eu cuidarei dela e a adubarei.
9 Di u nɛ nɛnɛ hariŋ jina-la lɛ, u jaŋ zɔŋ. Di u nɛ bi nɛnɛ, kere ta.’ ”
9 Se der figos no próximo ano, ótimo; se não, mande cortá-la’”.
10 Chɛ-wiesii-la chɛɛŋ kubala Yesu juu Wii-chuɔlɛ dia a didagɛ niaa Wia wiaa.
10 Certo sábado, quando Jesus ensinava numa sinagoga,
11 Di haal kubala hɛ dimɛ. Jiŋ-bɔŋ kubala nɛ kɛnu a ŋaa uu wiilɛ. U wiilɛ ŋii a yi jisiŋ fii ari chori. U fa kɛnu bori nɛ. U bi wuo tiɛnaa chiŋ.
11 apareceu uma mulher enferma por causa de um espírito impuro. Andava encurvada havia dezoito anos e não conseguia se endireitar.
12 Yesu si na haal-la, u yiru a bul, “Haal, ŋ duoro nɛ. Ŋ nyanyalii-la lii-ŋ lɛ nɛ.”
12 Ao vê-la, Jesus a chamou para perto e disse: “Mulher, você está curada de sua doença!”.
13 Ŋii nɛ u joŋ u nisaa a daŋ haal-la lɛ. Haal-la guu tiɛnɛ u titia a dɛnnɛ Wia.
13 Então ele a tocou e, no mesmo instante, ela conseguiu se endireitar e começou a louvar a Deus.
14 Ŋii nɛ Wii-chuɔlɛ dia-la kuhiaŋ na baaniŋ ari Yesu si vaarɛ niaa chɛ-wiesii-la chɛɛŋ. U bula pi nialiŋ a bul, “Tapulaa balidu nɛ hɛ dimɛ. U maga di la tiŋ tiŋtiŋŋaa tapulaa deeŋba pɛgɛ di ba vaarɛma, ama chɛ-wiesii-la chɛɛŋ dee.”
14 O chefe da sinagoga ficou indignado porque Jesus a tinha curado no sábado. “Há seis dias na semana para trabalhar”, disse ele à multidão. “Venham nesses dias para serem curados, e não no sábado.”
15 Ŋii nɛ la Tiina Yesu bula piba a bul, “Ma kaŋfugi tiŋŋaa deeŋba, ma tuɔŋ kubɛɛ nɛ bi nɛɛŋ koo u kakumo puro kaa lii u nyunyua liiŋ chɛ-wiesii-la chɛɛŋ?
15 O Senhor, porém, respondeu: “Hipócritas! Todos vocês trabalham no sábado! Acaso não desamarram no sábado o boi ou o jumento do estábulo e o levam dali para lhe dar água?
16 Haala deeŋ ŋaa Abiraham doho nuu nɛ. Sitaani kɛnu vɔɔ bil jisiŋ fii ari chori. U saa bi maga di la laau ta chɛ-wiesii-la chɛɛŋ koo?”
16 Esta mulher, uma filha de Abraão, foi mantida presa por Satanás durante dezoito anos. Não deveria ela ser liberta, mesmo que seja no sábado?”.
17 U si bul ŋii, hiisiŋ kɛŋ u diŋdɔmɔ-la kala, aŋ ka nialiŋ ku-kaanaa tuɔŋ tɔrɛ ari Yesu si ŋaa wu-kpuŋkpere-la.
17 As palavras de Jesus envergonharam seus adversários, mas todo o povo se alegrava com as coisas maravilhosas que ele fazia.
18 Ŋii nɛ Yesu piɛsɛ nialiŋ a bul, “Bɛɛ kuŋ nɛ mi jaŋ kɛŋ Wia kuorii-la kaa magisɛ? Ɛɛ nɛ Wia kuorii-la nagɛ?
18 Então Jesus disse: “Com que se parece o reino de Deus? Com o que posso compará-lo?
19 U nagɛ ku-doho kubala ba kaa yirɛ masitad nɛ. Baal kubala joŋo du̱u u baga lɛ. U nyu a waa a birimɛ tia. Ŋii nɛ diibiisiŋ ku sua ba dɛlliŋ u naakelee lɛ.”
19 É como a semente de mostarda que alguém plantou na horta. Ela cresce e se torna uma árvore, e os pássaros fazem ninhos em seus galhos”.
20 Ŋii nɛ Yesu bira piɛsɛba a bul, “Bɛɛ kuŋ nɛ mi bira jaŋ kɛŋ Wia kuorii-la a kaa magisɛ?
20 Disse também: “Com que mais se parece o reino de Deus?
21 Wia kuorii-la nagɛ si-buruŋ ba si kaa hɛ munuŋ lɛ, u sii a puɔrɛ nɛ. Haala joŋ munuŋ a hɛ tasi-gbaŋa tuɔŋ, a joŋ si-buruŋ a kaa kuosi. U dieni mua, ka muŋ-la sii su̱ tasi-gbaŋa-la kala.”
21 É como o fermento que uma mulher usa para fazer pão. Embora ela coloque apenas uma pequena quantidade de fermento em três medidas de farinha, toda a massa fica fermentada”.
22 Ŋii nɛ Yesu mu Jerusalɛm diiriŋ. U síi mu ŋii, u gɔllɛ ta-balaa ari ta-biisiŋ a didagɛ niaa.
22 Jesus foi pelas cidades e povoados ensinando ao longo do caminho, em direção a Jerusalém.
23 Ŋii nɛ nuu kubala ku piɛsu a bul, “La Tiina, nialiŋ Wia si laa ta, ba jaŋ ŋaa niaa muapilii duŋduŋ koo?”
23 Alguém lhe perguntou: “Senhor, só alguns poucos serão salvos?”. Ele respondeu:
24 Ŋii nɛ Yesu bula pi niaa a bul, “Di ma níi chɛ di ma juu Wia kuorii-la tuɔŋ, u maga ari ma to boi-la si bi jal nɛ. Má hɛ doluŋ a to boi-la a juu. Mi jaŋ bula pima, niaa jaŋ yugɛ a wiwalimɛ di ba to lee-la juu aŋ walima lɔl.
24 “Esforcem-se para entrar pela porta estreita, pois muitos tentarão entrar, mas não conseguirão.
25 Tapulii kubala dia-la tiina jaŋ sii a kɛŋ u boiŋ tɔ. Ka ŋ-na jaŋ hɛ hariŋ a suomo du̱ boro-la a bul, ‘La Tiina, kɛŋ boi-la suri a pila.’ Ŋii nɛ u jaŋ bula pima a bul, ‘Mi bi lee-la ma si lia jiŋ.’
25 Quando o dono da casa tiver trancado a porta, será tarde demais. Vocês ficarão do lado de fora, batendo e pedindo: ‘Senhor, abra a porta para nós!’. Mas ele responderá: ‘Não os conheço, nem sei de onde são’.
26 Ma ma jaŋ bula pu a bul, ‘La di ma kala nɛ fa hɔŋ di-bala a dii kiaa. Ŋ dagɛla ŋ wiaa la jaŋ ma lɛ.’
26 Então vocês dirão: ‘Nós comemos e bebemos com o senhor, e o senhor ensinou em nossas ruas’.
27 Ŋii nɛ u jaŋ bira bula pima a bul, ‘Mi bi lee-la ma si lia jiŋ. Má suusa lii mi teeŋ. Ma kala ŋaa ni-bɔŋŋɔɔ nɛ.’
27 E ele responderá: ‘Não os conheço nem sei de onde são. Afastem-se de mim, todos vocês que praticam o mal!’.
28 Tapulii kubala ma jaŋ na Abiraham ari Aizik ari Jekɔb, ari nialiŋ kala síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ di ba hɔŋ Wia kuorii-la tuɔŋ, ka ma-na jaŋ hɛ jeeŋ hariŋ a na baaniŋ a yiyel aŋ didiŋ ma nyilaa, aŋ bi wuo juu.
28 “Haverá choro e ranger de dentes, pois verão Abraão, Isaque, Jacó e todos os profetas no reino de Deus, mas vocês serão lançados fora.
29 Niaa jaŋ lii dunia sɛmɛ-na kala a hɔŋ Wia kuorii-la tuɔŋ aa gbieli.
29 E virão pessoas de toda parte, do leste e do oeste, do norte e do sul, para ocupar seus lugares à mesa no reino de Deus.
30 Ama kuhiasiŋ yuga a jaŋ ku birimɛ haŋbiisiŋ. Haŋbiisiŋ yuga a ma jaŋ ku birimɛ kuhiasiŋ.”
30 E prestem atenção: alguns últimos serão os primeiros, e alguns primeiros serão os últimos”.
31 Bua-la titia lɛ nɛ Farisii tiŋŋaa dɔŋsuŋ kɔ Yesu teeŋ a bula pu a bul, “Lii daha, bɛɛ wiaa Hɛrɔd ka chɛ duu kpuŋ nɛ.”
31 Naquele momento, alguns fariseus lhe disseram: “Vá embora daqui, pois Herodes Antipas quer matá-lo!”.
32 Ŋii nɛ Yesu bula piba a bul, “Má mu bula pi nyinyisɛri-la, mi jaŋ kiri jiŋ-bɔŋŋɔɔ aŋ vaarɛ niaa jiniŋ ari chie. Chieto mi jaŋ tiŋ mi tiŋtiŋŋaa dɛrɛ.
32 Jesus respondeu: “Vão dizer àquela raposa que continuarei a expulsar demônios e a curar hoje e amanhã; e, no terceiro dia, realizarei meu propósito.
33 Ari ŋii kala, u maga di mi ha hɛ mi woŋbiiŋ lɛ jiniŋ ari chie ari chieto kala. U bi woŋbii kɛnɛ di ba kpu nialiŋ síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ lee-kala see Jerusalɛm lɛ.
33 Sim, hoje, amanhã e depois de amanhã, devo seguir meu caminho. Pois nenhum profeta de Deus deve ser morto fora de Jerusalém!
34 Ma Jerusalɛm niaa, ma yie kpu nialiŋ síi bul wiaa, Wia Diŋ-zɔŋ-la doluŋ lɛ, a joŋ tabiaa a yagɛ tiŋdaara-la Wia si tima di ba kɔ ma teeŋ. Naaŋsiiŋ yuga nɛ mi fa cho di mi chu tɔ ma niaa kala, ari ji̱miŋ si yie chu tɔ u biiriŋ ŋii, ka ma bi sɛyɛ.
34 “Jerusalém, Jerusalém, cidade que mata profetas e apedreja os mensageiros de Deus! Quantas vezes eu quis juntar seus filhos como a galinha protege os pintinhos sob as asas, mas você não deixou.
35 Bee na, Wia jaŋ leŋ ma jáŋ pima. Ma bira bi jaŋ nami, see bua-la lɛ ma si jaŋ chuɔlɛmi a bul, ‘Wia jaŋ pɛ nii-la síi kɔ la Tiina Wia doluŋ lɛ.’ ”
35 E, agora, sua casa foi abandonada, e você nunca mais me verá, até que diga: ‘Bendito é o que vem em nome do Senhor!’”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.