João 7
Buglere NT (SAB_WBT) vs NTLH
1 Jesu kwian tku tangle ulita ene una Capernaumge, Jesu me jo nga nage, ama chegu ngmadi nga kweri Galileage chage una kaire kairege nga Galileage. Jesu me tadu jogekalin nga kweri Judeage, uñadu Jesuge nga Judeage ama joge chke nga ege kwian ulita israelita be ama jinade nate gwadaleda.
1 Depois disso, Jesus começou a andar pela Galileia; ele não queria andar pela Judeia, pois os líderes judeus dali estavam querendo matá-lo.
2 Unsuialin kwian israelita enusulian ulita chagedu nga gballage, u dodadu toingwa sugeti alin, e kwian israelita ulita kle chuia ollade chege kodi,
2 Aconteceu que a festa dos judeus chamada Festa das Barracas estava perto.
3 gire Jesu daballa ulita gerudu Jesuge: —Ba me chegedaleda aini, ma no ba joge nga Judeage, llani kwian tanre ba gaba ulia be kle mo litaba chui ollade, ama ulita gwa giti ba ñage lle no dodade llani ba lle no dodadu aini kare.
3 Então os irmãos de Jesus disseram a ele: — Saia daqui e vá para a Judeia a fim de que os seus seguidores vejam o que você está fazendo.
4 Uñale che ulitage kwian gweale ta mo gbakalin kweri daba na ulita gwa giti, takalin kwian na ulita ama uñe, ama me ñage chege age skwlenre alin nga gweale solige alin. Ba kle mo gbe kweri, ba takalin kwian ulita ba uñe, ba me ñage chege lle no dodade nga ainige alin, ma no ba jogedale age kwian ulita nga ulitamu gwa giti.
4 Pois quem quer ser bem-conhecido não deve esconder o que está fazendo. Já que você faz essas coisas, deixe que todos o conheçam.
5 Jesu daballa gerudu ene Jesu ole ama tale ama ulita agali me kle Jesu gai ulia, ama kle Jesu gai ngwale kwian na tanre kle Jesu gai ngwale kare.
5 Até os irmãos de Jesus não criam nele.
6 Jesu gerudu daballa ulita ole: —Cha chuia bebi chke jogedale nga Judeage chui ollade, agwa ba ulita alin chui ulita no jogedale baini kaire ba ulita takalin kare.
6 Ele respondeu:
7 Kwian ulita me Chube uñe me kle mo ta dbe me no ba ole, ama ulita gwa giti ba age salengwli ama age kare. Agwa cha ole kwian ene ulita me no, cha kle gerule ama ole ama age me no giti ene ama ta suge ama kle age me no giti, me no ama alin cha gerule ene, gire ama ulita skochie chadi.
7 O mundo não pode ter ódio de vocês, mas tem ódio de mim porque eu afirmo que o que o mundo faz é mau.
8 Ba ulita ta jogekalin, joga ngeru chui ollade nate, nege nege cha me joge, cha chuia bebi chke jogedale nga Judeage chui ollade.
8 Vão vocês à festa, mas eu não vou porque a minha hora ainda não chegou.
9 Jesu gerudu ene daballa ole ulita, daballa jo, Jesu cheguda nga Galileage.
9 Jesus disse isso e ficou na Galileia.
10 Jesu daballa ulita jo ngeru kwian ngle ulita ole chui ollade nate una Jerusalénge nga Judeage. Jesu jo kwian e ulita tane giti, Jesu me takalin kwian ulitage chke uñale Jesu kle joge kaire chui ollade ama ole, malen ma no Jesu tañachugu joge bdagli sugekare kwian ngleage.
10 Depois que os seus irmãos foram à festa, Jesus também foi, mas fez isso em segredo e não publicamente.
11 Chui ollade chuiage kwian israelita mneite kledu chage Jesu jinade nate kwian nglea ulitaske, kwian israelita e ulita kledu chage kwian ngleaske geru kade Jesu giti ta me no ole, ama geru kadu: —Cha kle Jesu jinade nate, ama me skwen cha mneitege, ¿ba gwealege uñale ama kle baini?
11 Os líderes judeus o procuravam na festa e perguntavam: — Onde é que está aquele homem?
12 Kwian me jaindu gerule Jesu giti ama kalen agwa kwian nglea ulitaske kwian gerudu tanre jalin jalin modi Jesu giti kwian israelita mneite gwa skwlenre, gweale gerudu Jesu giti: “Ama kwian no no.” Agwa na gerudu: “Ama kwian me no me no, ama kwian ulita anblitanga geru ngwaledi.”
12 Na multidão havia muita gente comentando sobre ele. Alguns diziam: — Ele é bom. — Não é não; ele engana o povo! — afirmavam outros.
13 Kwian tanre ulita gerudu ene modi jalin jalin Jesu giti, ama ulita kwachiu kwian israelita mneite kle Jesu jinade natedi malen kwian e ulita ni gdaite gerudu kweri Jesu giti kwian israelita mneite gwa giti.
13 Mas ninguém falava abertamente sobre ele porque todos tinham medo dos líderes judeus.
14 Chui ollade semanalla bonga gire Jesu jo chke una Jerusalénge kwian ulita kle mo litaba chui ollade ngwadi, Jesu jo u gerungwa Chube olege kwian ngle gwa giti gire Jesu kwian ulita tku tangle Chube geruage.
14 Quando a festa já estava no meio, Jesus foi ao Templo e começou a ensinar.
15 Jesu kle kwian ngle tke tangle ene u gerungwa Chube olege gire kwian israelita chugagwalla ngle chegu tañachuge tanre Jesudi, kwian e gerudu: —¿Mineade ama ñage gerule trate Chube giti, ama me geru jwanba che kare?
15 Os líderes judeus ficaram muito admirados e diziam: — Como é que ele sabe tanto sem ter estudado?
16 Jesu kwian e keruchugu gire Jesu gerudu: —Cha kle kwian tke tangle gire cha me kle kwian tke tangle mó talla giti gballa, cha kle kwian tke tangle cha kaganga talla giti ama takalin kare, cha kle kwian tke tangle ama geruage.
16 Jesus disse:
17 Bai kaire mo ta gbakalin age Chube takalin kare, kwian ene ulitage be suge cha kle gerule Chube talla giti ulia o cha kle gerule mo talla giti.
17 Quem quiser fazer a vontade de Deus saberá se o meu ensino vem de Deus ou se falo em meu próprio nome.
18 Bai kle gerule mo talla giti agali, kwian ene kle age no daba na gwa giti ulita, ama takalin daba na ulita gerule no ama giti. Agwa cha me kwian ene kare, cha alin ma no kwian ulita gerule no cha kaganga giti, cha kle gerule ama talla giti, cha kle gerule ulia cha kaganga takalin kare, cha me kle sole.
18 Quem fala em seu próprio nome está procurando ser elogiado. Mas quem quer conseguir louvores para aquele que o enviou, esse é honesto, e não há falsidade nele.
19 Moisés Chube gerua degu unsuialin ba ulita alin, agwa ba ulita me kle geru e gai dage no ulita. ¿Mineade ba ulita ta cha gwakalinda cha kle age no undege chuiage gdale? Bage suge cha kle age me no Moisés chadalla dollale. Kwian israelita ngle gerudu Jesu ole: —Dolla kle ba tale, malen ba kle gerule ene. ¿Chema takalin ba gweda? Jesu gerudu kwian e ulita ole: —Ba ulita chege tañachuge tanre lle gdaitre alin cha bo undege chuiage, e giti suge bage cha agedu me no,
19 Foi Moisés quem deu a
20 — ausente —
20 A multidão respondeu: — Você está dominado por um demônio! Quem é que está querendo matá-lo?
21 — ausente —
21 Então Jesus disse:
22 agwa ba kle lle boi undege chuiage kaire. Moisés Chube gerua degu ba ulita alin, chada e gerule kirogwa soli onbrege chuiapa chke ba kirogwa soli kwara tkadalenga sidri, age ene me Moisés e gbu, ba enusulian unsuialin ngeru Moisége agedu ene Chube gerudu kare, Moisés e degu ba ulita alin. Nege tangle ba kle kirogwa onbre soli kwara tkangenga kaire, me undege chuiage chui taneke chke kirogwage ba kirogwa kwara tkadalenga, chui e no ba alin kirogwa kwara tkangenga. Agwa chui taneke chke kirogwage undege chuiage ba kirogwa kwara tkadalenga, ba me chui taneke tke tangle kirogwa chuiage, undege chuia me no ba alin age ene, agwa chui taneke chke kirogwage undege chuiage ba agedale, ene ba kle tañachuge age diali Moisés chadalla kle gerule kare. E giti ba me kle tallade, ¿gire mineade ba skochie chadi cha kwian onbre gdaite jingmea jegwale ulita dodadu undege chuiage?
22 Vocês
23 — ausente —
23 Para não deixarem de cumprir a Lei de Moisés, vocês circuncidam um menino, mesmo no sábado. Então por que ficam com raiva de mim quando eu curo completamente uma pessoa no sábado?
24 Ba ulita me ñage cha gbe jiske blike gwage alin allabi chadi, ba mo ta gbadale tañachuge trate no cha kle age giti, ene be suge bage cha jiske ulia o me.
24 Parem de julgar pelas aparências e julguem com justiça.
25 Jesu gerudu ene kwian ngle ulita ole, gire kwian gweale toinga una Jerusalénge gerudu modi Jesu giti: —¿Onbre e me onbre amaña che chugagwalla mneite kle jinade nate gwadaleda?
25 Algumas pessoas que moravam em Jerusalém perguntavam: — Não é este o homem que estão querendo matar?
26 Nege ama kle gerule kwian ulita gwa giti aini, ¿ne gire che chugagwalla ta ama gwakalinda kle llema boi? ¿Mineade ama gdaite me kle ka boi onbre e ole? ¿Nege che chugagwalla ulita kle onbre e gai ulia? ¿Suge amage onbre e Cristo Chube ama kagu ulia?
26 Vejam! Ele está falando em público, e ninguém diz nada contra ele! Será que as autoridades sabem mesmo que ele é o Messias ?
27 Che ulita onbre e uñe, chege uñale trate onbre e me Cristo, kaire uñale trate chege ama chiu baini, agwa Cristo be chie, ulia ni kwian gdaitege uñale ama chie baini.
27 No entanto, quando o Messias vier, ninguém saberá de onde ele é; e nós sabemos de onde este homem vem.
28 Jesu kle kwian tke tangle u gerungwa Chube olege, gire Jesu kwian keruchugu gerule ama Jesu uñe gire Jesu gerudu kweri kwian ulita ole: —Ba kle gerule chadi ba cha uñe, kaire ba kle gerule chadi uñale bage cha chiu baini. Cha gerule ba ulita ole, cha me chiu mo talla giti agali, cha kaganga cha kagu, ama ulia, ba ulita ñage ama gai ulia. Agwa ba ulita me cha kaganga uñe,
28 Quando estava ensinando no pátio do Templo, Jesus disse bem alto:
29 cha ama uñe trate, cha chiu ama ngwadi, ama cha kagu.
29 Mas eu o conheço porque venho dele e fui mandado por ele.
30 Jesu gerudu ene kwian ulita gwa giti gire kwian tadu Jesu gakalin blike dbale skadi, agwa Jesu gai gwaleda chuia bebi chke malen kwian me ñadu Jesu gai.
30 Então quiseram prender Jesus, mas ninguém fez isso porque a sua hora ainda não tinha chegado.
31 Kwian tanre skochiu Jesudi Jesu gerudu giti, agwa kaire kwian na tanre Jesu gau ulia, sugedu ama ulitage Jesu e amaña Cristo, ama ulita gerudu no Jesu giti: —Uñale chage onbre e ulia Cristo, na me ñage lle daga ngwale ma no dodade onbre e kle dodadege.
31 Porém muitas pessoas que estavam na multidão creram nele e perguntavam: — Quando o Messias vier, será que vai fazer milagres maiores do que este homem tem feito?
32 Kwian fariseo ulita kledu eni kwian keruchugu gerule no ene Jesu giti Jesu gai ulia Cristole, gire ama ulita ule kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulita ole guardia donga gweale kagu Jesu gai gbe skadi.
32 Os fariseus ouviram a multidão comentando essas coisas sobre Jesus, e por isso eles e os chefes dos sacerdotes mandaram guardas para o prenderem.
33 Guardia donga e ulita jo chke Jesudi Jesu gadale gire Jesu gerudu guardia donga ole kaire kwian kle mo litaba ulita ole: —Cha be kle aini ba ulitaske chui gwealege alin gire bigwa cha be jogeni cha kaganga kle ngwadi.
33 Jesus disse:
34 Chui e be chke gire ba ulita be cha jinade nate mo chudaboale, agwa chui ege ba ulitage cha mi skwen, ba mi ñage joge baini cha be kle ngwadige.
34 Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou.
35 Kwian israelita chugagwalla ulita Jesu keruchugu gerule ene gire ama ulita geru kadu modi: —¿Ama be joge baini ama kle gerule ama be kle ngwadi che me ñage joge chke? ¿Ama kle tañachuge joge bate kwian israelita kle toi kwian nga namuske ngwadi? ¿Kaire ama be kwian me israelita tke tangle llani?
35 Então os líderes judeus começaram a comentar: — Para onde será que ele vai que não o poderemos achar? Será que ele vai morar com os judeus que moram no estrangeiro? Será que vai ensinar os não judeus?
36 ¿Mineade ama gerudu: “Cha jinabe nate cha mi skwen kwiange, cha be kle ngwadi kwian mi ñage joge chke”? —kwian israelita chugagwalla ulita geru kadu ene modi Jesu giti.
36 O que será que ele quis dizer quando afirmou: “Vocês vão me procurar e não vão me achar, pois não podem ir para onde eu vou”?
37 Chui ollade chuia bdagli, chui e ma no chui ollade jo tangle ulitage, chui ege Jesu kle mo gbaba gdate kwian kle mo litaba ngwadi gire Jesu gerudu kweri kwian ngle ulita ole: —Bai kaire me ta suga no molen ba cha gai ulia, cha ba ta gbe suga no diali. Kwian siechie tanre kwian chi jai gire kwian sie joge tangle, ene kaire cha kwian ta gbe suga no chi gwade no jrite diali ngaintra kare, ene cha kwian ta gbe chege suga no diali. Chube gerua degaba unsuialin gerule cha giti kwian bai cha gai ulia ta chege suga no diali.
37 O último dia da festa era o mais importante. Naquele dia Jesus se pôs de pé e disse bem alto:
38 — ausente —
38 Como dizem as
39 Jesu gerudu ene kwian ole ama kledu gerule Chube Oña giti, Chube be mo Oña kage toi diali kwian tale kwian bai kaire Jesu gai ulia, ene kwian Jesu gau ulia ta be chege suga no diali. Agwa Chube bebi mo Oña kage kwian alin, ngeru Jesu be age ulita ama agedale kare nga dba ai giti, ama be jogeni nga ngaña giti Chube kle ngwadi gire Chube be mo Oña kage kwian Jesu gau alin.
39 Jesus estava falando a respeito do Espírito Santo, que aqueles que criam nele iriam receber. Essas pessoas não tinham recebido o Espírito porque Jesus ainda não havia voltado para a presença gloriosa de Deus.
40 Kwian gweale kledu kwian ngleaske, ama Jesu keruchugu gerule no mo giti gire kwian e gerudu Jesu giti: —Kwian gdaite Chube gerua ketanga dabage no no be chie, ama e.
40 Muitas pessoas que ouviram essas palavras afirmavam: — De fato, este homem é o
41 Na gerudu: —Onbre e Cristo, Chube gerudu be Cristo kage che alin, ama e. Na gerudu: —Me dale, ama me Cristo, Cristo mi chie nga Galileage.
41 Outros diziam: — Ele é o E ainda outras pessoas perguntavam: — Mas será que o Messias virá da Galileia?
42 Chube gerua degaba unsuialin gerule Cristo giti Cristo be chie chugagwalla rey David oña oindallaske una Belénge David toidu ngwadi unsuialin.
42 As Escrituras Sagradas dizem que o Messias será descendente de Davi e vai nascer em Belém, onde Davi morou.
43 Kwian ulita me gerudu salengwli Jesu giti, gire ama mo tku dole modi Jesu giti.
43 Então o povo se dividiu por causa dele.
44 Kwian gweale tadu Jesu gakalin dbale skadi, agwa ni kwian gdaite Jesu gau dbale skadi.
44 Alguns queriam prender Jesus, mas ninguém fez isso.
45 Guardia donga ulita kagle Jesu gadale chkuni kole kwian fariseo ulita kaire kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulita kle manade ngwadi, gire kwian e ulita geru kadu guardia donga ulitage: —¿Mineade ba ulita me Jesu gau ba me chiu ama dbe aini?
45 Os guardas voltaram para o lugar onde estavam os chefes dos sacerdotes e os fariseus , e eles perguntaram: — Por que vocês não trouxeram aquele homem?
46 Guardia donga ulita jaindunga: —Cha me gwageba kwian gdaitedi gerule ta ngle ole onbre e kle gerule kare.
46 Eles responderam: — Nunca ninguém falou como ele!
47 Kwian fariseo gerudu guardia donga ulitage: —¿Ba ulita kaire mo chugu ngwadi mo anblitange amage ama gai ulia?
47 Então os fariseus disseram aos guardas: — Será que vocês também foram enganados?
48 ¿Suge ba ulitage che chugagwalla israelita ulita, kaire cha ulita kwian fariseo Moisés chadalla uñanga ulia, gweale kle ama gai ulia? ¿Mineade ba kle mo chuge ngwadi mo anblitange amage kwian ngle ulita kare?
48 Por acaso alguma autoridade ou algum fariseu creu nele?
49 Kwian me geru jwanba Moisés chadalla giti sidri ama ulita kle chage mo anblitange amage ama gai ulia, kwian e ulita kle age me no me no Moisés chadalla dollale, kwian ene alin Chube be ji gbe.
49 Essa gente que não conhece a Lei está amaldiçoada por Deus.
50 Kwian fariseo chugagwalla gdaite kada Nicodemo nu jogeba chui gbaitege geru trage Jesu ole, Nicodemo e amaña daba fariseo keruchugu gerule guardia dongage me no Jesu giti gire Nicodemo gerudu daba fariseo ulita ole:
50 Mas Nicodemos, que era um deles e que certa ocasião havia falado com Jesus, disse:
51 —Moisés chadalla kle degaba che ulita alin gerule che me ñage kwian gai blike gbe jiske agedu gweale giti, ngeru che kwian chugadale ngwadi gerule mo giti ama agedu giti, che kwian keruchuge gerule mo giti ulita ene suge trate chege ama jiske ulia o me, ama jiske ulia gire che ñage ama gbe ji chuge.
51 — De acordo com a nossa Lei não podemos condenar um homem sem ouvi-lo primeiro e descobrir o que ele fez.
52 Nicodemo gerudu ene daba fariseo ole gire ama ulita gerudu Nicodemoge: —¿Ba ta mo gbakalin kwian nga Galileamu, ba ta gerukalin no ama giti, kaire ba ama gakalin ulia? Ma no ba Chube gerua degaba unsuialin batenga, ba geru e jwen nabitaite, ene be chke uñale bage trate ulia kwian Chube gerua ketanga dabage ni gdaite ñage chie nga Galileage.
52 — Por acaso você também é da Galileia? — perguntaram eles. — Estude as Escrituras Sagradas e verá que da Galileia nunca surgiu nenhum profeta .
53 Kwian fariseo gerudu mno ene ulita Nicodemoge, gire ama ulita kaire kwian na ulita kledu ne ngwadi joni gdaite gdaite mo ullage.
53 — ausente —
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 7, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.