João 11
Buglere NT (SAB_WBT) vs NTLH
1 Onbre gdaite oga kada Lázaro, ama ibotea boke kada Marta, María, ama ulita una Betaniamu.
1 Um homem chamado Lázaro estava doente. Ele era do povoado de Betânia, onde Maria e a sua irmã Marta moravam.
2 (Lázaro ibotea María e amaña lle ñachke no tku Jesu sera giti Jesu sera unbatu mo chugaga giti.) Lázaro oga gire Lázaro ibotea gdabonate kwian kagu geru jige Jesuge, Lázaro ibotea gerudu kwian be geru kete Jesuge ole: —Ba joge chke llani ba gerule ene: “Cha Chugagwalla, ba skatemanalla no no oga kirale kirale.”
2 (Esta Maria era a mesma que pôs perfume nos pés do Senhor Jesus e os enxugou com os seus cabelos. Era o irmão dela, Lázaro, que estava doente.)
3 — ausente —
3 As duas irmãs mandaram dizer a Jesus: — Senhor, o seu querido amigo Lázaro está doente!
4 Kwian jritenga Lázaro chada ole jo chke Jesu kle ngwadi, gerudu Jesu ole: —Cha Chugagwalla, ba skatemanalla no no oga kirale kirale. Jesu ama keruchugu gerule ene Lázaro giti, Jesu gerudu: —Lázaro jingmea kote Lázaro mi chege jogebada diali, Chube be age no ama alin mo kirallaske, ene kwian ulita ñage gerule no Chube giti kaire gerule no cha Chube Kirolla giti.
4 Quando Jesus recebeu a notícia, disse:
5 Jesu no no Marta ole Marta daballa María ole, kaire Lázaro ole, agwa ama me tañachugu joge blike Lázaro oga nate.
5 Jesus amava muito Marta, e a sua irmã, e também Lázaro.
6 Jesu geru keruchugu Lázaro giti gire Jesu chegu chui boke dare ngmadi kledu ngwadi.
6 Porém quando soube que Lázaro estava doente, ainda ficou dois dias onde estava.
7 Chui boke jo tangle gire Jesu gerudu kwian geru jwannga amage ulita ole: —Aleni naskuni nakwaite nga Judeage Lázaro kle ngwadi.
7 Então disse aos seus discípulos:
8 Kwian geru jwannga gerudu Jesu ole: —Cha tkanga tangle geruge, me sbali nga Judeage kwian israelita ba dollale tadu ba skiakalin ke giti tadu ba gweda, ¿mineade ba ta jogekalin nakwaite nga ege?
8 Mas eles disseram: — Mestre, faz tão pouco tempo que o povo de lá queria matá-lo a pedradas, e o senhor quer voltar?
9 Jesu jaindunga: —Ba me tallade e giti, chui gbaite ulita nga chra che alin, che chage ngajudi che me lentige che me joge chke dba, nga chra giti che chage no, agwa che chage nga jereske che lentige che joge chke dba, nga jere dbigu nga chra me chagegda no. Kwian age me no cha ole chuia bebi chke salengwli che kle chage ngajudi kare uñale chege che ñage chage baini kaire ene che me lentige. Kwian be age me no cha ole salengwli nga jere chke kare gire kwian ulita be age cha ole ama takalin kare, agwa nga kle ju kare nege, cha ñage chage kwian me noske kwian me ñage age me no cha ole.
9 Jesus respondeu:
10 — ausente —
10 Mas, se anda de noite, tropeça porque nele não existe luz.
11 Jesu gerudu ene kwian geru jwannga ulita ole gire Jesu gerudu dare: —Che skatemanalla Lázaro kle gbe, cha be joge ama gai gdate.
11 Jesus disse isso e depois continuou:
12 Kwian geru jwannga Jesuge geru kadu amage: —Cha Chugagwalla, ba kle gerule Lázaro kle gbe, ¿e me gerule ama kle joge chkeni?
12 — Senhor, se ele está dormindo, isso quer dizer que vai ficar bom! — disseram eles.
13 Kwian geru jwanngage me sugedu Jesu kle gerule mine ama ole, kwian geru jwanngage sugedu Lázaro kle gbe ulia, kwian geru jwannga tañachugu ulia Lázaro kle undege alin, agwa Jesuge uñadu Lázaro me kle gwade, Lázaro nu jogebada.
13 Mas o que Jesus queria dizer era que Lázaro estava morto. Porém eles pensavam que ele estivesse falando do sono natural.
14 Uñadu Jesuge kwian geru jwannga kle tañachuge Lázaro kle gbe alin allabi, malen ama gerudu ma trate kwian geru jwannga ole: —Lázaro jaba giti cha kle gerule, ama me chegu.
14 Então Jesus disse claramente:
15 Nga suga no chadi cha me kledu ama ole, e ma no ba alin, ene cha be age ama jaba ole ba ulita gwa giti, ene ba be mo ta gbe cha gai ulia ma no. ¡Ale llani Lázaro jaba kle ngwadi!
15 mas eu estou alegre por não ter estado lá com ele, pois assim vocês vão crer. Vamos até a casa dele.
16 Jesu gerudu ene gire Tomás amaña kada Gemelo gerudu kwian geru jwannga na ulita ole: —Ale ulita mo gwangeda ule Jesu ole. Kwian geru jwannga ulita jo ule Jesu ole.
16 Então Tomé, chamado “o Gêmeo”, disse aos outros discípulos: — Vamos nós também a fim de morrer com o Mestre!
17 Jesu jo chke kodi una Betaniage gire kwian geru ketu Jesuge Lázaro jaba ogle chuia bagake chkeba.
17 Quando Jesus chegou, já fazia quatro dias que Lázaro havia sido sepultado.
18 Una Betania chege kodi una Jerusalénge kilómetro gdamaire alin.
18 Betânia ficava a menos de três quilômetros de Jerusalém,
19 Kwian israelita tanre una Jerusalénmu nu jogeba una Betaniage Marta, María oli gatedi.
19 e muitas pessoas tinham vindo visitar Marta e Maria para as consolarem por causa da morte do irmão.
20 Martage chku uñale Jesu chku kodi una Betaniage gire Marta jo ten Jesu ngwange jonke, agwa Marta daballa María chegu toiba dba gwa.
20 Quando Marta soube que Jesus estava chegando, foi encontrar-se com ele. Porém Maria ficou sentada em casa.
21 Marta jo chke Jesu kle ngwadi, Marta gerudu olire Jesu ole: —Cha Chugagwalla, ba kledu aini cha ole ene cha kobatea me jokeda. Ba me kledu, malen cha kobatea jokeda,
21 Então Marta disse a Jesus: — Se o senhor estivesse aqui, o meu irmão não teria morrido!
22 agwa uñale chage nege Chube be age ulita ba alin ba gerule kare ama ole.
22 Mas eu sei que, mesmo assim, Deus lhe dará tudo o que o senhor pedir a ele.
23 Jesu gerudu Marta ole: —Ba kobatea jaba be chkeni gwade.
23 — O seu irmão vai ressuscitar! — disse Jesus.
24 Marta gerudu Jesu ole: —Ima, uñale chage ama jaba be chkeni gwade, e chui bdaglige, chui ege kwian jaba ulita be chkeni gwade.
24 Marta respondeu: — Eu sei que ele vai ressuscitar no último dia!
25 Jesu gerudu Marta ole: —Cha kwian jaba gbanga gwadeni, cha kwian gbanga toi diali chui tangle. Kwian bai kaire cha gai ulia, kwian ene jogeda gire ama be toi diali chui tangle Chube ole.
25 Então Jesus afirmou:
26 Kaire kwian ulita bai kaire kle gwade, bebi jogeda, ama cha gai ulia, ama be chege toi diali chui ulita, ama mi chege sugekare Chubege. ¿Ulita cha kle gerule kare ba gai ulia?
26 e quem vive e crê em mim nunca morrerá. Você acredita nisso?
27 Marta gerudu: —Ima cha Chugagwalla, ba kle gerule kare cha gai ulia, uñale chage ba Cristo ba Chube Kirolla, sbali Chube gerudu Chube be gdaite kage nga dba ai giti, e ba amaña Chube gerudu giti, cha ba gai ulia.
27 — Sim, senhor! — disse ela. — Eu creio que o senhor é o Messias , o Filho de Deus, que devia vir ao mundo.
28 Marta gerudu ene ulita Jesu ole gire Marta joni daballa María kle ngwadi, gerudu María alin ole gballa sugekare: —Che tkanga tangle geruge kle kodi aini chege, ama ta gerukalin ba ole, ¡bai, ale ama kle ngwadi!
28 Depois de dizer isso, Marta foi, chamou Maria, a sua irmã, e lhe disse em particular: — O Mestre chegou e está chamando você.
29 María Marta keruchugu gerule ene Jesu giti María chku gdate, blike ama jo tienda Jesudi Jesu kle ngwadi.
29 Quando Maria ouviu isso, levantou-se depressa e foi encontrar-se com Jesus.
30 Unaske Betaniage Jesu bebi joge chke, ama kle kodi una Betaniage ama skwendu Martage ngeru ngwadi, nga amañage María jo tienda Jesudi.
30 Pois ele não tinha chegado ao povoado, mas ainda estava no lugar onde Marta o havia encontrado.
31 Kwian israelita ulita kledu María oli gatedi María ullage gwagedu Maríadi chke gdate blike joge jonkare, ama ulita chagedu María nate, ama ulita tañachugu María be joge olire Lázaro jaba ogle ngwadi.
31 As pessoas que estavam na casa com Maria, consolando-a, viram que ela se levantou e saiu depressa. Então foram atrás dela, pois pensavam que ela ia ao túmulo para chorar ali.
32 María jo chke Jesu kledu ngwadi, María gwagedu Jesudi ama toidu dba jongnagwa giti Jesu sera ngena, María gerudu olire Jesu ole: —Cha Chugagwalla, ba kledu aini cha ole ene cha kobatea me jokeda. Ba me kledu, malen cha kobatea jokeda.
32 Maria chegou ao lugar onde Jesus estava e logo que o viu caiu aos pés dele e disse: — Se o senhor tivesse estado aqui, o meu irmão não teria morrido!
33 Jesu gwagedu Maríadi olire tanre mo kobatea oña nate, kaire kwian israelita ulita jo chke Jesu kle ngwadi ule María ole Lázaro oña suia jwennga, María talla sugedu dage Jesuge kaire kwian israelita ulita talla sugedu dage Jesuge, Jesu ta chiu olire kwian ole gwage kwian ulitadi sui jwennga Lázaro oña nate.
33 Jesus viu Maria chorando e viu as pessoas que estavam com ela chorando também. Então ficou muito comovido e aflito
34 Jesu geru kadu: —¿Lázaro jaba ogle baini? Marta, María jaindunga: —Cha Chugagwalla, ¡bai! Ale tienda Lázaro jaba ogle ngwadi.
34 e perguntou: — Venha ver, senhor! — responderam.
35 Jesu jo jonkare chage Lázaro jaba ogle ngwadi ngnagu Jesu olidu.
35 Jesus chorou.
36 Kwian israelita ulita gwagedu Jesudi olire gire gweale gerudu modi Jesu giti: —Gwagede amadi, ulia ama no Lázaro ole, ama kle olire Lázaro oña nate.
36 Então as pessoas disseram: — Vejam como ele amava Lázaro!
37 Kwian israelita gweale na gerudu modi: —Ama kwian me ten gbu ten, ¿mineade ama me ñadu age Lázaro alin Lázaro dodade, ene Lázaro me jokeda?
37 Mas algumas delas disseram: — Ele curou o cego. Será que não poderia ter feito alguma coisa para que Lázaro não morresse?
38 Jesu jo chke Lázaro jaba ogle ngwadi, Jesu ta olire ole jo chke kodi Lázaro jaba ogle ngwadige, Lázaro jaba ogaba ngwadi e keuga, keuga ugakallage kle jegaba kejre ke kweri gbaite giti.
38 Jesus ficou outra vez muito comovido. Ele foi até o túmulo, que era uma gruta com uma pedra colocada na entrada,
39 Jesu gerudu kwian kledu eni ulita ole: —Ke kle keugage jwennga. Marta Lázaro oña ibotea gerudu Jesu ole: —Cha Chugagwalla, cha tañachuge ama jaba ñachke me no, chui bagake nege ama jokeda.
39 e ordenou: Marta, a irmã do morto, disse: — Senhor, ele está cheirando mal, pois já faz quatro dias que foi sepultado!
40 Jesu gerudu Marta ole: —¿Ba me tachke cha gerudu ba ole giti? Cha gerudu ba ole ba cha gai ulia gire Chube be age no no ba gwa giti ba be gwage ama kiralladi.
40 Jesus respondeu:
41 Kwian kledu eni Jesu ole ke junnga gire Jesu gwagedu nga ngaña giti, Jesu gerudu Chube ole: —Cha Ñenua, cha gerule no ba giti, noare ba kle cha keruchuge diali, kaire uñale chage ba kle cha keruchuge nege gerule ba ole Lázaro oña giti, nege cha gerule ba ole ba age kwian kle mo litaba aini ulita gwa giti, ene ama ñage cha gai ulia, ñage suge ama ulitage ulia ba cha kagu.
41 Então tiraram a pedra. Jesus olhou para o céu e disse:
42 — ausente —
42 Eu sei que sempre me ouves; mas eu estou dizendo isso por causa de toda esta gente que está aqui, para que eles creiam que tu me enviaste.
43 Jesu gerudu ene ulita mo Ñenua ole gire Jesu ngautu kira giti Lázaro jabage: —¡Lázaro, bai jondoi!
43 Depois de dizer isso, gritou:
44 Lázaro jaba chkuni gwade chiu jondoi mo jegwale ulita bliaba ñometraske, kaire chuga bliaba ulita ñometraske, ama ko ama sera ulita kle lugaba kejre, Jesu gerudu kwian na ulita ole: —Ba Lázaro skatrennga, Lázaro kleda jogeni gudegu.
44 E o morto saiu. Os seus pés e as suas mãos estavam enfaixados com tiras de pano, e o seu rosto estava enrolado com um pano. Então Jesus disse:
45 Kwian israelita ulita kledu María oli gatedi gwagedu Jesudi Jesu agedu no ama ulita gwa giti, kwian israelita e ulitaske kwian israelita tanre Jesu gau ulia Jesu Lázaro gbuni gwade giti,
45 Muitas pessoas que tinham ido visitar Maria viram o que Jesus tinha feito e creram nele.
46 agwa kwian israelita na tanre me Jesu gau ulia, kwian israelita e jo kwian fariseo ulita ngwadi geru kete kwian fariseoge Jesu agedu giti ulita Lázaro ole.
46 Mas algumas pessoas voltaram e contaram aos fariseus o que ele havia feito.
47 Gire kwian fariseo ulita kaire kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulita mo litu kwian israelita chugagwalla ma kweri ulita ole u mo litangwa Chube gerua jwanngwage, ama ulita geru tragu modi Jesu giti: —¿Che ulita be age mine onbre e ole? Onbre e kle chage lle daga ngwale no tanre dodade che bitalla israelita ulita gwa giti, kwian ulita be mo ta gbe chage ama nate. Che onbre e chuge ngwadi age, che bitalla israelita ulita be ama gai ulia be ama gbe kweri mo chugagwallale,
47 Então os fariseus e os chefes dos sacerdotes se reuniram com o Conselho Superior e disseram: — O que é que nós vamos fazer? Esse homem está fazendo muitos milagres!
48 ene chugagwalla ulita nga Romamu be mo tke dole che ole, ama be u kweri chenu gerungwa Chube ole skienda ulita, kaire ama be che jwia ulita jwennga mo alin che ulita ngeru.
48 Se deixarmos que ele continue fazendo essas coisas, todos vão crer nele. Aí as autoridades romanas agirão contra nós e destruirão o Templo e o nosso país.
49 Kwian israelita chugagwalla ngleaske chugagwalla gdaite kada Caifás, chura ege ama kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ma kweri, chugagwalla e gerudu chugagwalla na ulita ole: —Ni ba ulita gdaitege uñale che agedale mine,
49 Então Caifás, que naquele ano era o Grande Sacerdote , disse: — Vocês não sabem nada!
50 ni suge bage ba tañachugadale mine, cha gerule ba ulita ole ma no che kwian israelita ulita alin onbre gdaitre alin jogeda kwian israelita ulita giti, ene kwian nga Romamu me mo tke dole che ole me che jwia jwennga che ulita ngeru.
50 Será que não entendem que para vocês é melhor que morra apenas um homem pelo povo do que deixar que o país todo seja destruído?
51 Caifás gerudu ene ulita daba chugagwalla na ole me gerudu mo ta giti, ama gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ma kweri chura ege, malen Chube ama ta gbu gerule Jesu be jogeda kwian israelita chudalla ulita alin,
51 Naquele momento Caifás não estava falando por si mesmo. Mas, como ele era o Grande Sacerdote naquele ano, estava profetizando que Jesus ia morrer pela nação.
52 me kwian israelita chudalla alin allabi, kaire Jesu be jogeda kwian chudalla na ulita alin kle toi bate nga nage kaire kaire, ene Jesu giti kwian e ulita be chege mneitre alin bai kaire Jesu gai ulia.
52 E não somente pela nação, mas também para reunir em um só corpo todos os filhos de Deus que estão espalhados por toda parte.
53 Kwian israelita chugagwalla ulita mo litu chuiage chugagwalla ulita mo ta gbu salengwli Jesu gweda. Chui ege gwangerugu chugagwalla ulita chagedu Jesu nate gadale gwaleda,
53 Então, daquele dia em diante, os líderes judeus fizeram planos para matar Jesus.
54 malen Jesu me chagedu dare kwian israelita ngleaske, Jesu jo siere nga Judeage, ama jo una kada Efraínge, una e chege kodi nga gballa kwian me kle toi ngwadige, una ege Jesu chegu toi chui gwealege kwian geru jwannga amage gdataboko giti gdaboke ole.
54 Por isso ele já não andava publicamente na Judeia, mas foi para uma região perto do deserto, a uma cidade chamada Efraim, e ficou ali com os seus discípulos.
55 Kwian israelita ulita kle tachke Chube enusulian unsuialin jun siere Egiptoge giti, e kada Pascua chuia, Pascua chuia ollade chegu kodi gire kwian israelita ngle una soli gdaite gdaitemu jo una Jerusalénge, ngeru chui e olladege kwian e ta chegekalin trate Chube gwa giti, malen ama jo bda guge ama jo mo jegwale glige kwian israelita ulita diali kle age kare, ene amage suge ama chege trate Chube gwa giti ama kle biale chui olladadale.
55 Faltava pouco tempo para a Festa da Páscoa . Muitos judeus foram a Jerusalém antes da festa para tomar parte na cerimônia de purificação .
56 Kwian fariseo ulita kaire kwian gerunga Chube ole daba alin chugagwalla ulita gerudu Jesu giti kwian israelita ngle ulita ole kle mo litaba u gerungwa Chube olege chui ollade manade ngwange, ama gerudu: —Ba gwealege chke uñale Jesu kle baini ba geru ketadale chage, ene cha ñage ama gai dbale skadi. Kwian israelita chugagwalla ulita gerudu ene kwian nglea kle mo litaba ole, malen kwian nglea e ulita kledu Jesu jinade nate ama ulita geru kadu moge Jesu giti: —¿Ba tañachuge mine? ¿Ama be chie aini chui ollade o me?
56 Eles procuravam Jesus e, no pátio do Templo, perguntavam uns aos outros: — O que é que vocês acham? Será que ele vem à festa?
57 — ausente —
57 Os chefes dos sacerdotes e os fariseus queriam prender Jesus. Por isso tinham dado ordem para que, se alguém soubesse, contasse onde ele estava.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.