Lucas 1
Romanian Free Holy Bible (RON_LSB) vs AAI
1 Deoarece mulți s-au încumetat să facă o relatare despre cele ce s-au împlinit printre noi,
1 Are Theophilus,
2 așa cum ni le-au transmis cei care au fost de la început martori oculari și slujitori ai cuvântului,
2 Abisa hikikirum i sabuw iyab iti sawar matar matah yan hi’itin hio hinonowar i hikirum, naatu sabuw iyab iti tur isan hibow hibibinan i hio hinowar hikirum.
3 mi s-a părut bine și mie, după ce am urmărit cu exactitate de la început desfășurarea tuturor lucrurilor, să-ți scriu cu rânduială, preamăritule Teofil,
3 Isan imih Theophilus o i gewas maiyow, ayu iti sawar himamatar isan kiruminamih anot, imih sawar no aneika anutitiy, sabuw ai babatiyih hai an abow gewas, naatu akubaitutur o isa iti a kikirum,
4 ca să cunoști certitudinea lucrurilor în care ai fost instruit.
4 saise o boro inaso’ob sawar iti etei o hibi’obaiyi i turobe.
5 În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot numit Zaharia, din seminția preoțească a lui Abia. El avea o soție dintre fiicele lui Aaron, și numele ei era Elisabeta.
5 Judea wanawanan Herod bi’aiwob ana maramaim, firis wabin Zechariah i Abaijah ana kou’ay wanawanan ma firis ana bowabow bowabow, naatu aawan Elizabeth ana tufuw an i Aaron ana rara’ane na tufuw.
6 Amândoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără vină în toate poruncile și rânduielile Domnului.
6 Iti orot aawan hairi God matanamaim hai yawas i gewasin, God ana ofafar naatu ana tur etei hibosiyasiyar hibi’ufunun.
7 Dar nu au avut niciun copil, pentru că Elisabeta era stearpă, iar ei amândoi erau înaintați în vârstă.
7 Baise hairi natunatuh en hima hin hiregah hibabine, anayabin Elizabeth i a’arin.
8 În timp ce el îndeplinea slujba de preot în fața lui Dumnezeu, în ordinea împărțiriisale,
8 Veya ta Jerusalem Tafaror Bar gagamin wanawanan firis ana bowabow isan matan fufur tebowabow na’atube, Zechariah ibo ana veya na tit Tafaror Bar wanawanan ana bowabow isan run.
9 după obiceiul slujbei de preot, îi revenea sarcina de a intra în templul Domnului și de a aduce tămâie.
9 Firis hai binanakwaramaim eo na’atube, gem kakafiyin tafanamaim fi’ufiu afunin isan hibi’arow Zechariah wabin tit, basit na Regah ana Tafaror Bar wanawanan run.
10 Toată mulțimea poporului se ruga afară la ora tămâierii.
10 Naatu Tafaror Bar wanawanan fi’ufiu Zechariah ea’afun ana veya’amaim, sabuw etei i bar ufunane hibat hiyoyoyoban.
11 Și i s-a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare la dreapta altarului tămâiei.
11 Regah ana tounamatar, gem kakafiyin tainin asukwafune fi’ufiu ea’afunimaim tit irerereb bat.
12 Zaharia s-a tulburat când l-a văzut și l-a cuprins frica.
12 Zechariah tounamatar tit batabat itin yan hamu iwa’an ana bir ra’at,
13 Dar îngerul i-a zis: “Nu te teme, Zaharia, căci cererea ta a fost ascultată. Soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan.
13 baise tounamatar eo, “Zechariah men inabir! God a yoyoban nowar. O aaw Elizabeth boro yan namatar naatu nataub kek orot nayai o wabin John iniwab.
14 Vei avea bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
14 Nati kek orot natutufuw ana veya o ya wanawanan boro yasisir kawasa awan nakaratan, na’atube sabuw moumurih maiyow auman boro hiniyasisir,
15 Căci el va fi mare înaintea Domnului și nu va bea nici vin, nici băutură tare. El va fi plin de Duhul Sfânt, încă din pântecele mamei sale.
15 anayabin Regah matanamaim i boro orot gagamin ta. Iti kek wine o harew fokarih men natom, naatu God Anunin Kakafiyin boro niwanasum auman nama’ama natufuw.
16 El va întoarce pe mulți dintre copiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor.
16 I boro Israel sabuw maumurih na’in nabow hinamatabir maiye Regah hai God isan.
17 El va merge înaintea lui în spiritul și cu puterea lui Ilie, “ca să întoarcă inimile părinților la copii”și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți, ca să pregătească un popor pregătit pentru Domnul.”
17 Naatu God ana dinab orot Elijah ana fair baib na’atube boro nab Regah aunan ni’iyon nan, kek tamahinah bairi dogoroh nikitabir hinan hinita’imon maiye; sabuw baifanasairayah dogoroh nikitabir hinan mutufor ma ana not gewasin hinab, naatu Regah ana sabuw nabobunabuna’ih.”
18 Zaharia a zis îngerului: “Cum pot fi sigur de aceasta? Pentru că eu sunt bătrân, iar soția mea este foarte înaintată în vârstă.”
18 Zechariah tounamatar iu, “Iti i boro mi’itube anitumatum? Anayabin ayu i ai regah, naatu aawau auman ibabine sawar.”
19 Îngerul i-a răspuns: “Eu sunt Gabriel, care stă în fața lui Dumnezeu. Am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți aduc această veste bună.
19 Tounamatar iya’afut eo, “Ayu i Gabriel God nanamaim abatabat, imih ayu iyafaru o airit oisan tur gewasin abai ana o a tur ao’owen,
20 Iată căvei tăcea și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că nu ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.”
20 baise ayu au tur men itumitum, imih o boro mena nabit, inama nanan sawar mataramih ao ana veya’amaim namatar, abisa ao’omatan nan niturobe.”
21 Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că întârzie în templu.
21 Nati ana maramaim sabuw ufunane hima’am hai kasiy ra’at, Zechariah manin maiyow Tafaror Bar wanawanan ma’am isan.
22 Când a ieșit, nu a putut să le vorbească. Ei și-au dat seama că avusese o viziune în templu. El a continuat să le facă semne și a rămas mut.
22 Naatu Zechariah Tafaror Barene titit ana mar, tur oisan menan bit, sabuw nati’imaim hi’itin hiso’ob ina’inan ta isan matar, naatu tur o isan menan bit umanamaim imanuman bairi hio.
23 Când s-au împlinit zilele de slujbă, a plecat la casa lui.
23 Zechariah ana bowabow Tafaror Bar wanawanan sasawar ufunamaim matabir maiye na ana bar tit.
24 După aceste zile, Elisabeta, soția sa, a rămas însărcinată și s-a ascuns cinci luni, spunând:
24 Nati ufunamaim a wan Elizabeth yan matar, sumar etei umatroun na’atube baremaim nutanub ma.
25 “Așa a făcut Domnul cu mine în zilele în care s-a uitat la mine, ca să-mi îndepărteze ocara printre oameni.”
25 Elizabeth eo, “Regah bounabo ibaisu au biya’ohow, orot babin matahimaim etei’imak bosair.”
26 În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
26 Elizabeth ana sumar umatroun ta’imon ana maramaim God ana tounamatar Gabriel iyafar in Galilee wanawananamaim bar merar ta wabin Nazareth imaim tit.
27 la o fecioară care urma să se mărite cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
27 Nati’imaim babitai ta biyan numin Joseph, aiwob orot David ana agir ta i ana rum hiomatan ma’ama biyan tit, babitai wabin Mary.
28 După ce a intrat, îngerul i-a spus: “Bucură-te, preaiubită! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei!”
28 Tounamatar na babitai biyan tit eo, “Tufuw isa nama! Regah o isa i yan ebaib kwanekwan, naatu baigegewasin o ebit.”
29 Dar când l-a văzut, s-a tulburat foarte tare de această vorbă și s-a gândit ce fel de salut ar putea fi acesta.
29 Mary iti tur nonowar ana veya biyababan na’atube bai naatu ana kasiy ra’at iti merarayow ana’an isan.
30 Îngerul i-a zis: “Nu te teme, Maria, căci ai găsit bunăvoință la Dumnezeu.
30 Baise tounamatar eo “Mary, men inabirumih, anayabin God o isa ebiyasisir gagamin maiyow.
31 Iată că vei concepe în pântecele tău și vei da naștere unui fiu și-i vei pune numele “Isus”.
31 O boro ya namatar inatoub kek orot inayai, naatu wabin Jesu iniwab.
32 El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui său, David,
32 I boro orot gagamin naatu God auyomtoro’ot Natun narouw nao, naatu Regah God boro aiwob nitin, marasika ana’agir David bitin na’atube.
33 și va domni peste casa lui Iacov pentru totdeauna. Împărăția lui nu va avea sfârșit”.
33 Naatu Jacob ana rara’ane i boro ni’aiwob wanatowan, naatu ana aiwob i boro nama wanatowan, wanatowan ana yomanin en.”
34 Maria a zis îngerului: “Cum se poate, dacă eu sunt fecioară?”
34 Mary tounamatar isan eo, “Ayu i biyau numin. Iti i boro mi’itube namatar?”
35 Îngerul i-a răspuns: “Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea și Sfântul care se va naște din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu.
35 Tounamatar iya’afut eo, “Anun kakafiyin boro niwani, naatu God ana fair boro natarsumi, imih iti kek Kakafiyin natutufuw i boro God Natun hinarouw hinao.
36 Iată că și Elisabeta, ruda ta, a conceput un fiu la bătrânețe; și aceasta este luna a șasea cu cea care era numită stearpă.
36 Naatu o tura Elizabeth sabuw a’arin hirouw hio baise boun babine tafan yan matar ana sumar umatroun ta’imon sawar.
37 Căci nimic din ceea ce spune Dumnezeu nu este imposibil.”
37 Anayabin God isan sawar etei’imak i men ta fokarinamih.”
38 Și Maria a zis: “Iată roaba Domnului; să mi se facă după cuvântul Tău.” Apoi îngerul a plecat de la ea.
38 Mary eo, “Ayu i Regah ana akir wairafin, abis isou kuo na’atube namatar.” Naatu tounamatar Mary itumar tit.
39 În zilele acelea, Maria s-a sculat și s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate din Iuda,
39 Nati ana veya’amaim, Mary matan kabiy bobuna ra’iy yen in Judah wanawananamaim oyaw na’atune bar merar gagamin ta imaim tit,
40 a intrat în casa lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta.
40 Zechariah ana bar wanawanan run Elizabeth ana merar yi. Mary Elizabeth ana merar eyiy|alt="Mary greeting Elizabeth" src="CN01609b.tif" size="col" loc="Luk 1.40" copy="©1978 David C. Cook Publishing Co." ref="1.40"
41 Când Elisabeta a auzit salutul Mariei, copilul a sărit în pântecele ei; și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
41 Elizabeth Mary ana merarayow nonowar ana maramaim, yan wanawanan kek inu’in ia’ayob, nati’imaim Anun Kakafiyin Elizabeth iwan
42 Ea a strigat cu glas tare și a zis: “Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău!
42 fanan aumetawat eo, “God ana baigegewasin o ebit baibin etei tafahimaim, naatu ya wanawanan a ub auman God ebigegewasin!
43 De ce sunt eu atât de favorizată, încât mama Domnului meu să vină la mine?
43 Aisim sawar gagamin na’in iti na’atube isou matar, au Regah hinah na ebinanawanu?
44 Căci iată că, atunci când vocea salutului tău a ajuns la urechile mele, copilul a sărit de bucurie în pântecele meu!
44 O a merarayow anonowar ana mar, kek yau wanawanan inu’in yasisir auman ia’ayob.
45 Binecuvântată este cea care a crezut, pentru că se va împlini ceea ce i s-a spus de la Domnul!”
45 O a baitumatumamaim baigegewasin ibai, God eo’omatani boro nan turobe namatar!”
46 Maria a spus,
46 Mary eo,
47 — ausente —
47 Naatu yau wanawanan yasisir awan karatan,
48 — ausente —
48 Anayabin i ana akir wairafin wabin men gagamin baise nuh, imih boun ebubusuruf sabuw etei boro ayu baigegewasinayan hinarouw hinao.
49 — ausente —
49 Anayabin sawar gagamih God Fairin ayu isou sinaf.
50 — ausente —
50 I ana kabeber i aunan etuwatuw, sabuw hitufuw tema’am,
51 — ausente —
51 God umanamaim sawar fairih sinaf,
52 — ausente —
52 Aiwob fairih hai ura ma’ama’amaim bow yara’iyih,
53 — ausente —
53 Sabuw aa himomorob, sawar gewasihimaim ituwih,
54 — ausente —
54 Ana omatanen ata a’agir eo’omatanih i kaif,
55 — ausente —
55 Abraham nuh kakabibir na’atube,
56 Maria a stat cu ea vreo trei luni și apoi s-a întors la casa ei.
56 Mary sumar etei tounu na’atube Elizabeth hairi hima, imaibo matabir maiye na ana bar tit.
57 Și s-a împlinit vremea când Elisabeta trebuia să nască și a născut un fiu.
57 Elizabeth ana toub isan veya na tit, naatu toub ana kek orot yai.
58 Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a mărit mila față de ea și s-au bucurat împreună cu ea.
58 Tain tuwan naatu ana ofonah, God ana baigegewasin gagamin na’in Elizabeth bitin ana tur hinowar hina ana merar hiyi bairi hiyasisir.
59 În ziua a opta, au venit să taie împrejur copilul; și voiau să-l numească Zaharia, după numele tatălui său.
59 Naatu fur ta’imon ufunamaim, kek ana’ar mo’on afuwin wabin baiwabin isan tain tuwan etei hina. Tain tuwan hikokok kek wabin i boro Zechariah, tamah wabinamaim hitiwabimih hio,
60 Mama lui a răspuns: “Nu așa, ci se va numi Ioan”.
60 baise hinah eo, “En! Kek wabin i boro John taniwab.”
61 Ei i-au zis: “Nu este nimeni dintre rudele tale care să se numească așa.”
61 Sabuw hio, “O taituwa wabih men ta nati na’atube ema’ama boro kek wabin nati taniwab.”
62 Și i-au făcut semne tatălui său, cum voia să-l cheme.
62 Basit umahimaim kek tamah isan himan wabin menatan kokok baiwabin isan hibatiy.
63 A cerut o tăbliță de scris și a scris: “Numele Lui este Ioan”. Cu toții s-au mirat.
63 Zechariah eo fef hibai hina hitin imaim kirum eo, “Kek wabin i John.” Sabuw etei hifofofor men kafaita.
64 Gura i s-a deschis îndată și limba i s-a eliberat și a vorbit, binecuvântând pe Dumnezeu.
64 Nati ana veya’amaim Zechariah menan bit ma’am menan kerer busuruf tur eo, God bora’ara’ah.
65 Frica a cuprins pe toți cei care locuiau în jurul lor și toate aceste cuvinte au fost povestite în tot ținutul muntos al Iudeii.
65 Taintuwan etei awah hae’e hai baifofofor ra’at, baise abisa himamatar ana tur tasasar tit tafaram Judea wanawanan sabuw etei hinowar.
66 Toți cei care le auzeau le strângeau în inima lor, spunând: “Ce va fi atunci copilul acesta?” Mâna Domnului era cu el.
66 Sabuw etei iti sawar matar ana tur hinonowar isan hai kasiy ra’at taiyuwih hibabatiyih hio, “Iti kek narara’at ana itinin i boro mi’itube?” Anayabin Regah uman i iti kek biyanamaim ma’am.
67 Zaharia, tatăl său, s-a umplut de Duhul Sfânt și a proorocit, zicând,
67 John tamah Zechariah Anun Kakafiyin targabuw, God ana ewamaim tabor eo.
68 — ausente —
68 “Regah tanabora’ara’ah, Israel sabuw hai God, anayabin i ana sabuw baiyawasih isan natit,
69 — ausente —
69 Baiyawasenayan fairin anababatun David ana rara’ane enan,
70 — ausente —
70 marasika ana dinab wanawanahimaim eo’omatanih na’atube.
71 — ausente —
71 boun it boro ata kamabiy sabuw umahine, naatu sabuw fairih tibifa’ifa’it umahine niyawasit.
72 — ausente —
72 Ana obaibasit kakafiyin bimatar imaim nuh ata a’agir kabeber itih,
73 — ausente —
73 naatu iti obaibasit i marasika God ata agir Abraham eomatan,
74 — ausente —
74 imih boun it ata kamabiy sabuw umahine baiyawasit isan natit ebiyawasit, naatu fair ebitit God isan men erebir auman tanabow,
75 — ausente —
75 God matanamaim tanakakaf naatu tanayasairit ata ef mutufurinamaim tanakwafir wanatowan, wanatowan.
76 — ausente —
76 Naatu o ayu natu, o boro God auyomtoro’ot ana dinabumih inamatar, Regah aunan ini’iyon inan ana ef inayabuna,
77 — ausente —
77 ana sabuw yawas isan inakubuna hai tur ina’owen bowabow kakafih hinihamiyen God hai kakafih nanotawiyen yawas hinab.
78 — ausente —
78 Anayabin ata God, i ana manaw kabeber wairafin, i wanawananamaim marakaw marane boro nakusisiar nare,
79 — ausente —
79 sabuw iyab guguminamaim tema’am naatu murumurubih hai youninamaim tema’am tafatamaim namarakaw, at narumutufur nanawiyit tanatit tufuw ana efamaim tanaremor.”
80 Copilul creștea și se întărea în duh și a stat în pustie până în ziua în care a apărut în fața lui Israel.
80 Kek biyan naatu ayubin hairi ana fofonin ra’at yen orot matar, naatu run in arar yan imaim ma ana fair bai, imaibo tit ana bowabow Israel sabuw etei nahimaim busuruf bow.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.