Lucas 11

Sfanta Biblie (RON_BAYASH) vs AAI

Sair da comparação
RON_BAYASH
AAI TUR GEWASIN O BAIBASIT BOUBUN
1 Undată kănd Isus u fost gata ku molitva, unu dăm učenici aluj u vinjit la jăl šă ju zăs: “Domnu, ănvacănji să nji arugănj, kum ănvăca Ivan Krstitelj pă učenici aluj.”
1 Veya ta Jesu efan ta’amaim ma yoyoban inan, ana yoyoban sasawar ufunamaim ana bai’ufununayah orot ta natit eo, “Regah, kwi’obaiyi ana yoyoban, John ana bai’ufununayah bi’obaiyih na’atube.”
2 Isus lju zăs alor: “Kănd vă arugăc zăšjec:
2 Jesu iuwih eo, “Yoyobanamih iti na’atube kwanayoyoban.
3 — ausente —
3 Mar etei ana fofonin ai bay initi.
4 — ausente —
4 Ai bowabow kakafih kunotawiyen,
5 Isus u zăs alor:“Haj să zăšjenj kă avec urtak la kari măržjec ăm miržuku dă nopći šă ăj zăšjec: ‘Urtaku amnjov, dăm kečinj tri dărabur dă pită.
5 Imaibo Jesu ana bai’ufununayah iuwih eo, “O yait a of auman boro fainaiwan itan itafefeyan itao, “Au of akokok rafiy fafar tounu inibaisu,
6 Urtaku u vinjit dă pă kalji la minji, šă nam šje să ăj puj dădănenći.’
6 anayabin ayu au of ta bai’esegamih inan na au bar tit naatu ayu auru bay en, imih o isa abifefeyan inibaisu.’
7 A jăl ăm nontru aj zăšji: ‘O nu mă gnjavali! Uša ăj mar ănkujetă, kupiji amej šă ju ăščenj ăm pat, šă jednostavno, nu mă pot skula să ac dov pită.’
7 Naatu a of bar wanawanan boro na’afatit nao, ‘Men akokok au in ini’afiy, etawan i atufatan, naatu ayu natunatu bairi i a’inu’in, imih men karam boro ana misir bay anit.’
8 Ju vă zăk: šă dakă nu u meržji daje kă ăs urtašj, u fašji aje să nu să rušunji.
8 Naatu kwanotanot nati orot boro namisir ana of bay nitin? Ai, boro namisir ana of bay nitin, baise a tur ao’owen orot namisir ana of bay nabitin i men i ana of imih bay ebitin, baise anayabin, nati orot i ana fefeyanamaim ana of ihahar imih misir bay itin.
9 Šă ju vă zăk: Arugăcăvă, šă vu fi dat! Kutăc, šă vic afla! Kukunjec, šă vu fi dăsvkut.
9 Imih a tur ao’owen. Inafefeyan boro inab, inanuwet boro inatitau’ur, inarukikitar etawan boro nabotawiy.
10 Kă šjinji gođ să arogă, kapătă! Kari kotă, află! A šjinji gođ kukunješći aluje ju su dăsvašji.
10 Anayabin Orot yait efefeyan boro nab, orot yait enunuwet boro natita’ur; naatu orot yait erurukikitar etawan boro nabotawiy.
11 Kari ăj tata ăntri voj: kănd kupilu šjeri pešći dali ăm lok dă pešći dă šarpi?
11 Kwa kek tamahinah natunat siyamih hitarererey na’at boro siy efanin kok kwatitih hita’an?
12 Ili kănd šjeri să ăj đe škorpion ăm lok dă ov?
12 O mamu foufunamih hitarererey na’at boro kafukafus kwatitih hita’an?
13 Dakă voj grešni ominj šćijec să dăđec bunji stvarur alu kupiji avoštri, kit maj mult vu da Tata avostru dăm nor Duh Svănt alu alor kari ăl ăntrabă!”
13 Kwa kek tamahinah, kwa i sawar kakafih moumurih maiyow kwasisinaf, baise natunat isah boro men nuhi naburumih, abisa isan hikokok tibiyababan boro kwanab kwanan kwanitih. Imih kwanaso’ob, Tamat maramaim baitinin isan i igewasin kwanekwan, imih sabuw iyab Anun Kakafiyin isan tefefefeyan boro nitih!”
14 Isus undată u vărljit afară pă unu drak kari are mut, šă kănd u fost drakula vărljit afară dăm ala om kari are mut, puće să svitaskă, šă alčilje ominji kari u văzut aje asre ămirac.
14 Jesu demon awan bey nun tit; naatu demon bihir tit orot bihamiy ana veya’amaim orot busuruf tur eo, sabuw hai tur sawar hifofofor men kafaita.
15 A orikic dăm jej u zăs: “Jăl u vărljit afară pă drašj afară ku ažutala alu Beelzebulprincu dă demonur!”
15 Baise sabuw afa hio, “Nati i demon hai ukwarin wabin Beelzebul ana fair itin imih enununih.”
16 Akulo asre alci kari ănšjirka pă Isus, šă jej u šjirut znak dăm nor să đe.
16 Naatu sabuw afa hikok i marane ina’inan ta tiwa’an hita’itin, imih hikubibiruw.
17 Ali Isus šćije găndurlje alor, šă lju zăs: “Totă kraljevstva kari să borulešči una ku alt, jej ur uništili kraljevstva alor. Dakă familija una ku alt să borulešči, jej šur uništili familija alor.
17 Baise abisa hinotanot Jesu so’ob naatu iuwih, “Tafaram ta’imon hinakusib rou’ab namatar hinabiyow, hai fair boro hina gurus, na’atube orot aawan natunatun aawat bairi hinakusib hinabiyow boro hinama kakaf.
18 Dakă Sotona să borulešči protiv dă jăl săngur, kum kraljevstvo aluj su cănje?,šje rămănje dăm kraljestva aluj? Kum voj zăšjec kă ju vărljesk afară pă drašji dăm lume ku ažutala alu Beelzebul.
18 Imih Satan an aiwob wanawananamaim hina kusisib hinabiyow, ana aiwob boro mi’itube fair nab nabat? Ayu iti tur ao anayabin i kwa a turamaim, ayu Beelzebul hai ukwarin fair baitu demon nunih kwarouw kwa’o.
19 Ali dakă ju vărljesk pă drašji afară dăm lumi ku ažutala alu Beelzebul, atunšje učenici avoštri vărlješći isto afară pă drašj ku ažutală alu Beelzebul? Jej săngur u dokazali kă nus točni.
19 Baise ayu Beelzebul ana fairamaim demon ana nununih na’at, bo kwa a bai’ufununayah fair yait itih demon tinununih? Imih kwa taiyuw a bai’ufununayah iti kwa’o isan hinabi’obaiyi kwa a tur i men turobe!
20 Ali dakă ju măj pă drašji afără ku žejtu alu Dimizov,atunšje u vinjit kraljevstva alu Dimizov la voj.
20 Baise ayu God ana fairamaim demon ana nunih hinatitit na’at, nati ebi’obaiyi God ana aiwob i natitaka.
21 Kănd om bălour ăj naoružan šă păzešći kasa hunđi kustă, atunšje pămăntu aluj ăj sigurnă.
21 Orot fairin aurin ahay waf karam ma ana bar ekakaif, ana sawar etei boro natafafar hina’in.
22 Ali kănd bălour om ăl napadalešći šă ăl mănănkă ku bătaje, ăj je oružje dă kari ovisilešći, šă ăj ămparcă šje u furat dă la slab om.
22 Baise orot fairin anababatun nati orot boro nawasfufur narun ana ahay ana waf tafahimaim ema’am boro niteten nan ana ofonah nafaramih bairi hinabow.
23 Kari nu ăj ku minji, ala ăj protiv dă minji šă šjinji gođe nu akulježi ku minji, ala răsăpă.
23 Orot yait ayu ananamaim men enan, i ayu isou ebiwosai, naatu orot yait men ibaisu airi sabuw abita’ay, i was geyayan.
24 Pă lok făr dă apă rov duhu fužji afară dăm om, să lutulaskăšă să koći lok să să odmaralskă. Dakă nu află njiš šjefălj lok, zăšji: ‘Ju uj meržji ăm napoj ăm kasa ame dăm ala om hunđi am fužjit.’
24 Demon kakafin orot biyanamaim titit ana veya i efan gewasin ta imaim ma baiyarir isan nuwet in, baise nuwet inan efan men ta tita’ur, naatu eo, “Ayu i boro ana matabir maiye au bar abihamiy ana’itin.”
25 Kănd draku u vinjit ăm napoj u aflat kă aje kasa ăj čistilită, šă măturată.
25 Basit matabir maiye na ana bar titit, hirereb hina yabuna inu’in itin.
26 Atunšje meržji šă adušji maj šapči rov duhur maj rej dă jăl săngur, šă jej u vinji napoj ăm om šă kustă akulo. Aša alu omula are tari urăt dă kit dăm elši.”
26 Naatu tit in demon kakafih anababatun etei seven nawiyih bairi hina nati’imaim hisusuw hima. Yomaninamaim orot ana itinin botabir kakafin anababatun matar men marasika ma’am na’atube.”
27 Kum Isus svite, mujeri ăm gărmadă dă ominj u mužjit tari dăm tot graju šă su apukat să svitaskă: “Blagoslovulită ăj aje kari ću purtat ăm injimă, kari ću rănjit šă ću păzăt!”
27 Jesu iti na’atube bat binan sabuw hai tur eo’owen auman, babin ta sabuw wanawanahimaim ma’am, Jesu isan eo, “Babin yait taub o ya’i bitoman i ebiyasisir.”
28 Isus u ăntors vorba: “Anume, ali maj blagoslovulit ăs eje kari auđi vorba alu Dimizov šă u cănji!”
28 Baise Jesu eo, “Sabuw iyab God ana tur hinowar tibi’ufunun i turobe anababatun tibiyasisir.”
29 Kănd u vinjit tari mulc ominj akulo, Isus su apukat să svitaskă: “Voj ominj kari kustăc ăm asta vremi, voj ščec rej ominj. Kotă znak,ali njišj šjefălj altu znak no fi dat ka kum u făkut Dimizov čudo păntru prorok Jona.
29 Sabuw moumurih maiyow hiru’ay Jesu hi’ar bebera’uh, naatu Jesu iuwih eo, “Boun ana veya’amaim sabuw hai yawas etei i eaf, ina’inan matar itah isan tefefefeyan, baise ina’inan ta boro men anitih, ina’inan ta’imon i Jonah isan mamatar i hiso’obaka.
30 Šje su dogodulit alu Jona aje are znak alu Ninivljanur kari kusta ăm varuš Niniva, kă Dimizov lu mănat.Aša šje mu su dogoduli, ju uj fi znak kă pă minji, Fišjoru alu Om kari Dimizov u mănat alu asta narod.
30 Anayabin Jonah biyanamaim ina’inan mamatar i Nineveh sabuw isah. Imih Orot Natun i sabuw iti boun tema’am hai i’inanen.
31 Pă zuva kănd Dimizov u suduli, kraljica kari dă kănva vladale pă pămănt dă jug ăm Seba,su răđika una šă je u suduli pă heje kari kustă astăs. Je u vinjit dă pă kraju dă svijet, să slušulaskă pă Car Salomon kari are tari mudar. A aišje ăj šjinjiva maj mari dă Salomon a voj nu gănđec să punjec ureči!
31 Baibatebat ana veya tafaram Sheba hai aiwob babin boro namisir. Sabuw iti boun tema’ama boro tur fokarin maiyow na’uwih, anayabin ef yok na’in tafaram yomaninaka aiwob orot Solomon ana binan gewasin nowaramih natit, baise a tur ao’owen, sawar ta iti boun kwa’i’itin i Solomon natabir.
32 Ăm zua kănd Dimizov u suduli, ominji kari kusta ăm varuš Niniva su răđika šă ljur suduli ominji kari aku kustă, kă jej nu sur ănkăjit kănd Jona lji propovijedale. A ajišje ăj šjinjiva maj mari dă kit Jona a voj nu vac pokajalit!”
32 Naatu a tur ao’owen maiye, Baibatebat ana veya Nineveh sabuw boro hinamisir kwa iti kwama’am boro tur fokarin maiyow hina’uwi, anayabin Jonah binan hinonowar ufunamaim hai bowabow kakafih etei hihamiyen dogor baikitabir hibai, naatu boun i a tur ao’owen, orot ta Jonah tafanamaim i natit iti wanawanamaim ema’am.
33 Isus svitešči: “Njime nu acăcă lampă šă atunšje u punji pă lok hunđi nu să veđi ili dăsup košară. Nu, jăl u punji ăm svijećnjak aša toc u viđe lumină kănd vinji ăm nontru.
33 Orot men ta ramef ito’ab naatu bai run ibunimih, o noukwat wanawanan tarafutimih. Baise ana sisikofamaim sikof, saise sabuw hinanan ana marakawin hina’itin boro hinarun.
34 Oču ăj ka lampa alu telă. Dakă oču atov ăj sănătos, atunšje tela ata ăntragă u fi ăm lumină, ali kănd ci oču bičag, tela ata ăntragă ăj ăm ăntunjerik.
34 Mata i biya ana hinow, mata gewasin biya etei boro marakawin. Baise mata kakafin biya etei boro nagugum.
35 Bagă sama da aje šje smatralešč kă ăj lumina ăm činji să nu fijă făr dă lumină.”
35 Isan imih kwanakaifi gewas a marakaw biyamaim men kwaniwa’an nagugum.
36 Dakă ăj ăntragă tela ata ăm lumină, njiš unu dio dă telă nu ăj ăm ăntunjerik, atunšje ăj kutotu ăm lumină, ka kum čar svitlăze lumina ata.
36 Biya tutufin etei namamarakaw na’at, biya turin boro men nagugum. Baise na biya wanawanan tutufin etei namarakaw, ramef ana marakaw tafamaim in ekukusisiyar na’atube.”
37 Kănd Isus u svătit, unu farizej lu čimat să mănănšji la jăl akasă. Isus u mers, šă u lot lok la masă.
37 Jesu iti tur eo in sasawar ufunamaim, Pharisee orot ta kok i boro Jesu hairi hitan ana baremaim bay hitaa. Imih Jesu ifefeyan hairi hina ana bar hitit naatu bay aa ana efanamaim mare.
38 Kănd farizeju u văzut kă nu šu spălat mănjilje majnti ka kum ăj običaj alu židov, su apukat să mănănšji a farizeju su začudulit.
38 Baise Pharisee orot Jesu i’itin i men ofafar i’ufunun an souwibo na bay aa ana efanamaim mare, imih Pharisee orot ana kasiy ra’at.
39 Ali Domnu Isus ju zăs: “Aku voj farizeji pă dă nă afară cănjec kljištaru šă teru čišć, ali pă dă nontru voj ščec pljinj dă pulkučală šă relji.
39 Naatu Jesu iu, “Kwa Pharisee i a kerowas naatu a tew ufuhine kwa sasouwen, baise kwa dogor wanawanan i baribar kakafin naatu rougoy rabirabin.
40 Voj făr dă firi! Nuj Dimizov kari u stvorulit vanjština, u stvorulit šă nutrina?
40 Kwabikoko’aw! God biya ufunane wowowab na’atube biya wanawanan auman wowowab men kwaso’ob?
41 Maj benj dăđec milostinja avostră dăm tot sufljitu alu heje kari lji potrebno šje voj avec, atunšje vu fi kutotu čist.
41 Imih a kerowas naatu a tew wanawanah abisa’awat tema’am yababan wairafih kwanitih hinaa, saise kwa a sawar etei boro hinigewasin.
42 Ali jao avovă farizejilor! Kă voj tari vă trudulec să dăđec desetina dăm tot začinurlje šă povrčur alu Dimizov, a nu băgăc sama dă pravdă šă ljubav alu Dimizov. Una trăbă să fašjec, a hajelantă să nu propustulešč.
42 Yababan boro gagamin maiyow kwanab, kwa Pharisee sabuw! Anayabin kwa iti mint, rue, naatu adanafur afa God baitinin isan i men nuhi eburubur, mar etei ana mumusin God kwabitin, baise ma gewas naatu God ana yabow isan i nuhi eburubur, gewasin nati sawar i kwati’a’ait sawar afa auman kwatasinaf.
43 Ali jao avovă, farizejilor! Kă voj plăšjec lokurlje glavnă pă sastankur ăm sinagogă, šă pozdravalală ku poštovanje ăm varuš pă trgur.
43 Yababan boro kwanab, kwa Pharisee sabuw! Anayabin kwa a kok gagamin i Kou’ay Bar wanawanah efan gewasih kwanabow kwanamare kwanama, naatu ahar hai efanamaim a kok gagamin i sabuw a merar hinay naatu hinakakaf.
44 Jao avovă, kă voj ščec ka askunsă gropă pă kari ominji umblă a nu šćijă kă obredno ăs atunšje nečisti.”
44 Yababan boro kwanab! Anayabin kwa i rah atamanih hai i’inanen en sabuw so’oba’e tafah hibat tereremor na’atube.”
45 A unu dăm učitelj dă zakonu alu Mojsije u zăs alu Isus: “Učitelju, kănd svitešć aša, tu nji vređălešć šă pă noj.”
45 Ofafar so’obayan orot ta Jesu ibatiy, “Bai’obaiyenayan iti tur i’o i aki auman irabi.”
46 Isus u zăs: “Jao šă avovă učitelji dă zakonu alu Mojsije, kă punjec pă ominj maj mult teret dă pravilurlje alu vjera dă kit šje poći om purta, a voj nu gănđec njiš ku žježjitu mik să ažutăc dă teretula să dukă.
46 Jesu iya’afut eo, “Kwa Ofafar Bai’obaiyenayah so’ob wairafi auman boro yababan kwanab. Anayabin bit gagamin na’in sabuw tuwabuh kwayara’ah hi’abar tun erarabih, naatu kwa i men kafa’imo uma ta baibais isan kwabitihimih.
47 Jao avovă! Kă voj gradalec spomenikur pă gropă alu proroci šă gănđec kă ku aje fišjec benji, a preci avoštri lju amurăt.
47 Yababan boro kwanab! Anayabin dinab oro’orot kwa a’agir hirouw himomorob i hai rah kwama kwawowowab gaigiwas.
48 Aša voj svedočulec šă vă slagalec ku djela alu preci avoštri. Jej lju amurăt, a voj nastavalec ku lukru alor kănd gradalec spomenikur.
48 Imih kwa i taiyuw kwakukubuna, abisa a’agir hisisinaf a baibasit kwabitin, dinab oro’orot a’agir hirouw himorob naatu kwa i hai rah kwawowowab.
49 Dimizov ăm mudrostu aluj u zăs: ‘Ju uj măna pă prorokur šă pă apostolur šă orikic dăm jej ur fi amurăc a alci u fi progonulic.’
49 Anayabin iti isan, God ana so’obamaim eo ‘Ayu boro dinab oro’orot naatu kob abarayah aniyafarih, afa boro hina rouw hina morob, afa boro bai’akir kakafin hinab.’
50 Daje dă la asta generacijă u fi tražalită sănžilje dă la toc proroci kari u fost vărsată dăm elši dă kănd su stvorulit svetu:
50 Isan imih kwa sabuw iti boun kwama’am, God ana dinab oro’orot tafaram aneika hirouw himomorob ana baimakiy i boro kwa kwanab.
51 su apuka dă la sănžilje alu Abel pănă la sănžilje alu Zaharija,kari u fost amurăt ăntri žrtvenik šă ăm svetinja dă Hram. Ju vă zăk: ‘Kă kutotu asta u fi tražalit dă la asta generacijă!’
51 Abel ana rara’ika busuruf na Zechariah ana rara’amaim tit. Zechariah i Tafaror Baremaim iti sibor ana gem naatu Regah ana Bar Kakafiyin hairi hai founamaim hi’asabun morob. Imih anababatun a tur ao’owen kwa iti boun kwama’am iti sabuw hai baimakiy boro kwa kwanab.
52 Jao avovă učitelji dă zakonu alu Mojsije! Daje kă voj ac lot ăndărăt čejilje dă kraljevstva alu Dimizov.Voj săngur nac mers ăm nontru šă ac sprečilit pă alci să tunji ăm nontru kănd gănđe.”
52 Kwa Ofafar Bai’obaiyenayah so’ob wairafi. Yababan boro kwanab. Anayabin etawan botawiyin run so’ob bain ana tufatan i kwa kwabobotan, naatu kwa iti bar i men kwakokok boro kwarun so’ob kwanab, baise sabuw afa run so’ob bainamih tisisinaftobon kwa i hai ef kwahirihir.”
53 Dă pă šje u fužjit Isus dă pă lokula, učitelji dă zakonu alu Mojsije šă farizeji sur ăngănđit să mergă dă pă jăl să ăl ispitivălaskă.
53 Jesu efan nati bihamiy ana veya’amaim Ofafar Bai’obaiyenayah naatu Pharisee yah so’ar hiu kwanikwaniy naatu baibatebat moumurih na’in hibow hitit hibabatiy,
54 Gănđe să ăl apušji pă Isus ăm zamkă šje ar puće să zăkă protiv dă jăl numa să ăl dukă pă sud.
54 naatu hikubibiruw na’atube abisa tao kakaf na’at saise ubar hititin hitafatum isan.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.

💬 Explicar Lucas 11 no WhatsApp Sobre a Bíblia com IA →