Mateus 26

North Junín Quechua NT (QVN_LLB) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Chaypitam lapan caycunata nircurga, Jesusga discïpuluncunata cay nipäcaman:
1 Quando Jesus acabou de ensinar essas coisas, disse aos discípulos:
2 “Gamcuna musyarcayangaynuysi cananpita ishcay junaglatam canga Pascua fiesta. Nätan noga jana pachapita shamusha runam chregnimagnïcunapa maquinman jitayusha cashag. Chaycunam cruzman clävapäcamanga”.
2 — Vocês sabem que daqui a dois dias vai ser comemorada a
3 Chauraga chay junagcunam sacerdöticunapa mandagnincuna jinaman alinninpag ricasha chacha runacuna gotucarärinag Caifás jutiyog runapa wayin puncuchru. Payga cara sacerdöticunapa mandagninmi.
3 Os chefes dos sacerdotes e os líderes judeus se reuniram no palácio de Caifás, o Grande Sacerdote ,
4 Chaychrümi shumag rimanacarärinag yangapita juchacharcur Jesusta charipäcunanpag jinaman wanuchipäcunanpag.
4 e fizeram um plano para prender Jesus em segredo e matá-lo.
5 Chauraga ninacarärinag cay nirmi: “Ama rurashunchu cay fiesta wichanga cay achca runacuna goturarcayag mana imatas ruramänanchipag” nir.
5 Eles diziam: — Não vamos fazer isso durante a festa, para não haver uma revolta no meio do povo.
6 Chaura Jesús cayara Betania marcachrümi leprösu nipäcungan Simonpa wayinchru nogacuna discïpuluncunawan.
6 — ausente —
7 Chaychrümi juc warmiga Jesusman ashuyurun, yurag rumipita rurasha botëllachru perfümim apasha. Chayga cara alisca chranin golguewan rantinam. Chaytam Jesús mësachru cayaptin umanman jirpurun.
7 — ausente —
8 Chaura discïpuluncunaga chayta ricarärirga piñäcarärï cay nirmi: “¡Yangam cay perfümitaga pampanman rurarun!
8 Ao verem aquilo, os discípulos ficaram zangados e disseram: — Que desperdício!
9 Antis alim canman cara alisca chranin golguechru ranticurusha mana imaynagcunata yanapänapag”.
9 Esse perfume poderia ter sido vendido por uma fortuna, e o dinheiro, dado aos pobres.
10 Nircayangäta Jesús mayarurga cay nirärimanmi: “Cay warmipag lutantam rimarcayanqui. Cay perfümi jirpamanganwanga alitam rurarun.
10 Mas Jesus, sabendo o que eles diziam, disse:
11 Mana imaynagcunaga chaynuylam gamcunawan carcayanga. Nätan nogaga manam alä unaychu gamcunawan cashag.
11 Pois os pobres estarão sempre com vocês, mas eu não.
12 Cay warmi perfümita cuerpüman jirpamanganwanga camariyäman mïchuchru enterrasha canäpagmi.
12 O que ela fez foi perfumar o meu corpo para o meu sepultamento.
13 Mayapäcamay shumag: Maychru chaychrüsi cay pachachru ali willapa willapacurcangancagchrümi cay warmi ruranganpitas willapacurcanga ali ruranganpita yarpasha cananpag”.
13 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: em qualquer lugar do mundo onde o
14 Chauraga chrunca ishcayniyog discïpulu-mayïcunapitam jucga aywarunag sacerdöticunapa mandagnincunaman. Chay aywagpa jutin cara Judas Iscariotem.
14 Então um dos doze discípulos, chamado Judas Iscariotes, foi falar com os chefes dos sacerdotes.
15 Nä chrarurmi cay nirunag: “¿Aygatatag golgueta gopäcamanquiman Jesusta reguechipäcuptïga?” Niptinmi paycunaga gorärira quima chrunca golgueta.
15 Ele disse: — Quanto vocês me pagam para eu lhes entregar Jesus? E eles lhe pagaram trinta moedas de prata.
16 Chayürapitam Judasga munara imalas cananta Jesusta reguechinanpag.
16 E daí em diante Judas ficou procurando uma oportunidade para entregar Jesus.
17 Chauraga mana levaduränag tanta micuna fiesta galarinan junagmi discïpuluncunaga ashuyarärï Jesusman cay nir: “¿Maychrütag camaripäcamushag Pascua micuyta micunanchipag?”
17 No primeiro dia da Festa dos Pães sem Fermento , os discípulos chegaram perto de Jesus e perguntaram: — Onde é que o senhor quer que a gente prepare o jantar da
18 Nipäcuptïmi payga cay nipäcaman: “Aywapäcuy marcata. Juc runapa wayinman chrarurmi cay nipäcunqui: ‘Yachrachigmi cay nin: Nämi nachrgayämun ürä wayiquichrümi Pascua micuyta micushag discïpulücunawan’ nipäcunquim” nipäcaman.
18 Ele respondeu:
19 Chaura Jesús ningannuylam aywapäcurä, jinamanmi camarirärï Pascua micuyta micapäcunäpag.
19 Os discípulos fizeram como Jesus havia mandado e prepararam o jantar da Páscoa.
20 Nä pacha chacarpuruptinga mësacagmanmi Jesusga iscatarayara nogacuna chrunca ishcayniyog discïpuluncunawan.
20 Quando anoiteceu, Jesus e os doze discípulos sentaram para comer.
21 Nä micurcayaptïmi Jesusga cay nipäcaman: “Mayapäcamay shumag: Gamcunapita jucmi reguechipäcamanqui wanuchipäcamänanpag”.
21 Durante o jantar Jesus disse:
22 Nipäcamaptinga alisca laquisham Jesusta tapurärï jucnïsi jucnïsi cay nir: “Munayniyog tayta, ¿nogachu cayä?”
22 Eles ficaram muito tristes e, um por um, começaram a perguntar: — O senhor não está achando que sou eu; está?
23 Nipäcuptïmi Jesusga cay nin: “Nogawan parëju jitga plätuman tantata tawirpuyagmi reguechimanga wanuchipäcamänanpag.
23 Jesus respondeu:
24 Noga jana pachapita shamusha runawan ruracanga unaypita isquirbirayangannuyran. Nätan wanuchipäcamänanpag reguechimag runam ichaga cayan laquipaypag. Payga mana näcimursi alim canman cara”.
24 Pois o
25 Niptinga reguechinanpag cayag Judasga cay ninmi: “Yachrachig, ¿nogachu cayä?” Niptin Jesusga “Gammau cayanqui” nirunmi.
25 Então Judas, o traidor, perguntou: — Mestre, o senhor não está achando que sou eu; está? Jesus respondeu:
26 Nä micuyta ushaparcayaptïmi Jesusga tantata aptarcur Diosta “Gracias” nicurun. Jinarcurmi tantata partichrarcurga aypuräriman “Micapäcuy, cay tantaga cayan cuerpünuymi” nir.
26 Enquanto estavam comendo, Jesus pegou o pão e deu graças a Deus. Depois partiu o pão e o deu aos discípulos, dizendo:
27 Nircärimarga charirun vïnuyog cöpatam. Chaypitam Diosta “Gracias” nircurga, goräriman “Lapay caypita upyapäcuy.
27 Em seguida, pegou o cálice de vinho e agradeceu a Deus. Depois passou o cálice aos discípulos, dizendo:
28 Cayga cayan yawarnïnuymi. Wanuchipäcamaptin yawarnï wichicanganmi, välichinga cay mushog conträtata runacuna salvacurcänanpag” nirmi.
28 porque isto é o meu sangue, que é derramado em favor de muitos para o perdão dos pecados, o sangue que garante a
29 Chaypitas cay nirärimanmi: “Cananpitaga manam masta upyashagchu üvaspa yacunta yapayga, upyashagga Tayta Diospa munayninchru gamcunawan gotucänä junagran” nin.
29 Eu afirmo a vocês que nunca mais beberei deste vinho até o dia em que beber com vocês um vinho novo no
30 Chaypitam juc cantata cantacarcärirga aywacurcarä Olivos gotuta.
30 Então eles cantaram canções de louvor e foram para o monte das Oliveiras.
31 Chaypitam Jesusga nipäcaman: “Canan pagas gamcuna lapaymi dëjarcärimar aywacurcanqui. Chaynuy ruracänanpagmi isquirbishachrüsi cay niyan:
31 E Jesus disse aos discípulos:
32 Nätan wanungäpita nä cawacaramurga aywashag gamcunapa naupaytam Galileata”.
32 Mas, depois que eu ressuscitar, irei adiante de vocês para a Galileia.
33 Niptinmi Pedroga cay nirun: “Lapan dëjapäcushuptiquis nogaga manam dëjashaychu”.
33 Então Pedro disse a Jesus: — Eu nunca abandonarei o senhor, mesmo que todos o abandonem.
34 Niptinmi Jesusga Pedrota nin: “Mayamay shumag: Canan pagas manaragsi gallo wagaptilanmi quima cuti ‘Manam reguëchu’ ninqui nogapag”.
34 Mas Jesus lhe disse:
35 Niptinmi Pedroga yapay cay nirun: “¡Razonpam niyag: Gamtawan wanuchimänan captinsi nogaga manam gampagga ‘Manam reguëchu’ nishagchu!” Niptinga paynuymi lapäcunas nipäcurä.
35 Pedro respondeu: — Eu nunca vou dizer que não o conheço, mesmo que eu tenha de morrer com o senhor! E todos os outros discípulos disseram a mesma coisa.
36 Chaypitaga Jesuswan chrarärï Getsemaní ninganmanmi. Chaychrümi cay nipäcaman: “Caychru tayacurcayay mas waclächru Diosta manacamungäcama”.
36 Jesus foi com os discípulos para um lugar chamado Getsêmani e lhes disse:
37 Nircurmi pusharicurun Pedrota Zebedeopa ishcay churincunatawan. Paycunawan cayarshi alisca juyupa laquicuyta galacuyun.
37 Então Jesus foi, levando consigo Pedro e os dois filhos de Zebedeu. Aí ele começou a sentir uma grande tristeza e aflição
38 Chauraga chay quimantash cay nin: “Alisca laquicuymi chariraman. Caylachru mayag mayagla riccharcayar cacurcayay”.
38 e disse a eles:
39 Nircur Jesusga mas waclaman ashuyurshi pampaman lipucuyun. Jinarcurshi manacuyta galacuyun cay nir: “Dios-mayï, gam munarga amar cunchuchimaychu chay cunchunäcunata. Nätan ama munangänuyga cachunchu, antis cachunga gam munangaynuy”.
39 Ele foi um pouco mais adiante, ajoelhou-se, encostou o rosto no chão e orou:
40 Nircurga cutiramun chay quima discïpuluncunamanshi. Jinarcurshi tarirun punucashata. Chauraga Pedrotash cay nin: “Gamga manachu juc üralas nogawan parëju ricchayar cayta atiparay.
40 Depois voltou e encontrou os três discípulos dormindo. Então disse a Pedro:
41 Ricchayar capäcuy, jinaman manacurcay Diosta, Asyag mana juchaman ishquichishunaypag. Razonpas shongolayga munayanmi ricchayta, jinaman manacuytas, nätan cuerpuymi ichaga guellanayanga”.
41 Vigiem e orem para que não sejam tentados. É fácil querer resistir à tentação; o difícil mesmo é conseguir.
42 Nircurga yapay cutirshi manacuruntag cay nir: “Dios-mayï. Chay cunchunäcunata cunchunärag captinga jina cunchushag. Chauraga gam munangaynuy ruracächun”.
42 Pela segunda vez Jesus foi e orou, dizendo:
43 Nircurga yapayshi cutiyuruntag, jinarcurshi tarirun chay quima discïpulu-mayïcunataga punucashatatag. Paycunaga ricchayälar cayta mana atipapäcurachu alisca pununapäcuptinshi.
43 Ele voltou de novo e encontrou os discípulos dormindo. Eles estavam com sono e não conseguiam ficar com os olhos abertos.
44 Chauraga jinata dëjarcurshi yapay aywacun, chaywanga manacurun nä quimapaypash naupata ningannuyla.
44 Jesus tornou a sair de perto deles e orou pela terceira vez, dizendo as mesmas palavras.
45 Chaura yapay cutiramurga chay quima discïpulu-mayïcunatash cay nin: “Nämi punurärinquis jamarärinquis. Nämi ürä chraramun noga jana pachapita shamusha runata juchasapa runacunapa maquincunaman jitayusha canäpag.
45 Então voltou até onde os discípulos estavam e perguntou:
46 Sharcapäcuy, acuchi aywacushun. Reguechimagnï nämi yaycayämun”.
46 Levantem-se, e vamos embora. Vejam! Aí vem chegando o homem que está me traindo!
47 Chay nir Jesús rimayaptilanmi chay discïpulu-mayïcuna Judasga chraramun. Payga cara chay chrunca ishcayniyog nogacuna castam. Paywanmi aywarärimunag achca runacuna espädanwan jinaman guerunwancama. Chay runacunata cachrarärimunag sacerdöticunapa mandagnincunawan, alisca alinninpag ricasha chacha runacunam.
47 Jesus ainda estava falando, quando chegou Judas, um dos doze discípulos. Vinha com ele uma grande multidão armada com espadas e porretes, que tinha sido mandada pelos chefes dos sacerdotes e pelos líderes judeus.
48 Jesusta reguechig Judasga nämi yachrarachinag chay runacunata cay nir: “Muchashagmi. Chaytam charipäcunqui” nir.
48 O traidor tinha combinado com eles um sinal. Ele tinha dito: “Prendam o homem que eu beijar, pois é ele.”
49 Chauraga Jesusman jucla ashuyurmi, Judasga “Yachrachig, buenas noches” nirun. Jinarcurmi mucharun razón razón.
49 Judas foi até perto de Jesus e disse: — Mestre, que a paz esteja com o senhor! E o beijou.
50 Chaura Jesusga cay ninmi: “Judas, imata ruramänaypagmi shamuray, chayta jucla ruray”. Niptinga chaylam Jesusta charicarärin.
50 Jesus respondeu: Então eles chegaram, prenderam Jesus e o amarraram.
51 Chaylam nogacunapita jucga espädanta jorgarcamur muturun lapan sacerdöticuna mandagpa rantisha runanpa chulan rinrinta.
51 Mas um dos que estavam ali com Jesus tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou uma orelha dele.
52 Chaura Jesusga cay nirunmi: “Espädayta chruray chruracunayman. Pi maysi espädawan peliagga espädawan wanuchisham canga.
52 Aí Jesus disse:
53 Nogaga canan üra Tayta Diosta manacurümanmi angelcunata ganchris chrunca warangapita masta nogata washamag cachramunanpag.
53 Você não sabe que, se eu pedisse ajuda ao meu Pai, ele me mandaria agora mesmo doze exércitos de anjos?
54 Nätan manacungänuy ruracaruptinga, Dios isquirbichingancunaga ¿imaynayparag ruracanga, chaynuy ruracänanpag niyaptinga?” nirunmi.
54 Mas, nesse caso, como poderia se cumprir aquilo que as
55 Chaura Jesusga chay runacunatam cay nin: “¿Imanirtag gamcunaga yargarärimunqui juc suwamannuy espädaycunawan jinaman gueruycunawan charipäcamänaypag? Nogaga waran waranmi Diospa wayinchru yachrayächir tayag cä. Nätan manatan imaysi charipäcamaraychüga.
55 Depois Jesus disse para aquela gente:
56 Nätan lapan caycuna ruracayan Diospa willacugnincuna isquirbipäcungan ruracänanpagmi”. Niptinga chaylam nogacunaga Jesús japalanta dëjarcur gueshpicurcarä.
56 Mas tudo isso está acontecendo para se cumprir o que os Então todos os discípulos abandonaram Jesus e fugiram.
57 Chauraga charircur Jesusta aywachigcunaga chrarärichin lapan sacerdöticunapa mas mandagnincagpa wayinmanmi. Paypaga jutin cara Caifasmi. Chaychrümi Moisés isquirbinganpita yachrachigcunawan alinnin ricasha chacha runacuna goturarcayänag.
57 Os homens que prenderam Jesus o levaram até a casa do Grande Sacerdote Caifás, onde estavam reunidos alguns mestres da Lei e alguns líderes judeus.
58 Nätan Pedroga Jesusta gatirara carulapam chay Caifaspa wayin puncucama. Chayman yaycururga, guardiacunawanmi tayayara imachru ushacangantas musyananpag.
58 Pedro seguiu Jesus de longe até o pátio da casa do Grande Sacerdote. Entrou e sentou-se com os guardas para ver como aquilo ia terminar.
59 Nätan sacerdöticunapa mandagnincunawan chay ganchris chrunca mandagcunaga ashipäcura Jesuspa contran pilas manacagta rimarcunantam “Cayga wanuchisha cachun” nipäcunanpag.
59 Os chefes dos sacerdotes e todo o Conselho Superior estavam procurando alguma acusação falsa contra Jesus a fim de o condenar à morte.
60 Chauraga achca runacuna manacagpita juchacharcayaptinsi, manam paypa juchan carachu. Nä ushananmanga ishcay runacunam yaycarärin
60 Mas não puderam encontrar nada contra ele, embora muitos se levantassem para dizer mentiras a respeito dele. Afinal dois homens se apresentaram
61 cay nir: “Cay runaga ‘Diospa wayinta juchrurcachir, quima junagtaga sharcarachimanmi’ niram”.
61 e disseram: — Este homem afirmou: “Eu posso destruir o Templo de Deus e construí-lo de novo em três dias.”
62 Niräriptinga lapan sacerdöticunapa mas mandagnincagmi sharcurcur Jesusta cay nirun: “¿Manachu imatas ninqui cay juchacharcayäshugniqui runacunata?”
62 Aí o Grande Sacerdote se levantou e perguntou a Jesus: — Você não vai se defender desta acusação?
63 Niyaptinsi Jesusga upälalam cacura. Chauraga chay mandagga cay ninmi: “Cawayag Diospa naupanchrümi cayanchi. Razoncagta nipäcamay, ¿Diospa-mayinchu jinaman ‘Salvacugtam cachramushag’ Dios ninganchu cayanqui?”
63 Mas Jesus ficou calado. Então o Grande Sacerdote tornou a perguntar: — Em nome do Deus vivo, eu exijo que você diga para nós: você é o
64 Niptinmi Jesusga “Au. Gam ningaynuymi cayä” nirun. Chaypitas cay niraran: “Cananpitaga gamcuna ricapapäcamanqui noga jana pachapita shamusha runata Munayniyog Diospa derëcha lädunchru tayayagtam. Jinaman ricapäcamanquitan jana pachapita pucutaychru aywamugtas”.
64 Jesus respondeu:
65 Niruptin chay lapan sacerdöticunapa mas mandagnincagga chay sacerdöti jacuntam lachirun alisca piñasha canganta musyachinanpag. Jinarcurmi nin: “¡Chaynuypa rimayarga Diostam ashliyan! Cananga cay runapita manam pi imata nimänanchitas munanchichu. ¡Canan üram chay lutan rimanganta mayarunchi!
65 Aí o Grande Sacerdote rasgou as suas próprias roupas e disse: — Ele
66 ¿Ima nipäcunquitag?” Niptinmi chaychru cayag runacunaga “¡Juchayogmi! ¡Wanuchun!” nirärin.
66 Então, o que resolvem? Eles responderam: — Ele é culpado e deve morrer!
67 Niräriptinga Jesuspa cäranman togaparcurmi cutayta galacayärin. Jinaman waquinmi lagyay ushacurcan.
67 Em seguida cuspiram no rosto de Jesus e deram bofetadas nele. E os que batiam nele
68 Jinarcurmi nipäcura: “Dios ‘Salvacugtam cachramushag’ ninganmi cayä niyarga, nipäcamay pi lagyashungaytas” nir.
68 diziam: — Ei, Messias, adivinhe para nós quem foi que bateu em você!
69 Chaycamaga chay wayi puncuchrümi Pedroga tayayara. Jinarcurmi chay wayichru uryag jipashga Pedroman ashuyur cay nirun: “Gamsi Galilea marcapita Jesuswanmi puriray”.
69 Pedro estava sentado lá fora no pátio, quando uma das empregadas chegou perto dele e disse: — Você também estava com Jesus da Galileia.
70 Niptinmi Pedroga lapanpa naupanchru “Manam musyächu imapitachr rimapayämanquis” nirun.
70 Mas ele negou diante de todos, dizendo: — Eu não sei do que é que você está falando.
71 Nircur sawancagman aywayaptinmi juc warmis ricapuruntag. Jinarcurmi chaychru cayagcunata nirun: “Cay runasi Nazaretpita Jesuswanga puriram”.
71 Depois foi para a entrada do pátio. Outra empregada o viu e disse às pessoas que estavam ali: — Ele estava com Jesus de Nazaré.
72 Niptinga chaychrüsi yapaytagmi Pedroga juracurun “Wac runataga manam reguëchu” nir.
72 Pedro negou outra vez, respondendo: — Juro que não conheço esse homem!
73 Chaypita mas unaylantam chaychru carcayagcunaga Pedroman ashuyärir cay nirärin: “Razonpa gamga cayanqui wacwan purig castam. Rimacuylaypam tantiachicuyanqui Galileapita cangayta”.
73 Pouco depois, os que estavam ali chegaram perto de Pedro e disseram: — O seu modo de falar mostra que, de fato, você também é um deles.
74 Nipäcuptin Pedroga juracuytam galacuyun “Manam wac runata reguëchu. Nätan casquicuptïga Dios cunchuchimächun” nir. Niruptilanmi gallo wagaramun.
74 Então Pedro disse: — Juro que não conheço esse homem! Que Deus me castigue se não estou dizendo a verdade! Naquele instante o galo cantou,
75 Chaura Pedroga yarparun Jesús cay ningantam: “Manaragsi gallo wagaptilanmi quima cuti ‘Manam reguëchu’ ninqui nogapag” ningantam. Chauraga yargorun washatam. Chaychrümi wagacun alisca alisca.
75 e Pedro lembrou que Jesus lhe tinha dito: “Antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.” Então Pedro saiu dali e chorou amargamente.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.