Romanos 1

Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 In wa', ri Pablo, in patänil re ri Jesucristo. Ri Dios xinusiq'uij, xinucha' rech quinoc che apóstol, jun chque ru tako'n ri Are', rech quintzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio.
1 Eu, Paulo, escravo de Cristo Jesus, chamado para ser apóstolo e enviado para anunciar as boas-novas de Deus, escrevo esta carta.
2 Ojer c'ut xubij lok ri Dios wa' we Utzalaj Tzij ri' chupam ri Lok'alaj u Tzij ri Tz'ibtal cumal ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Are'.
2 Deus prometeu as boas-novas muito tempo atrás nas Escrituras Sagradas, por meio de seus profetas.
3 Are c'u wa' ri Utzalaj Tzij chrij ri Kajaw Jesucristo ru C'ojol ri Dios, ri xil u wäch waral cho we uwächulew. Ri u mam c'ut, are ri nim takanel David ojer.
3 Elas se referem a seu Filho, que, como homem, nasceu da linhagem do rei Davi,
4 Ruc' nimalaj chuk'ab c'ut, aretak xc'astaj chquixol ri cäminakib, xk'alajisaxic chi are u C'ojol ri Dios rumal ri Lok'alaj Espíritu.
4 e, quando o poder do Espírito Santo o ressuscitou dos mortos, foi demonstrado que ele era o Filho de Deus. Ele é Jesus Cristo, nosso Senhor.
5 Rumal ri Jesucristo ri Dios xutok'obisaj ka wäch, xuya chke chi cujoc che apóstoles, u tako'n ri Are', rech e c'o winak ri quecojon che ri Are', ri xukuje' queniman che pa conojel tak ri tinimit cho ruwächulew.
5 Por meio dele recebemos a graça e a autoridade, como apóstolos, de chamar os gentios em toda parte a crer nele e lhe obedecer, em honra de seu nome.
6 Ri ix c'ut, ix jun chquixol ri winak ri' ri quecojonic ri e siq'uim rumal ri Dios rech queboc che rechbal ri Jesucristo.
6 E vocês estão entre esses gentios chamados para pertencer a Jesus Cristo.
7 Quintz'ibaj bi wa' we wuj ri' chiwe ix, iwonojel ri ix cojonelab, ri ix c'o pa ri tinimit Roma. Sibalaj ix lok' chuwäch ri Dios. Ix u siq'uim c'ut rech cäban ch'ajch'oj che ri iwanima', quixk'ax c'u pu k'ab ri Are'. Are ta ba' ri Dios ka Tat xukuje' ri Kajaw Jesucristo cutok'obisaj i wäch, cuban c'ut chi cuxlan ri iwanima'.
7 Escrevo a todos vocês que estão em Roma, amados por Deus e chamados para ser seu povo santo. Que Deus, nosso Pai, e o Senhor Jesus Cristo lhes deem graça e paz.
8 Nabe quinya maltioxinic che ri nu Dios rumal iwech ix iwonojel pa ru bi' ri Jesucristo. Je ri' quinbano rumal chi pa conojel tak ri tinimit cätzijox wi chi kas tzij ix cojoninak.
8 Antes de tudo, quero dizer que, por meio de Jesus Cristo, agradeço a meu Deus por todos vocês, pois sua fé nele é comentada em todo o mundo.
9 Are c'u ri Dios ri tajin quinpatänij ruc' ronojel wanima', tajin c'u quintzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ri u C'ojol. Retam c'u ri Are' chi kas tzij amak'el cäna'taj chwe quinban orar pi wi'.
9 O Deus a quem sirvo em meu espírito, anunciando as boas-novas a respeito de seu Filho, sabe como nunca deixo de me lembrar de vocês
10 Amak'el quinta' che ri Dios chi we are ru rayibal cuya chwe chi quinopan na iwuc' pa jun k'ij.
10 em minhas orações, sempre pedindo, se for da vontade de Deus, uma oportunidade de ir vê-los.
11 Are la' chi sibalaj cwaj quinwil i wäch, cwaj c'ut quinya jun tobanic chiwe che ri i c'aslemal ruc' ri Dios, rech kas cäc'oji u chuk'ab ri i cojonic.
11 Desejo muito visitá-los, a fim de compartilhar com vocês alguma dádiva espiritual que os ajude a se fortalecerem.
12 Are c'u cwaj chi cäkawalijisaj ri kanima' ri jun ruc' ri jun chic ruc' we cojonic ri' ri ix cojoninak wi ix. Are c'u wa' ri nu cojonic in xukuje'.
12 Quando nos encontrarmos, quero encorajá-los na fé, e também quero ser encorajado por sua fé.
13 Kachalal, cwaj chi quiwetamaj chi q'uia mul nu rayim quinopan iwuc', man xyi' tä c'u chwe chi je' quinban wa'. Are cwaj quinbano chi jujun chiwe kas cäquijach na quib pu k'ab ri Cristo, je' jas ri nu banom cuc' ri winak ri man e aj Israel taj pa niq'uiaj tinimit chic.
13 Quero que saibam, irmãos, que muitas vezes planejei visitá-los, mas até agora fui impedido. Meu desejo é trabalhar entre vocês e ver frutos espirituais como tenho visto entre outros gentios,
14 Quinna' in chi je' ta ne c'o nu c'as cuc' conojel ri winak. Rajwaxic wi quintzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chque ri winak ri yo'm tijonic chque, xukuje' ri man yo'm tä tijonic chque, chque ri c'o quetam, xukuje' chque ri man c'o tä quetam.
14 pois sinto grande obrigação tanto para com os gregos como os bárbaros, tanto para com os instruídos como os não instruídos.
15 Rumal ri' sibalaj cwaj in quintzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chiwe ix xukuje', ri ix c'o pa Roma.
15 Por isso, aguardo com expectativa para visitá-los, a fim de anunciar as boas-novas também a vocês, em Roma.
16 Ri in man quinq'uix tä chutzijoxic ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio, rumal chi c'o ri nimalaj u chuk'ab ri Dios ruc' che qui to'ic conojel ri winak ri quecojonic, ri winak aj Israel nabe, te c'u ri' ri winak ri man e aj Israel taj.
16 Pois não me envergonho das boas-novas a respeito de Cristo, que são o poder de Deus em ação para salvar todos os que creem, primeiro os judeus, e também os gentios.
17 Ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio cuk'alajisaj chkawäch chi xak xuwi rumal ri cojonic che ri Cristo cuya' cäjicomataj ri kanima' cho ri Dios. Je' cubij ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic: “Ri winak ri jicom ri ranima' cho ri Dios, cäc'asi na ri' rumal ri cojonic,” —cächa'.
17 As boas-novas revelam como Deus nos declara justos diante dele, o que, do começo ao fim, é algo que se dá pela fé. Como dizem as Escrituras: “O justo viverá pela fé”.
18 K'alaj c'ut chi ri nimalaj royowal ri Dios cäpe ajchicaj pa qui wi' ri winak chuc'äjisaxic qui wäch conojel ri cäca'n etzelal, ri man cäca'n tä ri jicomal. Rumal c'u ri etzelal ri cäca'no e q'uia winak ri man cäquetamaj tä ri Kas Tzij.
18 Assim, Deus mostra do céu sua ira contra todos que são pecadores e perversos, que por sua maldade impedem que a verdade seja conhecida.
19 Ri e are' kas c'o quetam chrij ri Dios rumal chi ri Are' u k'alajisam wa' chquiwäch.
19 Sabem a verdade a respeito de Deus, pois ele a tornou evidente.
20 Pune ri Dios man quilitaj taj, etamtal c'ut chi c'olic. K'alaj wa' cumal conojel ri jastak ri e u banom. Etamtal lok wa' tzaretak xban ruwächulew chi are Dios, chi ri nimalaj u chuk'ab man c'o tä u q'uisic. Rumal ri' ri winak man cuya' taj cäquibij chi man c'o tä qui mac.
20 Por meio de tudo que ele fez desde a criação do mundo, podem perceber claramente seus atributos invisíveis: seu poder eterno e sua natureza divina. Portanto, não têm desculpa alguma.
21 Ri e are', pune quetam chi c'o ri Dios, man xquinimarisaj tä u k'ij jas ri ya'tal che ri Dios, man xemaltioxin tä c'u che. Xane xa xquijach quib chuchomaxic ri man c'o tä u patän. Jun wi ri qui chomanic, je' ta ne chi e sachinak pa ri k'ekum. Man xquich'ob tä chic jas tajin cäca'no.
21 Sim, eles conheciam algo sobre Deus, mas não o adoraram nem lhe agradeceram. Em vez disso, começaram a inventar ideias tolas e, com isso, sua mente ficou obscurecida e confusa.
22 Pune ta ne cäquibij chi c'o qui no'j, xak c'u e con tak winak wa'.
22 Dizendo-se sábios, tornaram-se tolos.
23 Man cäquinimarisaj tä u k'ij ri Dios ri man cäcäm taj, xane are cäquinimarisaj qui k'ij ri qui wächbal winak ri xa quecämic, xukuje' ri qui wächbal tak chicop ri c'o qui xic', ri qui wächbal tak cumätz, xukuje' ri niq'uiaj awaj chic.
23 Trocaram a grandeza do Deus imortal por imagens de seres humanos mortais, bem como de aves, animais e répteis.
24 Rumal ri' ri Dios xeujach chubanic ronojel ri itzel tak qui rayinic ri benak canima' cuc', ri äwas u banic cho ri Are' xukuje' chquiwäch ri winak. Xca'n c'u ri sibalaj q'uixbal u banic ri jun ruc' ri jun chic.
24 Por isso, Deus os entregou aos desejos pecaminosos de seu coração. Como resultado, praticaram entre si coisas desprezíveis e degradantes com o próprio corpo.
25 Je ri', rumal chi xquicoj ri man kas tzij taj chuq'uexwäch ri kas tzij chrij ri Dios. Are xequik'ijilaj, xequipatänij ronojel ri banom rumal ri Dios. Man are tä xquik'ijilaj ri Dios ri xbanow ronojel, ri xak xuwi che ri Are' ya'tal wi chi cänimarisax u k'ij. Amén.
25 Trocaram a verdade sobre Deus pela mentira. Desse modo, adoraram e serviram coisas que Deus criou, em lugar do Criador, que é digno de louvor eterno! Amém.
26 Rumal ri' ri Dios xeujach chubanic ri q'uixbal u banic ri benak canima' ruc'. Xukuje' ne ri ixokib are cäca'n chi ri man takal tä u banic chuq'uexwäch ri kas takal u banic.
26 Por isso, Deus os entregou a desejos vergonhosos. Até as mulheres trocaram sua forma natural de ter relações sexuais por práticas não naturais.
27 Xukuje' ri achijab man cäca'n tä chi ri takal u banic cuc' ixokib, xane xa cäca'n ri itzel tak qui rayinic ri jun ruc' ri jun chic. Cäca'n c'u ri q'uixbal u banic, achijab cuc' achijab. Tajin c'u cäc'äjisax qui wäch, are c'u wa' ri tojbal re ri etzelal ri cäca'no.
27 E os homens, em vez de ter relações sexuais normais com mulheres, arderam de desejo uns pelos outros. Homens praticaram atos indecentes com outros homens e, em decorrência desse pecado, sofreram em si mesmos o castigo que mereciam.
28 Rumal c'u rech chi man cäcaj taj cäquicoj ri Dios pa cuenta, ri Dios xeuya canok rech cäquichomaj ri man utz taj, rech cäca'n que ri man takal tä u banic.
28 Uma vez que consideraram que conhecer a Deus era algo inútil, o próprio Deus os entregou a um inútil modo de pensar, deixando que fizessem coisas que jamais deveriam ser feitas.
29 Qui yo'm quib chubanic ronojel u wäch etzelal. Cäca'n ri man jicom taj, cäca'n c'u que jas ri cäca'n ri tz'i' ri xak cäquirik quib, man c'o tä qui pixab. Cäquirayij ri quech niq'uiaj winak chic, e banal tak etzelal. C'äx cäquina' chrij jun chic, quecämisanic, xak ch'oj cäcaj, quequisub ri winak, cäquiyac c'u tzij chquij. Xa tzel u banic ri qui c'aslemal.
29 A vida deles se encheu de toda espécie de perversidade, pecado, ganância, ódio, inveja, homicídio, discórdia, engano, malícia e fofocas.
30 Cäquibij ri man utz taj chquij niq'uiaj winak chic. Cäquetzelaj u wäch ri Dios, man c'o tä c'u qui q'uixbal. Cäca'n nimal, cäquinimarisaj quib, cäquichomaj u banic ri man utz taj, man queniman tä c'u chque ri qui nan qui tat.
30 Espalham calúnias, odeiam a Deus, são insolentes, orgulhosos e arrogantes. Inventam novas maneiras de pecar e desobedecem a seus pais.
31 Man coc tä tzij pa qui jolom, man cäca'n taj jas ri cäquibij chi cäca'no, man cäquitok'obisaj tä qui wäch niq'uiaj chic, man c'o tä sachbal mac cuc', man quel tä c'u qui c'ux chque ri winak.
31 Não têm entendimento, quebram suas promessas, não mostram afeição nem misericórdia.
32 Quetam c'ut ri cubij ru Lok' Pixab ri Dios, chi ri winak ri quebanow tak we mac ri', are ya'tal chque chi quecämisaxic. Pune ta ne je ri', man xuwi taj cäca'n ri mac, xane je'l cäquilo chi ri niq'uiaj chic cäca'n que.
32 Sabem que, de acordo com a justiça de Deus, quem pratica essas coisas merece morrer, mas ainda assim continuam a praticá-las. E, o que é pior, incentivam outros a também fazê-lo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Romanos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.