Mateus 20
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH
1 Ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak, are je' jas jun achi ajchak'el jun nimalaj ulew. Xel bi sibalaj ak'ab che qui tzucuxic ajchaquib che qui mulixic ru wäch tak uvas.
1 Jesus disse:
2 Xeurik c'u jujun achijab, xuchomaj c'u cuc' chi cäquich'ac cacab quetzal che ri jun k'ij, xeutak c'u bi pa ri rulew che ri chac.
2 Ele combinou com eles o salário de costume, isto é, uma moeda de prata por dia, e mandou que fossem trabalhar na sua plantação.
3 Xel chi c'u bi jumul pa ri u belej hora re ri ak'abil. Xeril niq'uiaj achijab chic ri xak tajin quekasan k'ij pa ri c'ayibal.
3 Às nove horas, saiu outra vez, foi até a praça do mercado e viu ali alguns homens que não estavam fazendo nada.
4 Xubij c'u chque: “Jix pa ri nu chac, quinya c'u na ri tojbal iwe ri takal chiwe,” —xcha chque. Ri e are' c'ut xebe' pa ri chac.
4 Então disse: “Vão vocês também trabalhar na minha plantação de uvas, e eu pagarei o que for justo.”
5 Ri patrón xel chi bi jumul pa ri niq'uiaj k'ij che qui tzucuxic ajchaquib, xukuje' pa ri urox hora re ri benak k'ij, junam xuban cuc' niq'uiaj ajchaquib chic.
5 — E eles foram. Ao meio-dia e às três horas da tarde o dono da plantação fez a mesma coisa com outros trabalhadores.
6 Pa ri uro' hora chic re ri benak k'ij, xel chi bi jumul pa ri c'ayibal. Xeurika chi niq'uiaj achijab ri xak tajin quekasan k'ij, xubij c'u chque: “¿Jas che xak ix c'o waral juntir ri jun k'ij man c'o tä c'u chac quibano?” —xcha chque.
6 Eram quase cinco horas da tarde quando ele voltou à praça. Viu outros homens que ainda estavam ali e perguntou: “Por que vocês estão o dia todo aqui sem fazer nada?”
7 Ri e are' xquibij: “Xa man c'o tä jun ri cäbin chac chke,” —xecha che. Xubij c'u chque: “Jix pa chac wuc' in pa ri wulew, quinya c'u na ri tojbal iwe ri takal chiwe,” —xcha chque.
7 — “É porque ninguém nos contratou!” — responderam eles.
8 Aretak c'ut xoc ri ak'ab, ri patrón xubij che ri chajil que ri ajchaquib: “Cheasiq'uij ri ajchaquib, chaya bi ri tojbal que. Are cachap qui tojic nabe ri xeboc q'uisbal. Are c'u ri xeboc nabe queatoj wa' q'uisbal,” —xcha che.
8 — No fim do dia, ele disse ao administrador: “Chame os trabalhadores e faça o pagamento, começando com os que foram contratados por último e terminando pelos primeiros.”
9 Xepe c'u ri ajchaquib ri te' xeboc pa chac pa ri uro' hora re ri benak k'ij. Chquijujunal tz'akat cacab quetzal xyi' chque.
9 — Os homens que começaram a trabalhar às cinco horas da tarde receberam uma moeda de prata cada um.
10 Te c'u ri', aretak hora chic chi quetoj ri oquinak nabe pa ri chac, ri e are' xquichomaj chi más na ri tojbal que cäyi' chquiwäch ri c'ä te' xeboc pa ri chac. Xukuje' c'u ri e are' xyi' cacab quetzal chque chquijujunal.
10 Então os primeiros que tinham sido contratados pensaram que iam receber mais; porém eles também receberam uma moeda de prata cada um.
11 Aretak xquic'amo xquichap u yajic ri qui patrón.
11 Pegaram o dinheiro e começaram a resmungar contra o patrão,
12 Xquibij: “We ajchaquib ri' ri te' xebul q'uisbal, xa jun hora xechacunic. Xak junam c'u qui tojic xban la jas ri uj. Ri uj c'ut xkach'ij ronojel ri jun k'ij chac, xujchacun chuwäch ru chuk'ab ri k'ij,” —xecha che.
12 dizendo: “Estes homens que foram contratados por último trabalharam somente uma hora, mas nós aguentamos o dia todo debaixo deste sol quente. No entanto, o pagamento deles foi igual ao nosso!”
13 Ri patrón xubij che jun chque ri ajchaquib: “E ri at, man c'o tä jas ri tajin quinban chawe ri mat jicom. ¿A mat junam xkachomaj chi xak quieb quetzal ri tojbal awe?
13 — Aí o dono disse a um deles: “Escute, amigo! Eu não fui injusto com você. Você não concordou em trabalhar o dia todo por uma moeda de prata?
14 C'ama bi ri tojbal awe, jat. Ri in cwaj quinya ri tojbal que we niq'uiaj ri' ri te' xeboc q'uisbal junam jas ri xinya chawe at.
14 Pegue o seu pagamento e vá embora. Pois eu quero dar a este homem, que foi contratado por último, o mesmo que dei a você.
15 ¿A mat pa nu k'ab c'o wi jachique ri cwaj quinban ruc' ri nu rajil? ¿A xa c'äx ne cana' chi in utz cuc' conojel?” —xcha ri patrón che ri ajchac.
15 Por acaso não tenho o direito de fazer o que quero com o meu próprio dinheiro? Ou você está com inveja somente porque fui bom para ele?”
16 Je c'u ri' ri winak ri man nim tä que'il wi cämic nim que'il wi na. Are c'u ri winak ri nim que'il wi cämic, man nim tä chi que'il wi na. E q'uia ri e siq'uim. Man e q'uia tä c'ut ri e cha'talic, —xcha chque ru tijoxelab.
16 E Jesus terminou, dizendo:
17 Pakalem re ri Jesús pa Jerusalén, xeusiq'uij c'u ri cablajuj u tijoxelab pa qui tuquiel wi, xubij chque:
17 Quando Jesus estava subindo para Jerusalém, chamou os discípulos para um lado e falou com eles em particular, enquanto caminhavam. Ele disse:
18 ¡Chiwilampe'! Benam ke, tajin cujpaki pa ri tinimit Jerusalén. Quinjach c'u na in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, pa qui k'ab ri qui nimakil ri sacerdotes, xukuje' pa qui k'ab ri tijonelab re ri Pixab. Cäquik'at c'u na tzij pa nu wi' chi quincämisax na.
18 — Escutem! Nós estamos indo para Jerusalém, onde o
19 Quinquijach c'u na pa qui k'ab ri niq'uiaj winak chic, cäquetz'bej na nu wäch, quinquich'ay na, quinquirip c'u na cho ri cruz. Quinc'astaj c'u na chquixol ri cäminakib churox k'ij, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
19 e o entregarão aos não judeus. Estes vão zombar dele, bater nele e crucificá-lo; mas no terceiro dia ele será ressuscitado.
20 Te c'u ri' xekeb ru c'ojol ri tat Zebedeo ruc' ri Jesús. E are' ri tat Jacobo, ri tat Juan, cachi'l ri qui nan. Ri qui nan xxuqui chuwäch ri Jesús chuta'ic jun tok'ob che.
20 Então a mãe dos filhos de Zebedeu chegou com os seus filhos perto de Jesus, curvou-se e pediu a ele um favor.
21 Ri Jesús xuta' che: ¿Jas caj la, nan? —xcha che.
21 — O que é que você quer? — perguntou Jesus. Ela respondeu: — Prometa que, quando o senhor se tornar Rei, estes meus dois filhos sentarão à sua direita e à sua esquerda.
22 Xubij c'u ri Jesús chque: Ri ix man quich'ob taj jas u wäch tok'ob ri tajin quita' chwe. ¿A quixcowinic quich'ij ri c'äx ri quinrik na in, quitij iwe ri c'o pa ri vaso ri quintij wi na we? ¿A quixcowinic cäban na i kasna' ix jas ri kasna' ri cäban na chwe in? —xcha chque.
22 Jesus disse aos dois filhos dela: — Podemos! — responderam eles.
23 Xubij ri Jesús chque: Kas tzij quirik na c'äx, quitij c'u na iwe ri c'o pa ri vaso ri quintij na we in, xukuje' cäban na i kasna' jas ri cäban na chwe in. Are c'u ri t'uyulem pa ri nu wiquiäk'ab o pa ri nu moxk'ab, man cuya' taj quinya in chiwe, xane are wa' quech ri e cha'tal rumal ri nu Tat chi quet'uyi pa tak ri t'uyulibal ri', —xcha chque.
23 Então Jesus disse:
24 Aretak ri lajuj tijoxelab chic xquita u bixic ronojel wa', xpe coyowal ri e are' chrij ri tat Jacobo, ri tat Juan.
24 Quando os outros dez discípulos ouviram isso, ficaram zangados com os dois irmãos.
25 Xeusiq'uij c'u ri Jesús, xubij chque: Ri ix iwetam chi ri winak ri yo'm chque chi quetakan pa qui wi' ri niq'uiaj winak chic, cäquina' chi kas c'o qui chuk'ab pa qui wi'. Ri qui nimakil ri winak c'ut quetakan pa qui wi', —xcha chque.
25 Então Jesus chamou todos para perto de si e disse:
26 Man je' tä c'u wa' ri ix. Xane apachin chiwe ri craj chi nim quil wi, rajwaxic chi coc na che patänil que conojel.
26 Mas entre vocês não pode ser assim. Pelo contrário, quem quiser ser importante, que sirva os outros,
27 Apachin chiwe ri craj coc che i nimal, rajwaxic chi coc na che patänil que ri niq'uiaj chic.
27 e quem quiser ser o primeiro, que seja o escravo de vocês.
28 Are je ri', rumal chi ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, man in petinak taj rech quinpatänixic, xane rech quinpatänin chque niq'uiaj chic, xukuje' rech quinya ri nu c'aslemal che tojbal re ri qui toric q'uia winak, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
28 Porque até o
29 Aretak ri Jesús tajin quel bi pa ri tinimit Jericó e rachi'l ru tijoxelab, e q'uia winak xeteri bi chrij.
29 Quando Jesus e os discípulos estavam saindo de Jericó, uma grande multidão seguia Jesus.
30 E c'o c'u quieb achijab moyab t'uyul chi' ri be. Xquito chi ri Jesús tajin coc'ow chila', xquirak qui chi', xquibij che ri Jesús: ¡Tat, lal ri' ralc'ual can ri ka mam David, tok'obisaj la ka wäch! —xecha che.
30 Dois cegos, sentados na beira do caminho, ouviram alguém dizer que ele estava passando e começaram a gritar: — Senhor,
31 Ri winak xa xequiyajo, xquibij chque chi chquitz'apij u pa qui chi'. Are c'u ri e are' man xquita taj, xane sibalaj co chi na xquirak qui chi', xquibij: ¡Tat, lal ri' ralc'ual can ri ka mam David, tok'obisaj la ka wäch! —xecha che.
31 A multidão os repreendeu e mandou que calassem a boca, mas eles gritaram ainda mais: — Senhor, Filho de Davi, tenha pena de nós!
32 Xtaq'ui c'u ri Jesús. Xeusiq'uij ri quieb moyab, xuta' chque: ¿Jas caj alak chi quinban chech alak? —xcha chque.
32 Então Jesus parou, chamou os cegos e perguntou:
33 Ri moyab xquibij: Tat, cäkaj cujca'yic, —xecha che.
33 — Senhor, queremos poder enxergar! — responderam eles.
34 Te ri' ri Jesús xutok'obisaj qui wäch, xuchap c'u cok ri qui wak'äch. Chanim c'ut xecowinic xeca'yic, xebe' c'u ruc' ri Jesús.
34 Jesus teve pena dos cegos e tocou nos olhos deles. No mesmo instante eles puderam ver e então seguiram Jesus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 20, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.