Mateus 19

Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Aretak xto'taj ri Jesús chubixic ronojel wa' we tzij ri', xel bi pa Galilea, xe' pa tak ri tinimit re Judea, ch'äkäp che ri nima' Jordán.
1 Tendo acabado de dizer essas coisas, Jesus saiu da Galiléia e foi para a região da Judéia, no outro lado do Jordão.
2 E q'uia winak xeteri bi chrij, xeucunaj c'u tak ri yawabib chila'.
2 Grandes multidões o seguiam, e ele as curou ali.
3 Xeopan c'u jujun tata'ib fariseos ruc' ri Jesús, xquita' che: ¿A takal che jun achi cujach bi ri rixokil pune man kas c'o u mac? —xecha che. Xquibij wa' che xak rech cäkaj ri Jesús pa qui k'ab.
3 Alguns fariseus aproximaram-se dele para pô-lo à prova. E perguntaram-lhe: "É permitido ao homem divorciar-se de sua mulher por qualquer motivo? "
4 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij chque: ¿A mat siq'uim alak pa ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic jas ri xuban ri Dios pa ru chaplexic lok ronojel, “chi achi chi ixok xeubano”? —cächa'.
4 Ele respondeu: "Vocês não leram que, no princípio, o Criador ‘os fez homem e mulher’
5 Xukuje' cubij: “Rumal wa' jun achi cuya na can ru nan u tat, cätuni c'u na ruc' ri rixokil. Xa e jun chic ri quieb winak ri',” —cächa'.
5 e disse: ‘Por essa razão, o homem deixará pai e mãe e se unirá à sua mulher, e os dois se tornarão uma só carne’?
6 Je c'u ri' man e quieb tä chic, xane xa e jun chic. Rumal c'u ri', jas ri xeutunuba ri Dios, mäjach qui wäch wa' cumal ri winak, —xcha ri Jesús chque ri tata'ib fariseos.
6 Assim, eles já não são dois, mas sim uma só carne. Portanto, o que Deus uniu, ninguém o separe".
7 Xquibij c'u ri tata'ib fariseos: ¿Jas che ri ka mam Moisés xtakanic chi jun achi cuya' cutz'ibaj jun wuj ri cubij wi chi cujach bi ri rixokil? Je c'u ri' cuya' cujach bi ri rixokil, —xecha che.
7 Perguntaram eles: "Então, por que Moisés mandou dar uma certidão de divórcio à mulher e mandá-la embora? "
8 Ri Jesús xubij chque: Xa rumal chi sibalaj abajarinak ri anima' alak, are rumal ri' xuya chech alak chi cuya' cäjach bi alak ri ixokil alak. Man je' tä c'u wa' aretak xchapletaj lok ronojel.
8 Jesus respondeu: "Moisés lhes permitiu divorciar-se de suas mulheres por causa da dureza de coração de vocês. Mas não foi assim desde o princípio.
9 Ri in c'ut quinbij chech alak chi apachin ri cujach bi ri rixokil, we man rumal ru ch'abexic jun achi chic, cäc'uli chi c'u na ruc' jun ixok chic, ri achi ri' cuban ri nimalaj mac ri äwas u banic chrij ri nabe rixokil. Ri achi c'ut ri cäc'uli ruc' jun ixok ri jachom canok cuban ri nimalaj mac ri', —xcha ri Jesús chque ri tata'ib fariseos.
9 Eu lhes digo que todo aquele que se divorciar de sua mulher, exceto por imoralidade sexual, e se casar com outra mulher, estará cometendo adultério".
10 Xquibij c'u ru tijoxelab ri Jesús che ri Are': We jun achi man cuya' taj cujach bi ri rixokil, are utz na ri' chi man cäc'uli taj, —xecha che.
10 Os discípulos lhe disseram: "Se esta é a situação entre o homem e sua mulher, é melhor não casar".
11 Ri Jesús xubij chque: Man conojel tä winak cäquich'ij wa' chi man quec'uli taj, xane xak xuwi ri yo'm chque rumal ri Dios chi cäquich'ijo.
11 Jesus respondeu: "Nem todos têm condições de aceitar esta palavra; somente aqueles a quem isso é dado.
12 C'o c'u jas che jujun achijab man quec'uli taj. E c'o jujun xa tzquech wi man quec'uli taj, e c'o niq'uiaj chic ri xa banom chque cumal ri achijab chi man quec'uli taj, e c'o c'u niq'uiaj chic cäquich'ijo man quec'uli taj xa rumal chi cäcaj cäquipatänij ri Dios. Jachin ri cäcowinic je' cuban wa', chubana', —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
12 Alguns são eunucos porque nasceram assim; outros foram feitos assim pelos homens; outros ainda se fizeram eunucos por causa do Reino dos céus. Quem puder aceitar isso, aceite".
13 Ri winak xequic'am lok ri ac'alab cho ri Jesús rech cuya ru k'ab pa qui wi', rech xukuje' cuban orar pa qui wi'. Ri winak ri xequic'am lok ri ac'alab xeyaj cumal ri tijoxelab.
13 Depois trouxeram crianças a Jesus, para que lhes impusesse as mãos e orasse por elas. Mas os discípulos os repreendiam.
14 Ri Jesús c'ut xubij chque: Chiya chque ri ac'alab chi quepe wuc', meik'atej rumal chi ri winak ri cätakan ri Dios pa qui wi' e are' winak ri e je' jas we ac'alab ri', —xcha chque.
14 Então disse Jesus: "Deixem vir a mim as crianças e não as impeçam; pois o Reino dos céus pertence aos que são semelhantes a elas".
15 Xuya c'u ru k'ab pa qui wi' ri ac'alab, te c'u ri' xel bi chila'.
15 Depois de lhes impor as mãos, partiu dali.
16 Jun ac'al achi xopan ruc' ri Jesús, xuta' che: Utzalaj Ajtij, ¿jas u wäch utzil rajwaxic quinbano rech quinrik ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic? —xcha che.
16 Eis que alguém se aproximou de Jesus e lhe perguntou: "Mestre, que farei de bom para ter a vida eterna? "
17 Ri Jesús xubij che: ¿Jas che cabij chwe chi utz ri in? Man c'o tä jun kas utz, xane xak xuwi ri Dios, —xcha che. We c'u cawaj carik ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic, chanimaj ru takanic ri Dios, —xcha che.
17 Respondeu-lhe Jesus: "Por que você me pergunta sobre o que é bom? Há somente um que é bom. Se você quer entrar na vida, obedeça aos mandamentos".
18 Ri achi xubij che: ¿Jachique tak ri' ru takanic ri Dios ri rajwaxic quinniman chque? —xcha che.
18 "Quais? ", perguntou ele. Jesus respondeu: " ‘Não matarás, não adulterarás, não furtarás, não darás falso testemunho,
19 Nim cheawila wi ra nan a tat. Lok' cheawila wi ri awach winak jas ri at lok' cawil awib, —xcha ri Jesús che ri achi.
19 honra teu pai e tua mãe’ e ‘amarás o teu próximo como a ti mesmo’".
20 Ri achi xubij che ri Jesús: Ronojel wa' nu takem u banic tzaretak in ac'al na. ¿Jas ta chi c'u ri rajwaxic quinbano? —xcha che.
20 Disse-lhe o jovem: "A tudo isso tenho obedecido. O que me falta ainda? "
21 Ri Jesús xubij che: We cawaj cäjicomataj ra c'aslemal cho ri Dios, jat, cheaq'uiyij conojel ri jastak awe, chaya ri rajil chque ri meba'ib. Cäc'oji c'u na ra k'inomal chila' chicaj. Te ri' tasa'j wuc', —xcha che.
21 Jesus respondeu: "Se você quer ser perfeito, vá, venda os seus bens e dê o dinheiro aos pobres, e você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me".
22 Aretak ri achi xuta ri xubij ri Jesús, xq'uextaj ru wäch, xbisonic, xe'c rumal chi q'uia ru k'inomal c'olic.
22 Ouvindo isso, o jovem afastou-se triste, porque tinha muitas riquezas.
23 Xubij c'u ri Jesús chque ru tijoxelab: Kas tzij quinbij chiwe, chi sibalaj c'äx cutij jun k'inom coc chquixol ri winak ri cätakan ri Dios pa qui wi'.
23 Então Jesus disse aos discípulos: "Digo-lhes a verdade: Dificilmente um rico entrará no Reino dos céus.
24 Are man c'äx tä ri roc'owisaxic jun awaj camello pa ru julil jun t'isombal bak, chuwäch ri roquic jun k'inom chquixol ri winak ri cätakan ri Dios pa qui wi', —xcha chque.
24 E lhes digo ainda: é mais fácil passar um camelo pelo fundo de uma agulha do que um rico entrar no Reino de Deus".
25 Ri tijoxelab aretak xquita wa', sibalaj xquicajmaj, xquibij c'u chbil tak quib: ¿Jachin ta c'u lo ri cäcowinic curik ru tobanic ri Dios? —xecha'.
25 Ao ouvirem isso, os discípulos ficaram perplexos e perguntaram: "Neste caso, quem pode ser salvo? "
26 Ri Jesús co xca'y chque, te ri' xubij: Man quecowin tä ri winak chubanic wa', cäcowin c'u na ri Dios che ronojel, —xcha chque.
26 Jesus olhou para eles e respondeu: "Para o homem é impossível, mas para Deus todas as coisas são possíveis".
27 Ri tat Pedro xubij che ri Jesús: Kajaw, chilampe la chi ri uj ka yo'm can conojel ri jastak ke, uj c'o uc' la. ¿Jas c'u ri cäyi' na chke? —xcha che.
27 Então Pedro lhe respondeu: "Nós deixamos tudo para seguir-te! Que será de nós? "
28 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij chque: Kas tzij quinbij chiwe, copan na jun k'ij aretak cäban c'ac' che ronojel. Aretak ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, quincu'bi na pa ri je'lalaj nu t'uyulibal, cänimarisax nu k'ij, are chi' c'ut chi ri ix, ri ix ri c'o wuc' quixcu'bi na xukuje' pa cablajuj je'lalaj tak t'uyulibal. Quik'at c'u na tzij pa qui wi' ri cablajuj tinimit re Israel.
28 Jesus lhes disse: "Digo-lhes a verdade: Por ocasião da regeneração de todas as coisas, quando o Filho do homem se assentar em seu trono glorioso, vocês que me seguiram também se assentarão em doze tronos, para julgar as doze tribos de Israel.
29 Conojel ri qui yo'm can cachoch, cachalal, qui nan qui tat, quixokil, calc'ual, culew rumal wech in, cäquirik na jun ciento mul ri tojbal que, xukuje' cäquirik na ri c'aslemal ri man c'o ta u q'uisic pa tak ri k'ij ri junab ri quepe na, —xcha chque.
29 E todos os que tiverem deixado casas, irmãos, irmãs, pai, mãe, filhos ou campos, por minha causa, receberão cem vezes mais e herdarão a vida eterna.
30 E q'uia c'u ri winak ri nim que'il wi cämic ri man nim tä chi na que'il wi pa tak ri k'ij ri'. Xukuje' e q'uia ri man nim tä que'il wi cämic ri nim que'il wi na pa ri k'ij ri', —xcha chque ru tijoxelab.
30 Contudo, muitos primeiros serão últimos, e muitos últimos serão primeiros".

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 19, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.