Mateus 16
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVT
1 Ri tata'ib fariseos xukuje' ri tata'ib saduceos xeopan ruc' ri Jesús. Te c'u ri' xquita' che chi cuc'ut chquiwäch jun cajmabal etal ri cäpe chicaj. Xquibij wa' che xak rech cäkaj ri Jesús pa qui k'ab.
1 Os fariseus e saduceus vieram pôr Jesus à prova, exigindo que lhes mostrasse um sinal do céu.
2 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij chque: Pa benak tak k'ij cäbij alak: “Sak'ij wa' cubano rumal chi quiäk ri uwocaj,” —cächa alak.
2 Ele respondeu: “Vocês conhecem o ditado: ‘Céu vermelho ao entardecer, bom tempo amanhã;
3 Are c'u ri ak'abil cäbij alak: “Cämic cäpe jäb rumal chi quiäk ri uwocaj, xukuje' k'ekmuj,” —cächa alak. ¡Ri alak xak quieb wäch alak! Cäcowin alak chuch'obic ri u wäch ri caj, man cäch'ob tä c'u alak jas ri tajin cuc'ut ri Dios chuwäch alak pa tak we k'ij junab ri'.
3 céu vermelho e sombrio logo cedo, mau tempo o dia todo’. Vocês sabem identificar as condições do tempo no céu, mas não sabem interpretar os sinais dos tempos!
4 We winak ri' ri e lawalo, ri man jicom tä canima', cäcaj chi quinban jun cajmabal etal chquiwäch. Man cäyi' tä chi c'u na jun etal chque, xane are quinna'taj chque ri etal rech ri Jonás, —xcha chque.
4 Pedem um sinal porque são uma geração perversa e adúltera, mas o único sinal que lhes darei será o sinal do profeta Jonas”. Então Jesus os deixou e se retirou.
5 Aretak xek'ax ru tijoxelab ri Jesús ch'äkäp che ri mar, xsach pa qui jolom ru c'amic bi qui wa.
5 Mais tarde, depois de atravessar o mar, os discípulos descobriram que tinham se esquecido de levar pães.
6 Xubij c'u ri Jesús chque: ¡Chitampe'! Chichajij iwib chuwäch ri qui ch'amil ri tata'ib fariseos xukuje' chuwäch ri qui ch'amil ri tata'ib saduceos, —xcha chque.
6 Jesus os advertiu: “Fiquem atentos! Tenham cuidado com o fermento dos fariseus e saduceus”.
7 Xquitzijobela c'u quib ri tijoxelab, xquibij: Ri Are' cubij wa' chke rumal chi man c'o tä ka wa ka c'amom lok, —xecha'.
7 Os discípulos começaram a discutir entre si por que não tinham trazido pão.
8 Aretak ri Jesús xretamaj jas ri tajin cäquibij, xubij chque: ¿Jas che tajin quibij chi man c'o tä i wa? ¡Tzij ri' chi xa man kas tä quixcojonic! —xcha chque.
8 Ao tomar conhecimento do que falavam, Jesus disse: “Como é pequena a sua fé! Por que vocês discutem entre si sobre a falta de pão?
9 ¿A xak are mäja' quich'obo, man cäna'taj tä chiwe chi xinpir ri job caxlan wa, xinjach c'u wa' chquiwäch ri job mil winak? ¿A mat cäna'taj chiwe janipa' chicäch ch'akatak tak caxlan wa ri man xeq'uis taj ri xeic'olo?
9 Ainda não entenderam? Não se lembram dos cinco pães para os cinco mil e dos cestos de sobras que recolheram?
10 ¿A mat c'u cäna'taj chiwe xukuje' chi xinpir ri wukub caxlan wa, xinjach c'u wa' chquiwäch quiejeb mil winak, janipa' chicäch ch'akatak tak caxlan wa ri man xeq'uis taj ri xeic'olo?
10 Nem dos sete pães para os quatro mil e dos cestos grandes de sobras que recolheram?
11 ¿Jas che man quich'ob taj chi ri in man are tä tajin quinbij ri caxlan wa aretak xinbij chi quichajij iwib chuwäch ri qui ch'amil ri tata'ib fariseos xukuje' ri tata'ib saduceos? —xcha ri Jesús chque.
11 Como não conseguem entender que não estou falando de pão? Repito: tenham cuidado com o fermento dos fariseus e saduceus”.
12 Te c'u ri' ri tijoxelab xquich'obo chi ri Jesús man are tä xubij chque chi cäquichajij quib chuwäch ri ch'äm re caxlan wa, xane chuwäch ri qui tijonic ri tata'ib fariseos xukuje' ri tata'ib saduceos.
12 Finalmente entenderam que ele não se referia ao fermento do pão, mas ao ensino dos fariseus e saduceus.
13 Aretak ri Jesús tajin cänakajin che ri tinimit Cesarea Filipo, xuta' chque ru tijoxelab, xubij chque: ¿Jas cäquibij ri winak chwij chi jachin ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak? —xcha chque.
13 Quando Jesus chegou à região de Cesareia de Filipe, perguntou a seus discípulos: “Quem as pessoas dizem que o Filho do Homem é?”.
14 Xquibij c'u che: E c'o jujun winak cäquibij chi lal ri' ri Juan Kasal Ja', xukuje' cäquibij jule' chic chi lal ri' ri ka mam Elías. E c'o chi niq'uiaj cäquibij chi lal ri' ri ka mam Jeremías o jun chic chque ri ojer k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios, —xecha che.
14 Eles responderam: “Alguns dizem que o senhor é João Batista; outros, que é Elias; e outros, ainda, que é Jeremias ou um dos profetas”.
15 Xuta' c'u ri Jesús chque: E c'u ri ix, ¿jachin ri in ri quibij ix? —xcha chque.
15 “E vocês?”, perguntou ele. “Quem vocês dizem que eu sou?”
16 Xch'aw ri tat Pedro, xubij che: Lal ri' ri Cristo, ru C'ojol ri c'aslic Dios, —xcha che.
16 Simão Pedro respondeu: “O senhor é o Cristo, o Filho do Deus vivo!”.
17 Ri Jesús xch'awic, xubij che: Utz awe, Simón, u c'ojol ri tat Jonás, rumal chi man are tä jun winak ri xbin wa' chawe, xane are ri nu Tat ri c'o chila' chicaj.
17 Jesus disse: “Que grande privilégio você teve, Simão, filho de João! Foi meu Pai no céu quem lhe revelou isso. Nenhum ser humano saberia por si só.
18 Ri in quinbij chawe chi ri at, at Pedro. Puwi' c'u we nimalaj abaj ri' queinjekba wi na ri winak ri quecojon chwe. Man cäcowin tä c'u na ri cämical chusachic qui wäch, —xcha che.
18 Agora eu lhe digo que você é Pedro, e sobre esta pedra edificarei minha igreja, e as forças da morte não a conquistarão.
19 Queinya chawe ri lawe re ri c'olibal ri takan wi ri Dios. Jachique ri cak'alajisaj chi man utz tä u banic cho ruwächulew, man utz tä u banic ri' chila' chicaj. Jachique ri cak'alajisaj chi utz u banic cho ruwächulew, utz u banic ri' chila' chicaj.
19 Eu lhe darei as chaves do reino dos céus. O que você ligar na terra terá sido ligado no céu, e o que você desligar na terra terá sido desligado no céu”.
20 Ri Jesús c'ut xeupixbaj ru tijoxelab, xubij chque chi mäquitzijoj wa' che jachin jun chi ri Are' are ri Cristo.
20 Então ele advertiu a seus discípulos que não dissessem a ninguém que ele era o Cristo.
21 Tzare chi' c'ut ri Jesús xuchaplej u k'alajisaxic chquiwäch ru tijoxelab chi ri Are' rajwaxic que' na pa ri tinimit Jerusalén. Xubij chi cäban na sibalaj c'äx che cumal ri qui nimakil ri winak, cumal ri qui nimakil ri sacerdotes, xukuje' cumal ri tijonelab re ri Pixab. Xukuje' rajwaxic chi cäcämisax na, te ri' cäc'astaj chi c'u na churox k'ij chquixol ri cäminakib.
21 Daquele momento em diante, Jesus começou a falar claramente a seus discípulos que era necessário que ele fosse a Jerusalém e sofresse muitas coisas terríveis nas mãos dos líderes do povo, dos principais sacerdotes e dos mestres da lei. Seria morto, mas no terceiro dia ressuscitaria.
22 Are c'u ri tat Pedro xuc'am bi ri Jesús u tuquiel wi. Xuchaplej u yajic, xubij che: ¡Mat craj ri Dios wa', Wajaw! ¡Mat je' cäc'ulmaj la wa'! —xcha che.
22 Pedro o chamou de lado e começou a repreendê-lo por dizer tais coisas. “Jamais, Senhor!”, disse ele. “Isso nunca lhe acontecerá!”
23 Xutzolk'omij c'u rib ri Jesús, xubij che ri tat Pedro: ¡Chatel chnuwäch, Satanás, xak at ya'l latz' chwe! Man cach'ob tä c'u ru chomanic ri Dios, xane xak xuwi cach'ob ri qui chomanic winak, —xcha che.
23 Jesus se voltou para Pedro e disse: “Afaste-se de mim, Satanás! Você é uma pedra de tropeço para mim. Considera as coisas apenas do ponto de vista humano, e não da perspectiva de Deus”.
24 Ri Jesús c'ut xubij chque ru tijoxelab: We c'o jun craj cäpe wuc' in, rajwaxic chi muban chic xak jas ri craj ri are'. Rajwaxic cutelej lok ru cruz, cäpe wuc' in, —xcha chque. (Quel cubij wa' chi ri winak ri' man nim tä chic cäril ru c'aslemal, xane cuya u tzij pune ta ne curik ri cämical rumal rech ri Jesús.)
24 Então Jesus disse a seus discípulos: “Se alguém quer ser meu seguidor, negue a si mesmo, tome sua cruz e siga-me.
25 Je ri', rumal chi apachin ta ne ri craj cuto' u wi' ru c'aslemal cho ruwächulew, cäcäm na ri winak ri', cutzak na ronojel. Apachin c'u ri cuya ru c'aslemal pa ri c'äx rumal wech in, cuto' na u wi' ri' ri kas u c'aslemal wa'.
25 Se tentar se apegar à sua vida, a perderá. Mas, se abrir mão de sua vida por minha causa, a encontrará.
26 ¿Jas ta c'u lo ri cuch'ac jun winak we cärechbej ronojel ruwächulew, cutzak c'u na ri ranima'? ¿Jas ta c'u lo ri cäcowin ri winak chuya'ic chuq'uexwäch ri ranima'? —xcha chque.
26 Que vantagem há em ganhar o mundo inteiro, mas perder a vida? E o que daria o homem em troca de sua vida?
27 Quinpe c'u na in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, e wachi'l ri lok'alaj tak ángeles. Cänimarisax na nu k'ij jas ru nimarisaxic u k'ij ri nu Tat. Quinya c'u na ri tojbal que ri winak chquijujunal jas ri xca'n ri e are' pa ri qui c'aslemal.
27 Pois o Filho do Homem virá com seus anjos na glória de seu Pai e julgará cada pessoa de acordo com suas ações.
28 Kas tzij quinbij chiwe chi e c'o jujun chque ri e c'o waral ri man quecäm tä na c'ä quinquil na in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, in petinak rech quintakan pa qui wi' ri winak, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
28 Eu lhes digo a verdade: alguns que estão aqui neste momento não morrerão antes de ver o Filho do Homem vindo em seu reino!”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.