Mateus 10
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NAA
1 Ri Jesús xeusiq'uij ri cablajuj u tijoxelab. Xuya chque chi cäc'oji takanic pa qui k'ab che quesaxic bi ri itzel tak espíritus, xukuje' che qui cunaxic ri winak che ronojel u wäch yabil o ronojel u wäch c'äx ri c'o chque.
1 Tendo Jesus chamado os seus doze discípulos, deu-lhes autoridade sobre espíritos imundos para os expulsar e para curar todo tipo de doenças e enfermidades.
2 Are wa' ri qui bi' ri cablajuj apóstoles: nabe ri tat Simón ri xukuje' cäbix Pedro che, ruc' ri tat Andrés ri rachalal. Ri tat Jacobo ruc' ri tat Juan ri rachalal ri e u c'ojol ri tat Zebedeo.
2 Ora, os nomes dos doze apóstolos são estes: primeiro, Simão, chamado Pedro, e André, seu irmão; Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão;
3 Ri tat Felipe, ri tat Bartolomé, ri tat Tomás, xukuje' ri tat Mateo ri tok'il alcabal. Ri tat Jacobo ru c'ojol ri tat Alfeo. Ri tat Lebeo ri xukuje' cäbix Tadeo che.
3 Filipe e Bartolomeu; Tomé e Mateus, o publicano; Tiago, filho de Alfeu, e Tadeu;
4 Ri tat Simón ri cäbix u nimal tinimit che, xukuje' ri tat Judas Iscariote ri xjachow ri Jesús.
4 Simão, o Zelote, e Judas Iscariotes, que foi quem o traiu.
5 Ri Jesús xeutak bi we achijab ri', xeupixbaj bic, xubij chque: Mixe' pa tak ri qui tinimit ri winak ri man aj Israel taj. Man quixoc tä c'ut pa tak ri qui tinimit ri winak aj Samaria.
5 Jesus enviou esses doze, dando-lhes as seguintes instruções:
6 Xane are quixe' cuc' ri winak aj Israel, ri e je' ta ne chij e sachinak can pa tak juyub.
6 mas, de preferência, procurem as ovelhas perdidas da casa de Israel.
7 Jix, jibij chque chi xa jubik' man cuchaplej ru takanic ri Dios.
7 Pelo caminho, preguem que está próximo o Reino dos Céus.
8 Cheicunaj ri yawabib, cheic'astajisaj ri cäminakib, cheicunaj ri c'o itzel tak ch'a'c chquij, cheiwesaj c'u bi ri itzel tak espíritus chque ri winak. Ri ix xak sipam wa' we cuinem ri' chiwe, c'o c'u ba' mita' che ri qui to'ic ri winak, —xcha chque.
8 Curem enfermos, ressuscitem mortos, purifiquem leprosos, expulsem demônios. Vocês receberam de graça; portanto, deem de graça.
9 Mic'am bi i rajil. Ri k'än puak, ri sak puak, ri quiäk puak mic'am c'u bic.
9 Não levem ouro, nem prata, nem cobre em seus cintos;
10 Mic'am bi ri i chim che ri be. Xa jun i camixa' quic'am bic. Mic'am bi i xajäb. Mic'am bi i ch'imiy. Je ri', rumal chi takal che ri ajchac chi cäyi' ri cajwataj che.
10 nem sacola para o caminho, nem duas túnicas, nem sandálias, nem bordão; porque o trabalhador é digno do seu alimento.
11 Apachique tinimit ri quixopan wi, we nim, we ch'utin, chitzucuj jun winak chila' ri kas quixc'ulaj. Chixcanaj can chila' c'ä quichap na bi jumul chic ri i be.
11 — E, em qualquer cidade ou aldeia em que vocês entrarem, perguntem quem nelas é digno; e fiquem ali até saírem daquele lugar.
12 Aretak quixoc pa jun ja, chiya rutzil qui wäch ri e c'o pa ri ja. Quibij chque chi are utzil quiwaj chque.
12 Ao entrarem na casa, saúdem-na.
13 We takal chque ri winak ri e c'o pa ri ja chi quiya can rutzil qui wäch ruc' utzil, chiya canok. We c'u man takal chque, miya can rutzil qui wäch.
13 Se a casa for digna, que a paz de vocês venha sobre ela; se, porém, não for digna, a paz voltará para vocês.
14 Are c'u we man quixc'ulax cumal, we man cäcaj taj cäquitatabej ri i tzij, chixel bi cho ri ja ri' o pa ri tinimit ri'. Chitota' can ri ulew ri c'o che tak ri iwakan. (Chibana wa' chuk'alajisaxic chquij ri winak re ri tinimit ri' chi man utz tä ri cäca'no, c'o qui mac.)
14 Se alguém não quiser recebê-los nem ouvir as palavras de vocês, ao saírem daquela casa ou daquela cidade, sacudam o pó dos pés.
15 Kas tzij quinbij chiwe chi pa ri k'ij ri cäk'at na tzij pa qui wi' ri winak ri' rumal ri Dios, nim na ri c'äjisabal qui wäch ri winak re ri tinimit ri' chuwäch ri c'äjisabal qui wäch ri winak aj Sodoma xukuje' ri winak aj Gomorra, —xcha chque.
15 Em verdade lhes digo que haverá menos rigor para Sodoma e Gomorra, no Dia do Juízo, do que para aquela cidade.
16 ¡Chiwilampe'! Ri in quixintak bic je' ta ne chi ix chij chquixol ri utiw. Chixsac'laj ba' je' jas ri cumätz, chibana c'ut je' jas ri cuban ri palomäx ri man cuban tä c'äx.
16 — Eis que eu os envio como ovelhas para o meio de lobos. Portanto, sejam prudentes como as serpentes e simples como as pombas.
17 Chiwila ba' iwib, rumal chi ri winak quixquijach na pa qui k'ab ri qui nimakil ri winak, quixquich'ay na pa tak ri rachoch Dios ri cäquimulij wi quib ri winak.
17 Tenham cuidado com os homens, porque eles os entregarão aos tribunais e os açoitarão nas suas sinagogas.
18 Quixquic'am na bi chquiwäch k'atal tak tzij, xukuje' chquiwäch nimak tak takanelab rumal wech in, rech quik'alajisaj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chquiwäch ri e are' xukuje' chquiwäch ri winak ri man aj Israel taj.
18 Por minha causa vocês serão levados à presença de governadores e de reis, para lhes servir de testemunho, a eles e aos gentios.
19 Aretak c'ut quixc'am bic rech quixjach chquiwäch ri k'atal tak tzij, mixej iwib. Michomaj bic jas ri quibij, o jas ri quiban chubixic wa'. C'ol ba' pa i jolom chi aretak rajwaxic quixch'awic, ri Dios cäyo'w na chiwe ri tzij ri quibij.
19 E, quando entregarem vocês, não se preocupem quanto a como ou o que irão falar, porque, naquela hora, lhes será concedido o que vocês dirão.
20 Man ix tä c'u ri' ri quixtzijon na, xane are ri Lok'alaj Espíritu rech ri ka Tat cäyo'w na ri tzij pa ri iwanima', —xcha chque.
20 Afinal, não são vocês que estão falando, mas o Espírito do Pai de vocês é quem fala por meio de vocês.
21 Ri winak quequijach na ri cachalal pa cämisaxic. Ri nan tat quequijach na ri calc'ual pa cämisaxic. Ri alc'ualaxelab cäquiyac na quib chquij ri qui nan qui tat, quequijach na pa cämisaxic.
21 — Um irmão entregará à morte outro irmão, e o pai entregará o filho. Haverá filhos que se levantarão contra os seus pais e os matarão.
22 Quetzelax na i wäch cumal conojel ri winak xa rumal wech in. Apachin c'u ri cuch'ij ri c'äx c'ä cäq'uis na ronojel curik na ru tobanic ri Dios.
22 Todos odiarão vocês por causa do meu nome; aquele, porém, que ficar firme até o fim, esse será salvo.
23 Aretak cäban c'äx chiwe pa jun tinimit, chixanimaj bi pa jun tinimit chic. Kas tzij quinbij chiwe chi mäja' quixcowin chusolixic tak conojel ri tinimit ri e c'o wi ri winak aj Israel aretak quinpe in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, —xcha chque ru tijoxelab.
23 Quando, porém, perseguirem vocês numa cidade, fujam para outra. Porque em verdade lhes digo que não terão percorrido as cidades de Israel, até que venha o Filho do Homem.
24 Ri tijoxel man are tä nim na u banic chuwäch ru tijonel. Ri ajchac c'ut man are tä nim na u banic chuwäch ri u patrón.
24 — O discípulo não está acima do seu mestre, nem o servo está acima do seu senhor.
25 Ri tijoxel rajwaxic cäcu'bi u c'ux chi cäjunamataj na ruc' ru tijonel. Ri ajchac c'ut rajwaxic cäcu'bi u c'ux chi cäjunamataj na ruc' ru patrón. We ri ajchak'el ja cäbix Beelzebú che xa che yok'bal re, ¿jas ta c'u lo cäbix chque ri rachalaxic ri are'?
25 Basta ao discípulo ser como o seu mestre, e ao servo ser como o seu senhor. Se chamaram o dono da casa de Belzebu, quanto mais os membros da sua casa!
26 Rumal ri' mixej iwib chquiwäch ri winak. Man c'o tä ri ch'uktalic ri mat quel na chi sak. Man c'o tä c'u ri c'u'talic ri mat quetamax na.
26 — Portanto, não tenham medo deles. Pois não há nada encoberto que não venha a ser revelado, nem oculto que não venha a ser conhecido.
27 Ri quinbij chiwe ix pa ri k'ekum, chiya u bixic pa sakil. Ri quinbij chiwe chic'uyal, chiraka i chi' chubixic wa' pa tak ri be.
27 O que lhes digo às escuras, repitam a plena luz; e o que é dito para vocês ao pé do ouvido, proclamem dos telhados.
28 Mixej iwib chquiwäch ri winak ri quecowinic cäquicämisaj ri cuerpo, man quecowin tä c'u chucämisaxic ri ranima' jun. Xane are chixej iwib chuwäch ri Jun ri cäcowinic cusach u wäch ru cuerpo jun winak xukuje' ri ranima' ri are' pa ri k'ak'.
28 Não temam os que matam o corpo, mas não podem matar a alma; pelo contrário, temam aquele que pode fazer perecer no inferno tanto a alma como o corpo.
29 ¿A mat xa jun centavo queq'uiyix wi quieb alaj tak chicop ajuwocaj? Man c'o tä c'u jun chque we alaj tak chicop ri' ri cäcämic we ta mat craj ri i Tat.
29 — Não se vendem dois pardais por uma moedinha? Entretanto, nenhum deles cairá no chão sem o consentimento do Pai de vocês.
30 Xukuje' ne ri rismal i wi', conojel wa' e ajilatal rumal ri Dios.
30 E, quanto a vocês, até os cabelos da cabeça de vocês estão todos contados.
31 Mixej ba' iwib, ri ix sibalaj ix lok' na chquiwäch q'uia alaj tak chicop ajuwocaj, —xcha ri Jesús chque.
31 Portanto, não temam! Vocês valem bem mais do que muitos pardais.
32 Conojel ri cäquik'alajisaj quib chquiwäch ri winak chi e cojoninak chwe, ri in xukuje' quink'alajisaj na chuwäch ri nu Tat ri c'o chila' chicaj chi e wachi'l in.
32 — Portanto, todo aquele que me confessar diante dos outros, também eu o confessarei diante de meu Pai, que está nos céus;
33 Apachin c'u ri cubij chquiwäch ri winak chi man retam tä nu wäch, ri in xukuje' quinbij chuwäch ri nu Tat ri c'o chila' chicaj chi man wetam tä u wäch ri are', —xcha ri Jesús.
33 mas aquele que me negar diante das pessoas, também eu o negarei diante de meu Pai, que está nos céus.
34 Michomaj chi ri in petinak chuya'ic utzil chquixol ri winak cho ruwächulew, xane rumal wech in cäc'oji na ch'oj chquixol ri winak.
34 — Não pensem que eu vim trazer paz à terra; não vim trazer paz, mas espada.
35 Cäbantaj na ch'oj rumal wech, jun tata' chrij ri u c'ojol, ru c'ojol c'ut chrij ru tat, jun chichu' chrij ri ral ali, ri ali c'ut chrij ru nan, xukuje' ne ri jun ali chic chrij ru nan ralib, ru nan ralib c'ut chrij ri are'.
35 Pois vim causar divisão entre o homem e o seu pai; entre a filha e a sua mãe e entre a nora e a sua sogra.
36 Je ri' chi ri qui c'ulel ri winak chquijujunal, e are' ri cachalaxic ri e are', —cächa ri Jesús.
36 Assim, os inimigos de uma pessoa serão os da sua própria casa.
37 Apachin ri lok' na cäril ru nan u tat chnuwäch in, man takal tä ri' chi coc che nu tijoxel. Apachin ri lok' na cäril ru c'ojol o ru mia'l chnuwäch in, man takal tä ri' chi coc che nu tijoxel.
37 — Quem ama o seu pai ou a sua mãe mais do que a mim não é digno de mim; quem ama o seu filho ou a sua filha mais do que a mim não é digno de mim;
38 Apachin ri man cäpe tä wuc' in rumal chi man craj taj curik ri cämical jas ri quinrik in, man takal tä ri' chi coc che nu tijoxel.
38 e quem não toma a sua cruz e vem após mim não é digno de mim.
39 Jachin ri craj cuto' u wi' ru c'aslemal waral cho ruwächulew, cäcäm na ri'. Jachin c'u ri cuya ru c'aslemal rumal wech in, cuto' na u wi' ri' ru c'aslemal.
39 Quem acha a sua vida a perderá; e quem perde a vida por minha causa, esse a achará.
40 Ri winak ri utz i c'ulaxic cubano, in ri' quinuc'ulaj. Jachin ri quinuc'ulaj in, are cuc'ulaj ri' ri Jun ri xintakow lok.
40 — Quem recebe vocês é a mim que recebe; e quem recebe a mim recebe aquele que me enviou.
41 Jachin ri cuc'ulaj jun k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios ri takom lok rumal ri Dios, cuc'am na ri tojbal re jas ri cäyi' che jun k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios. Jachin ri cuc'ulaj jun utzalaj achi, cuc'am na ri tojbal re jas ri cäyi' che jun utzalaj achi rumal ri utzil ri cubano.
41 Quem recebe um profeta, no caráter de profeta, receberá a recompensa de profeta; quem recebe um justo, no caráter de justo, receberá a recompensa de justo.
42 Apachin ri cuya jun vaso joron che jun chque we winak ri' ri man nim tä qui banic xa rumal chi are nu tijoxel wa', kas curik na ri tojbal re, —xcha ri Jesús chque.
42 E quem der de beber, ainda que seja um copo de água fria, a um destes pequeninos, por ser este meu discípulo, em verdade lhes digo que de modo nenhum perderá a sua recompensa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.