Marcos 3
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH
1 Xoc chi jumul ri Jesús pa ri rachoch Dios, c'o c'u jun achi chila' ri cäminak jun u k'ab.
1 Jesus foi outra vez à sinagoga . Estava ali um homem que tinha uma das mãos aleijada.
2 Caluchi'x c'u ri Jesús cumal jujun tata'ib che rilic we cärutzirisaj ru k'ab ri achi pa ri k'ij re uxlanem rech cuya' cäquibij chi c'o u mac ri Jesús.
2 Estavam também na sinagoga algumas pessoas que queriam acusar Jesus de desobedecer à Lei ; por isso ficaram espiando Jesus com atenção para ver se ele ia curar o homem no sábado.
3 Xubij c'u ri Jesús che ri achi ri cäminak jun u k'ab: ¡Walij ba' la! ¡Tac'al la chkawäch! —xcha che.
3 Ele disse para o homem:
4 Xubij c'u ri Jesús chque ri achijab ri tajin cäcaluchi'j: ¿Jachique ri man äwas tä u banic pa ri k'ij re uxlanem, ri u banic utzil o ri u banic etzelal? ¿A utz ru to'ic ru c'aslemal jun winak o ru cämisaxic wa'? —xcha chque.
4 E perguntou aos outros: Ninguém respondeu nada.
5 Xpe royowal ri Jesús chque ri achijab ri', queuca'yej conojel ri e c'o pa tak u xcut, cubisoj qui wäch rumal chi sibalaj abajarinak ri canima'. Xubij c'u che ri achi: ¡Yuku ri k'ab la! —xcha che.
5 Então Jesus olhou zangado e triste para eles porque não queriam entender. E disse para o homem: O homem estendeu a mão, e ela sarou.
6 Xebel c'u bi ri tata'ib fariseos, chanim xquirik quib cuc' ri rachi'l ri tat Herodes, xquitala' qui no'j chbil tak quib jas ri cäca'n chucämisaxic ri Jesús.
6 Logo depois os fariseus saíram dali e, junto com as pessoas do partido de Herodes , começaram a fazer planos para matar Jesus.
7 Are c'u ri Jesús xe' apan chquiwäch ri winak chuchi' ri mar, e rachi'l c'u ru tijoxelab. Sibalaj e q'uia ri winak aj Galilea ri xeteri bi chrij.
7 Jesus e os discípulos foram até o lago da Galileia. Junto com ele ia muita gente da Galileia, da Judeia,
8 Xukuje' e q'uia ri winak aj Judea xepetic. E c'o ri aj Jerusalén, xukuje' ri quepe pa Idumea. Niq'uiaj quepe ch'äkäp che ri nima' Jordán, xukuje' pa tak ri tinimit Tiro, ri tinimit Sidón. Xa rumal chi xquita u tzijol ronojel ri tajin cuban ri Jesús, xeopan c'u ruc'.
8 de Jerusalém, da Idumeia, do lado leste do rio Jordão e da região de Tiro e de Sidom. Todos iam ao encontro de Jesus porque ouviam falar a respeito das coisas que ele fazia.
9 Xubij c'u ri Jesús chque ru tijoxelab chi xak chc'ol jun barco ri cäc'oji wi ri Are', rech man cäpitz' tä cumal ri q'uialaj winak. Je' xca'no.
9 Jesus pediu aos discípulos que arranjassem um barco para ele a fim de não ser esmagado pela multidão.
10 Are ri Jesús xeucunaj q'uia winak, je ri' chi conojel ri yawabib cäquich'iquimij quib chrij ri Jesús rech cäquichap cok.
10 Pois ele estava curando tanta gente, que todos os doentes se juntavam em volta dele para tocá-lo.
11 Ri winak ri e c'o itzelalaj tak espíritus chque, aretak xquil ri Jesús, xetzak c'u chuwäch, xquirak qui chi', xquibij: ¡Lal ri' ri u C'ojol ri Dios! —xecha che.
11 E as pessoas que tinham espíritos maus, ao verem Jesus, caíam aos pés dele e gritavam: — O senhor é o Filho de Deus!
12 Ri Jesús sibalaj xeupixbaj ri itzelalaj tak espíritus chi mäquibij jachin ri Are'.
12 Mas Jesus proibiu duramente os espíritos de dizerem quem ele era.
13 Xpaki c'u ri Jesús puwi' jun juyub. Are c'u chila' ri xeusiq'uij wi jachin tak ri xraj xeucha'. Xeopan c'u ruc'.
13 Jesus subiu um monte, chamou os que ele quis, e eles foram para perto dele.
14 Xeucoj c'u cablajuj achijab rech quec'oji ruc', rech queutak bi chutzijoxic ru Lok' Pixab ri Dios.
14 Então escolheu doze homens para ficarem com ele e serem enviados para anunciar o evangelho . A esses doze ele chamou de apóstolos .
15 Xukuje' xuya chque chi cäc'oji qui cuinem che qui cunaxic ri yawabib, xukuje' xuya takanic pa qui k'ab che quesaxic bi ri itzel tak espíritus chque ri winak.
15 Eles receberam autoridade para expulsar demônios.
16 E are c'u wa' ri cablajuj ri xeucha' ri Jesús: ri tat Simón ri cäbix Pedro che rumal ri Jesús,
16 Os doze foram estes: Simão, a quem Jesus deu o nome de Pedro;
17 ri tat Jacobo u c'ojol ri tat Zebedeo, xukuje' ri tat Juan ru chak' ri tat Jacobo. E are' wa' ri xcoj Boanerges che qui bi' rumal ri Jesús. Ri bi'aj ri' quel cubij chi e junam ruc' ri quiäkul ja.
17 Tiago e João, filhos de Zebedeu (a estes ele deu o nome de Boanerges, que quer dizer “Filhos do Trovão”);
18 Xeucha' xukuje' ri tat Andrés, ri tat Felipe, ri tat Bartolomé, ri tat Mateo, ri tat Tomás, ri tat Jacobo u c'ojol ri tat Alfeo, ri tat Tadeo, ri tat Simón ri cäbix “u nimal tinimit” che.
18 André, Filipe, Bartolomeu, Mateus, Tomé, Tiago, filho de Alfeu; Tadeu, Simão, o nacionalista;
19 Ri tat Judas Iscariote, ri xjachow ri Jesús, xukuje' xcha'ic rumal.
19 e Judas Iscariotes, que traiu Jesus.
20 Te c'u ri' xe' ri Jesús cho ja. Jumul chic xquimulij quib q'uia winak, je ri' chi ri Jesús e rachi'l ru tijoxelab man quecowin tä ne quewi'c.
20 Quando Jesus foi para casa, uma grande multidão se ajuntou de novo, e era tanta gente, que ele e os discípulos não tinham tempo nem para comer.
21 Aretak ri rachalal ri Jesús xquito chi c'o chila', xebe' chuchapic. ¡Xquibij c'ut chi ch'ujarinak ri Are'!
21 Os parentes de Jesus souberam disso e foram buscá-lo porque algumas pessoas estavam dizendo que ele estava louco.
22 Ri tijonelab re ri Pixab c'ut, ri e petinak pa Jerusalén, cäquibij chi c'o ri Beelzebú ruc' ri Jesús. (Ri Beelzebú are qui nimal ri itzel tak espíritus.) Cäquibij chi xa rumal wa' ri Jesús cäcowin che quesax bi ri itzel tak espíritus, —quecha ri'.
22 Alguns mestres da Lei, que tinham vindo de Jerusalém, diziam: — Ele está dominado por
23 Ri Jesús c'ut xeusiq'uij ri winak, xucoj jun c'utbal chquiwäch, xubij: ¿Jas ta c'u lo cuban ri Satanás che resaxic bi rib? —cächa chque.
23 Então Jesus chamou todos e começou a ensiná-los por meio de parábolas. Ele dizia:
24 We jun k'atbal tzij u banom quieb, ri juch'ob k'atal tak tzij cuyac rib chrij ri juch'ob chic, cuq'uis na u wäch ri k'atbal tzij ri' chbil rib.
24 O país que se divide em grupos que lutam entre si certamente será destruído.
25 Xukuje' we jun achalaxic u banom quieb, ri juch'ob cuyac rib chrij ri juch'ob chic, cuq'uis c'u na u wäch ri achalaxic ri' chbil rib, —cächa'.
25 Se uma família se divide, e as pessoas que fazem parte dela começam a lutar entre si, ela será destruída.
26 We ta u banom quieb ri Satanás, cuyac c'u rib chrij chbil rib, man cäcowin tä ri' chujekbaxic rib, xane cuq'uis c'u na rib ri are', —cächa'.
26 Se o reino de Satanás se dividir em grupos, e esses grupos lutarem entre si, o reino não continuará a existir, mas será destruído.
27 Man c'o tä jun cäcowinic coc pa ri rachoch jun achi ri sibalaj c'o u chuk'ab, querelak'aj bi ri jastak re, we ta mat nabe cuyut na ri achi ri c'o u chuk'ab, c'ä te c'u ri' cäcowinic querelak'aj bi ri c'o pa rachoch, —cächa ri Jesús chque.
27 — Ninguém pode entrar na casa de um homem forte e roubar os seus bens, sem primeiro amarrá-lo. Somente assim essa pessoa poderá levar o que ele tem em casa.
28 Kas tzij quinbij chech alak chi conojel ri mac ri cäca'n ri winak cuya' quesachtaj na wa', xukuje' apachique ta ne ri äwas u bixic chrij ri Dios, ri cäquibij ri winak, —cächa'.
28 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: os pecados que as pessoas cometem ou as
29 Apachin c'u ri cubij ri äwas u bixic chrij ri Lok'alaj Espíritu, man cäsachtaj tä u mac ri' pa tak ri k'ij ri quepe na, rumal chi u banom jun mac ri man cuya' taj cäsachtajic, —xcha chque.
29 Mas as blasfêmias contra o Espírito Santo nunca serão perdoadas porque a culpa desse pecado dura para sempre.
30 Ri Jesús xubij wa' rumal chi ri winak xquibij: C'o jun itzelalaj espíritu che ri Are', —xecha ri'.
30 Jesus falou assim porque diziam que ele estava dominado por um espírito mau.
31 Xopan c'u ru nan ri Jesús ruc', xukuje' tak ru chak'. Ri e are' c'ut xa e tac'atoj apan chrij ri ja, xetakan c'u chusiq'uixic ri Jesús.
31 Em seguida a mãe e os irmãos de Jesus chegaram; eles ficaram do lado de fora e mandaram chamá-lo.
32 E q'uia c'u ri winak ri qui sutim rij ri Jesús, xquibij che ri Are': Ri nan la xukuje' tak ri chak' la xak e c'o apan cho ja, quetzucun che la, —xecha che.
32 Muita gente estava sentada em volta dele, e algumas pessoas lhe disseram: — Escute! A sua mãe e os seus irmãos estão lá fora, procurando o senhor.
33 Xch'aw ri Jesús, xubij chque: ¿Jachin ri nu nan, jachin c'u tak ri kas nu chak'? —cächa'.
33 Jesus perguntou:
34 Xeuca'yej ri e t'uyut'oj pa tak u xcut, xubij: Cheiwilampe ri nu nan, xukuje' tak ri nu chak'.
34 Aí olhou para as pessoas que estavam sentadas em volta dele e disse:
35 Apachin ta ne ri cäbanow ru rayinic ri Dios, e are wa' ri kas wachalal, ri nu chak', ri wanab, ri nu nan, —xcha ri Jesús chque.
35 Pois quem faz a vontade de Deus é meu irmão, minha irmã e minha mãe.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.