Marcos 2
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVT
1 Xopan jumul chic ri Jesús pa ri tinimit Capernaum. Xque' c'u quieb oxib k'ij, xtatajic chi c'o chi cho ja.
1 Dias depois, quando Jesus retornou a Cafarnaum, a notícia de que ele tinha voltado se espalhou rapidamente.
2 Chanim c'ut xquimulij quib q'uia winak, je ri' chi man c'o tä chi jawije' quec'oji wi, pune ta ne xa chuchi' ri ja. Are c'u ri Jesús cutzijoj ru Lok' Pixab ri Dios chque.
2 Em pouco tempo, a casa onde estava hospedado ficou tão cheia que não havia lugar nem do lado de fora da porta. Enquanto ele anunciava a palavra de Deus,
3 Xeopan c'u quiejeb achijab ruc' ri Jesús, qui telem jun achi ri cäminak u cuerpo.
3 quatro homens vieram carregando um paralítico numa maca.
4 Man quecowin tä c'ut queboc chuwäch ri Jesús, qui mac ri sibalaj q'uia winak. Xquesaj c'u apan ru xo'til ri ja. Xquic'ot jun jul puwi' ri ja chusiq'uel ri c'o wi ri Jesús, xquikasaj c'u bi ri alaj ch'at ri k'oyol wi ri cäminak u cuerpo.
4 Por causa da multidão, não tinham como levá-lo até Jesus. Então abriram um buraco no teto, acima de onde Jesus estava. Em seguida, baixaram o homem na maca, bem na frente dele.
5 Aretak ri Jesús xrilo chi sibalaj quecojon che, xubij che ri achi ri cäminak u cuerpo: Tat, ¡xesachtaj ri mac la! —xcha che.
5 Ao ver a fé que eles tinham, Jesus disse ao paralítico: “Filho, seus pecados estão perdoados”.
6 E t'uyul c'u chila' jujun chque ri tijonelab re ri Pixab, tajin quechomanic, quetzijon c'u pa canima',
6 Alguns dos mestres da lei que estavam ali sentados pensaram:
7 cäquibij: “¿Jas che je' cätzijon wa' we achi ri'? Cubij ri sibalaj äwas u bixic,” —quecha'. “¿Jachin ta lo ri cäcowin chusachic mac xane xak xuwi ri Dios?” —xecha ri'.
7 “O que ele está dizendo? Isso é blasfêmia! Somente Deus pode perdoar pecados!”.
8 Chanim xuna' wa' ri Jesús pa ranima', ya retam chic jas ri tajin cäquichomaj, xubij c'u chque: ¿Jas che je' cächomaj alak wa' pa anima' alak? —cächa chque.
8 Jesus logo percebeu o que eles estavam pensando e perguntou: “Por que vocês questionam essas coisas em seu coração?
9 ¿Jachique ri man c'äx tä u bixic che ri achi, ri u bixic: “Ri mac la xesachtajic”, o ri u bixic: “Walij ba' la, c'ama la bi ri soc la, bin ba' la”? —cächa ri Jesús.
9 O que é mais fácil dizer ao paralítico: ‘Seus pecados estão perdoados’ ou ‘Levante-se, pegue sua maca e ande’?
10 Rech ba' quetamaj alak chi ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, c'o nu takanic pa qui wi' ri winak cho ruwächulew, xukuje' rech quetamaj alak chi ya'tal chwe in chi quinsach ri qui mac, ¡tampe alak ri quinbij! —xcha chque.
10 Mas eu lhes mostrarei que o Filho do Homem tem autoridade na terra para perdoar pecados”. Então disse ao paralítico:
11 Quinbij che la, ¡walij ba' la! Oj la cho ja, c'ama la bi ri soc la, —xcha ri Jesús che ri achi.
11 “Levante-se, pegue sua maca e vá para casa”.
12 Chanim xwalij ri achi, xutelej bi ri alaj u ch'at. Xel bi chquiwäch conojel, je ri' chi conojel xquicajmaj ri xbantajic, xquinimarisaj u k'ij ri Dios, xquibij: ¡Man c'o tä jumul ri je' kilom wa'! —xecha'.
12 O homem se levantou de um salto, pegou sua maca e saiu andando diante de todos. A multidão ficou admirada e louvava a Deus, exclamando: “Nunca vimos nada igual!”.
13 Ri Jesús xe' chi jumul chuchi' ri mar, sibalaj e q'uia c'u ri winak ri xeopan ruc'. Are c'u ri Are' xeutijoj che ru Lok' Pixab ri Dios.
13 Em seguida, Jesus saiu outra vez para a beira do mar e ensinou as multidões que vinham até ele.
14 Oc'owem cuban ri Jesús jawije' ri cätoj wi ri alcabal, xril c'u ri tat Leví, u c'ojol ri tat Alfeo, t'uyul chila'. Xubij c'u che: Sa'j la wuc', —xcha che.
14 Enquanto caminhava por ali, viu Levi, filho de Alfeu, sentado no lugar onde se coletavam os impostos. “Siga-me”, disse-lhe Jesus, e Levi se levantou e o seguiu.
15 Pa jun k'ij c'ut t'uyul ri Jesús chi' ri mesa cho rachoch ri tat Leví e rachi'l ru tijoxelab. E q'uia c'u ri tok'il tak alcabal, xukuje' niq'uiaj ajmaquib e t'uyut'oj chi' ri mesa ruc' ri Jesús, cuc' ru tijoxelab. E q'uia c'u ri winak e tereninak lok.
15 Mais tarde, na casa de Levi, Jesus e seus discípulos estavam à mesa, acompanhados de um grande número de cobradores de impostos e outros pecadores, pois eram muitos os que o seguiam.
16 Xepe c'u ri tata'ib fariseos, xukuje' ri tijonelab re ri Pixab. Xquilo chi ri Jesús tajin cäwi' cuc' tok'il tak alcabal xukuje' niq'uiaj ajmaquib chic, xquita' c'u chque ru tijoxelab, xquibij: ¿Jas che cäwi' ri Jesús cuc' tok'il tak alcabal xukuje' niq'uiaj ajmaquib chic? —xecha chque.
16 Quando alguns fariseus, mestres da lei, viram Jesus comer com cobradores de impostos e outros pecadores, perguntaram a seus discípulos: “Por que ele come com cobradores de impostos e pecadores?”.
17 Aretak xuta ri Jesús wa', xubij chque: Ri winak ri utz qui wäch, ri c'o qui chuk'ab, man rajwaxic tä cunal que, xane are rajwaxic wa' chque ri yawabib, —cächa chque. Man in petinak tä che qui siq'uixic ri winak ri jicom canima' cho ri Dios, xane in petinak che qui siq'uixic ri ajmaquib ri mäja' cäquiq'uex canima', mäja' cäquiq'uex qui chomanic, —xcha ri Jesús chque.
17 Ao ouvir isso, Jesus lhes disse: “As pessoas saudáveis não precisam de médico, mas sim os doentes. Não vim para chamar os justos, mas sim os pecadores”.
18 Pa jun k'ij ri' tajin cäca'n ayunar ru tijoxelab ri Juan Kasal Ja' xukuje' ri qui tijoxelab ri tata'ib fariseos. E c'o c'u jujun winak xeopan ruc' ri Jesús, xquibij che: Ru tijoxelab ri tat Juan xukuje' ri qui tijoxelab ri tata'ib fariseos cäca'n ayunar. ¿Jas c'u che man cäca'n tä ayunar ri tijoxelab la? —xecha che.
18 Certa vez, quando os discípulos de João e os fariseus estavam jejuando, algumas pessoas vieram a Jesus e perguntaram: “Por que seus discípulos não têm o hábito de jejuar como os discípulos de João e os discípulos dos fariseus?”.
19 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij chque: ¿A cuya' ne lo cäca'n ayunar ri e c'o pa jun c'ulanem aretak ri achi ri te' xc'uli'c c'o can cuc'? Aretak c'o ri achi ri' cuc' man cuya' taj cäca'n ayunar, —cächa'.
19 Jesus respondeu: “Por acaso os convidados de um casamento jejuam enquanto festejam com o noivo? Não podem jejuar enquanto o noivo está com eles.
20 Copan c'u na ri k'ij aretak quesax bi ri achi chquixol. Te c'u ri' cäca'n na ayunar pa ri k'ij ri', —xcha chque.
20 Um dia, porém, o noivo lhes será tirado, e então jejuarão.
21 Xukuje' xubij ri Jesús: Man c'o tä jun winak ri cut'is jun pimalaj c'ojobal chrij jun k'el atz'iak. We ta je ri', ri c'ac' atz'iak cuc'ol rib, cäresaj bi jubik' che ri k'el atz'iak, cänimar c'u ru tek'tobic, —cächa'.
21 “Além disso, ninguém remendaria uma roupa velha usando pano novo. O pano novo encolheria a roupa velha e a rasgaria, deixando um buraco ainda maior.
22 Man c'o tä jun ri cuya c'ac' vino pa tak k'el tak k'ebal re tz'um. We ta je ri', ri vino queut'ubij ri' ri tz'um, quetzeletaj c'u na can ri vino xukuje' tak ri tz'um. Rajwaxic c'ut chi ri c'ac' vino cäyi' pa tak c'ac' tak k'ebal re tz'um, —xcha ri Jesús.
22 “E ninguém colocaria vinho novo em velhos recipientes de couro. O vinho os arrebentaria, e tanto o vinho como os recipientes se estragariam. Vinho novo precisa de recipientes novos”.
23 Pa jun k'ij re uxlanem oc'owem re ri Jesús pa tak ri tico'n. Are chi' ri tajin quebin ru tijoxelab ruc', xquichaplej qui ch'upic ru jolom tak ri trico.
23 Num sábado, enquanto Jesus caminhava pelos campos de cereal, seus discípulos começaram a colher espigas.
24 Ri tata'ib fariseos xquibij che ri Jesús: ¡Chilampe la! ¿Jas che ri tijoxelab la cäca'n chac ri äwas u banic pa tak ri k'ij re uxlanem? —xecha che.
24 Os fariseus lhe perguntaram: “Por que seus discípulos desobedecem à lei colhendo cereal no sábado?”.
25 Xubij c'u ri Jesús chque: ¿A man c'o tä jumul ri siq'uim alak ri xuban ri ka mam David ojer aretak ri c'o rajwaxic che, xuna' numic, xukuje' ri xca'n ri e c'o ruc'?
25 Jesus respondeu: “Vocês não leram nas Escrituras o que fez Davi quando ele e seus companheiros tiveram fome?
26 Xoc c'u bi ri ka mam David pa ri rachoch Dios aretak ri tat Abiatar are qui nimal sacerdotes, xutij c'u re ri wa ri yo'm cho ri Dios, xuya c'u que ri e c'o ruc' xukuje'. Äwas c'u u tijic wa' cumal xak jachinok, xane xak xuwi chque ri sacerdotes ya'tal wi wa', —xcha chque.
26 Ele entrou na casa de Deus, nos dias em que Abiatar era sumo sacerdote, comeu os pães sagrados que só os sacerdotes tinham permissão de comer e os deu também a seus companheiros”.
27 Xukuje' xubij ri Jesús chque: Ri k'ij re uxlanem xbantaj wa' ojer rech ri winak cäquirik utzil rumal, man xeban tä c'u ri winak rech cäca'n jun utzil che ri k'ij re uxlanem.
27 Então Jesus disse: “O sábado foi feito por causa do homem, e não o homem por causa do sábado.
28 Je c'u ri' ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, c'o nu takanic puwi' ri k'ij re uxlanem xukuje', —xcha ri Jesús chque ri tata'ib fariseos.
28 Portanto, o Filho do Homem é senhor até mesmo do sábado”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 2, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.