Marcos 12
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVT
1 Ri Jesús xuchaplej qui tzijobexic ri winak cuc' tak c'utbal, xubij c'u chque: C'o jun achi ri xuban jun ticbal uvas, xucoralij rij, te c'u ri' xuc'ot jun jul ri cäpitz' wi ri uvas, xuban xukuje' jun tac'aticalaj ja ri cäcoj che chajibal re ronojel, xuya c'u can pa kajomal chque jujun tak ajchaquib, xe' naj pa jun tinimit chic, —cächa'.
1 Então Jesus começou a lhes ensinar por meio de parábolas: “Um homem plantou um vinhedo. Construiu uma cerca ao seu redor, um tanque de prensar e uma torre para o guarda. Depois, arrendou o vinhedo a alguns lavradores e partiu para um lugar distante.
2 Xopan c'u ri k'ij ri cäban ri cosecha rech uvas, ri ajchak'el xutak bi jun patänil re cuc' ri ajchaquib chuc'amic re ru wächinic ri ticbal uvas.
2 No tempo da colheita da uva, enviou um de seus servos para receber sua parte da produção.
3 Are c'u ri ajchaquib xquichap ri patäninel, xquich'ayo, xquitak bic, man c'o tä xquiya bi che, —cächa'.
3 Os lavradores agarraram o servo, o espancaram e o mandaram de volta de mãos vazias.
4 Ri ajchak'el ri ticbal uvas xutak c'u bi jun patäninel chic cuc' ri ajchaquib. Ri e are' c'ut xca'n chi abaj ri patäninel ri', xquisoc chujolom, xa etzelal xca'n bi che.
4 Então o dono da terra enviou outro servo, mas eles o insultaram e bateram na cabeça dele.
5 Xutak chi c'u bi jun patänil re, ri ajchaquib c'ut xquicämisaj wa', je ri' xukuje' xca'n chque ri jule' u tako'n chic. Jujun chque xequich'ayo. Jujun chic xequicämisaj.
5 O próximo servo que ele mandou foi morto. Outros servos que ele enviou foram espancados ou mortos,
6 C'ä c'o na jun tako'n chic ruc' ri ajchak'el, are c'u ri u c'ojol, ri sibalaj lok' chuwäch. Chuq'uisbal ronojel xutak bi wa' cuc' ri ajchaquib, xubij c'ut: “Kas nim cäquil wi na ri nu c'ojol,” —xcha ri ajchak'el.
6 até que só restou um: seu filho muito amado. Por fim, o dono o enviou, pois pensou: ‘Certamente respeitarão meu filho’.
7 Ri ajchaquib xquitzijobej quib, xquibij: “Are wa' ri quechben ronojel. ¡Jo', kacämisaj c'ut, rech cäk'ax ronojel wa' pa ka k'ab!” —xecha'.
7 “Os lavradores, porém, disseram uns aos outros: ‘Aí vem o herdeiro da propriedade. Vamos matá-lo e tomar posse desta terra!’.
8 Xquichapo, xquicämisaj, xquesaj c'u bi ru cuerpo pa ri ticbal uvas, —xcha ri Jesús chque.
8 Então o agarraram, o mataram e jogaram seu corpo para fora do vinhedo.
9 Te c'u ri' ri Jesús xuta' chque, xubij: ¿Jas c'u cuban na ri' ri ajchak'el ri ticbal uvas? —cächa ri Jesús. Copan na cuc', queucämisaj na ri ajchaquib, cuya c'u na ru ticbal uvas chque jule' chic, —cächa chque.
9 “O que vocês acham que o dono do vinhedo fará?”, perguntou Jesus. “Ele virá, matará os lavradores e arrendará o vinhedo a outros.
10 ¿A mat siq'uim alak wa' we tz'ibam ri' pa ru Lok' Pixab ri Dios? Je ri' cubij:
10 Vocês nunca leram nas Escrituras: ‘A pedra que os construtores rejeitaram se tornou a pedra angular.
11 Je' banom wa' rumal ri Kajaw Dios.
11 Isso é obra do Senhor e é maravilhosa de ver’?”
12 Ri qui nimakil ri winak aj Israel xquitzucuj c'ut jas cäca'n chuchapic ri Jesús rumal chi xquich'obo chi chquij ri e are' xutzijoj wa' we c'utbal ri'. Cäquixej c'u quib chquiwäch ri q'uialaj winak, xa rumal ri' xquiya can ri Jesús, xebe'c.
12 Os líderes religiosos queriam prender Jesus, pois perceberam que eram eles os lavradores maus a que Jesus se referia. No entanto, por medo da multidão, deixaram-no e foram embora.
13 Xetak c'u bi jujun chque ri tata'ib fariseos ruc' ri Jesús, xukuje' jujun chque ri rachi'l ri tat Herodes che rilic we c'o jas quecowin chubanic rech cäkaj ri Jesús pa qui k'ab.
13 Mais tarde, os líderes enviaram alguns fariseus e membros do partido de Herodes com o objetivo de levar Jesus a dizer algo que desse motivo para o prenderem.
14 Aretak xeopanic, xquibij che ri Jesús: Ajtij, ketam chi jicom anima' la, xukuje' chi man cäxej tä ib la chquiwäch ri winak jas pu cäquichomaj ri e are' chij la. Man nim tä c'u quil wi la jun winak chuwäch ri jun chic, xane kas tzij cäc'ut la u beyal ru rayinic ri Dios chquiwäch conojel. ¿A takal chke cäkatoj alcabal che ri César o a man takal taj? —quecha'. ¿A rajwaxic c'ut cäkatojo o a man rajwaxic taj? —xecha che.
14 Disseram: “Mestre, sabemos como o senhor é honesto. É imparcial e não demonstra favoritismo. Ensina o caminho de Deus de acordo com a verdade. Agora, diga-nos: É certo pagar impostos a César ou não?
15 Retam c'u ri Jesús chi xak quieb qui wäch, rumal ri' xubij chque: ¿Jas che cäta' alak wa' chwe? ¿A mat xa caj alak chi quinkaj pa k'ab alak? —cächa'. C'amampe alak lok jun puak chnuwäch rech quinwilo, —xcha chque.
15 Devemos pagar ou não?”. Jesus percebeu a hipocrisia deles e disse: “Por que vocês tentam me apanhar numa armadilha? Mostrem-me uma moeda de prata,
16 Ri e are' xquic'am lok ri puak, xril c'u wa' ri Jesús, te ri' xubij chque: ¿Jachin c'u ajchak'el we ca'yebal xukuje' we bi'aj ri'? —xcha chque.
16 Quando lhe deram a moeda, ele disse: “De quem são a imagem e o título nela gravados?”. “De César”, responderam.
17 Xubij c'u ri Jesús chque: Ya ba' alak che ri César ri rech ri César. Ya c'u alak che ri Dios ri rech ri Dios, —xcha ri Jesús chque.
17 “Então deem a César o que pertence a César, e deem a Deus o que pertence a Deus”, disse ele. Sua resposta os deixou muito admirados.
18 Te ri' xeopan jujun tata'ib saduceos ruc' ri Jesús. Ri winak ri', ri saduceos, cäquibij chi man quec'astaj tä chi na ri cäminakib. Xquita' c'u che ri Jesús, xquibij:
18 Depois vieram a Jesus alguns saduceus, líderes religiosos que afirmam não haver ressurreição dos mortos, e perguntaram:
19 ¡Ajtij! Tz'ibam can chke rumal ri ka mam Moisés chi we cäcäm ru chak' jun achi, we cäcäm ri ratz, c'o c'u can ri rixokil, we c'u man e c'o tä can ralc'ual ruc' ri rixokil, rajwaxic c'ut chi ri rachalal ri c'o canok, cäc'uli ruc' ri ixok ri' ri malca'n rech quec'oji can ralc'ual ruc'. Ri ac'alab ri' je' ta ne e rech ri cäminak, —quecha che.
19 “Mestre, Moisés nos deu uma lei segundo a qual se um homem morrer sem deixar filhos, o irmão dele deve se casar com a viúva e ter um filho que dará continuidade ao nome do irmão.
20 E c'o c'u wukub achijab e cachalal quib. Ri nabeal xc'uli'c, xcäm c'ut, man c'o tä c'u can ralc'ual ruc' ri rixokil.
20 Numa família havia sete irmãos. O mais velho se casou e morreu sem deixar filhos.
21 Ri ucab xc'uli ruc' ri rixnam malca'n, xukuje' xcäm bic, man c'o tä can ralc'ual. Je' xukuje' xuban ri urox achi.
21 O segundo irmão se casou com a viúva, mas também morreu sem deixar filhos. Então o terceiro irmão se casou com ela.
22 Je c'u ri' xca'n ri wukub achijab, cachalal quib, man xquiya tä can calc'ual. E cäminak chic conojel, xcäm c'u bi ri ixok.
22 O mesmo aconteceu até o sétimo irmão, e nenhum deixou filhos. Por fim, a mulher também morreu.
23 Aretak c'ut quec'astaj na ri cäminakib, ¿jachin chque wa' we wukub achijab ri' cäc'amow ri ixok che rixokil? Xc'oji c'u che quixokil ri wukub, —xecha che.
23 Diga-nos, de quem ela será esposa na ressurreição? Afinal, os sete se casaram com ela”.
24 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij chque: Ri alak xa sachinak alak rumal chi man etam tä alak ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic. Man etam tä c'u alak ru chuk'ab ri Dios, —cächa chque.
24 Jesus respondeu: “O erro de vocês está em não conhecerem as Escrituras nem o poder de Deus.
25 Aretak ri cäminakib quec'astajic, man quec'uli tä chic. Ri ka nan ka tat c'ut man cäquiya tä chi ri calc'ual che c'ulanem, xane e junam chi cuc' ri ángeles ri e c'o chicaj, —cächa'.
25 Pois, quando os mortos ressuscitarem, não se casarão nem se darão em casamento. Nesse sentido, serão como os anjos do céu.
26 Chrij c'u wa' chi quec'astaj na ri cäminakib, c'o na ri cwaj quinbij chech alak: ¿A mat siq'uim alak pa ri wuj ri tz'ibam rumal ri ka mam Moisés jawije' ri cubij wi chi ri Dios c'o chupam ri juwi' q'uix ri tajin cäc'atic, xuch'abej lok ri ka mam Moisés? Je wa' xubij: “In ri' ru Dios ri Abraham, ru Dios ri Isaac, ru Dios ri Jacob,” —xcha ri Dios, —cächa'.
26 “Agora, quanto a haver ressurreição dos mortos, vocês não leram a esse respeito nos escritos de Moisés, no relato sobre o arbusto em chamas? Deus disse a Moisés: ‘Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaque e o Deus de Jacó’.
27 Ri ka Dios man are tä Dios quech ri cäminakib, xane quech ri e c'asc'oj. Je ri' k'alaj chi xa sachinak alak, —xcha ri Jesús chque.
27 Portanto, ele é o Deus dos vivos, e não dos mortos. Vocês estão completamente enganados!”.
28 Xopan c'u jun chque ri tijonelab re ri Pixab ri tajin cätatabenic aretak xquichomala quib. Retam c'ut chi ri Jesús utz u tzelexic u wäch ri qui tzij u banom, rumal ri' xuta' che: ¿Jas ri takanic ri nim na u banic chquiwäch conojel? —xcha che.
28 Um dos mestres da lei estava ali ouvindo a discussão. Ao perceber que Jesus tinha respondido bem, perguntou: “De todos os mandamentos, qual é o mais importante?”.
29 Ri Jesús xch'awic, xubij che: Are wa' ri tznim na u banic: “Winak aj Israel, ¡chitatabej!” —cächa'. “Ri ka Dios ri Kajaw, xak xuwi ri Are', are Kajaw,” —cächa'.
29 Jesus respondeu: “O mandamento mais importante é este: ‘Ouça, ó Israel! O Senhor, nosso Deus, é o único Senhor.
30 “Sibalaj chiwaj ri i Dios ri Iwajaw, chijiquiba ri i c'ux, chijiquiba ri iwanima', chicojo ri i chomanic, chitija c'u ri i chuk'ab chubanic wa',” —cächa'. Tzare c'u wa' ri nabe takanic ri sibalaj nim u banic.
30 Ame o Senhor, seu Deus, de todo o seu coração, de toda a sua alma, de toda a sua mente e de todas as suas forças’.
31 Ri ucab takanic ri sibalaj nim na u banic are wa': “Chiwaj ri iwach winak jas ri ix quiwaj iwib,” —cächa'. Man c'o tä chi c'u jun takanic ri nim na u banic chquiwäch wa', —xcha ri Jesús che.
31 O segundo é igualmente importante: ‘Ame o seu próximo como a si mesmo’. Nenhum outro mandamento é maior que esses”.
32 Xubij c'u ri tijonel re ri Pixab che ri Jesús: ¡Utz ri cäbij la, Ajtij! Kas tzij ri cäbij la chi xa jun ri ka Dios, man c'o tä chi jun chuwäch ri Are', —cächa che.
32 O mestre da lei respondeu: “Muito bem, mestre. O senhor falou a verdade ao dizer que há só um Deus, e nenhum outro.
33 Xukuje' rajwaxic chi jun winak sibalaj craj ri Dios, cujiquiba ru c'ux, cujiquiba ri ranima', cucoj ru chomanic, cutij c'u u chuk'ab chubanic wa'. Xukuje' rajwaxic chi craj ri rach winak je' jas ri are' craj rib. Nim na u banic wa' chquiwäch conojel ri sipanic ri queporox cho ri Dios, xukuje' chquiwäch conojel ri awaj ri quecämisax che sipanic cho ri Dios, —xcha che.
33 E sei que é importante amá-lo de todo o meu coração, de todo o meu entendimento e de todas as minhas forças, e amar o meu próximo como a mim mesmo. É mais importante que oferecer todos os holocaustos e sacrifícios exigidos pela lei”.
34 Aretak ri Jesús xuto chi sibalaj cäna'w ri tata' chutzelexic u wäch u tzij, xubij che: Xak jubik' craj man cätakan ri Dios puwi' la, —xcha che.
34 Ao perceber quanto o homem compreendia, Jesus disse: “Você não está longe do reino de Deus”. Depois disso, ninguém se atreveu a lhe fazer mais perguntas.
35 Ri Jesús tajin queutijoj ri winak pa ri nimalaj rachoch Dios, cäch'awic, cubij: ¿Jas che cäquibij ri tijonelab re ri Pixab chi ri Cristo are xak xuwi ralc'ual can ri ka mam David?
35 Mais tarde, enquanto ensinava o povo no templo, Jesus fez a seguinte pergunta: “Por que os mestres da lei afirmam que o Cristo é filho de Davi?
36 Tzare c'u ri ka mam David cubij rumal ri Lok'alaj Espíritu:
36 O próprio Davi, falando por meio do Espírito Santo, disse: ‘O Senhor disse ao meu Senhor: Sente-se no lugar de honra à minha direita até que eu humilhe seus inimigos debaixo de seus pés’.
37 We ri ka mam David cubij: “Kajaw” che ri Cristo, ¿jas ta c'u che cäquibij ri e are' chi ri Cristo are xak xuwi ralc'ual can ri ka mam David? ¡Man je' tä ri'! —xcha chque.
37 Uma vez que Davi chamou o Cristo de ‘meu Senhor’, como ele pode ser filho de Davi?”. E a grande multidão o ouvia com prazer.
38 Ri Jesús tajin queutijoj ri winak, cubij chque: Chajij ib alak chquiwäch ri tijonelab re ri Pixab. Ri e are' cäkaj chquiwäch quebinicat pa chärchäk tak catz'iak. Xukuje' cäkaj chquiwäch chi nim queil wi na, cäyi' c'u rutzil qui wäch pa tak ri c'ayibal, pa tak ri be.
38 Jesus também ensinou: “Cuidado com os mestres da lei! Eles gostam de se exibir com vestes longas e de receber saudações respeitosas quando andam pelas praças.
39 Cäquitzucuj ri t'uyulibal ri nimak qui banic pa tak ri rachoch Dios, xukuje' ri t'uyulibal ri nim queil wi pa tak ri ula'nem ri quewi' wi, —cächa chque.
39 E como gostam de sentar-se nos lugares de honra nas sinagogas e à cabeceira da mesa nos banquetes!
40 Xukuje' cäquitokij tak ri cachoch ri malca'nib tak ixokib. Te ri' cäquiyuk u tza'm ri qui tzij aretak cäca'n orar rech man k'alaj tä ri etzelal ri tajin cäca'no. ¡Kas nim na ri c'äx cäquirik ri tijonelab re ri Pixab aretak cäk'at na tzij pa qui wi'! —xcha ri Jesús chque ri winak.
40 No entanto, tomam posse dos bens das viúvas de maneira desonesta e, depois, para dar a impressão de piedade, fazem longas orações em público. Por causa disso, serão duramente castigados”.
41 T'uyul c'u ri Jesús pa ri nimalaj rachoch Dios chquiwäch tak ri cäxon ri cäyi' wi ri puak ri cäsipax cho ri Dios. Tajin cäca'y chque ri winak ri cäquiya ri qui rajil chupam tak ri cäxon ri'. E q'uia c'u chque ri k'inomab xequiya nimak tak qui rajil.
41 Jesus sentou-se perto da caixa de ofertas do templo e ficou observando o povo colocar o dinheiro. Muitos ricos contribuíam com grandes quantias.
42 Xopan c'u jun malca'n chichu' ri meba', xuya xa quieb alaj tak puak, craj ne xa jun centavo rajil ri quieb puak ri'.
42 Então veio uma viúva pobre e colocou duas moedas pequenas.
43 Ri Jesús xeusiq'uij ru tijoxelab, xubij c'u chque: Kas tzij ri quinbij chiwe, chi we meba'laj malca'n chichu' ri', are nim na wa' ri xusipaj ri are' chquiwäch conojel ri niq'uiaj winak ri qui yo'm qui rajil pa tak ri cäxon ri c'olibal puak.
43 Jesus chamou seus discípulos e disse: “Eu lhes digo a verdade: essa viúva depositou na caixa de ofertas mais que todos os outros.
44 Ri e are' qui yo'm jubik' re ri q'uia ri c'o cuc'. Are c'u we malca'n chichu' ri' u yo'm ronojel ri c'o ruc', ronojel ri tzukubal re, —xcha chque.
44 Eles deram uma parte do que lhes sobrava, mas ela, em sua pobreza, deu tudo que tinha”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.