Lucas 3
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH
1 Pa ri ro'lajuj junab ri tajin cätakan ri tat Tiberio César ri nimalaj takanel, aretak ri tat Poncio Pilato are k'atal tzij puwi' ri Judea, ri tat Herodes c'ut are nim takanel puwi' ri Galilea. Ri tat Felipe, rachalal ri tat Herodes, are k'atal tzij pa Iturea xukuje' pa Traconite. Ri tat Lisanias are k'atal tzij pa Abilinia.
1 Fazia quinze anos que Tibério era o Imperador romano. Nesse tempo Pôncio Pilatos era o governador da Judeia, Herodes governava a Galileia, o seu irmão Filipe governava a região da Itureia e Traconites, e Lisânias era o governador de Abilene.
2 Ri tat Anás, ri tat Caifás e are' qui nimakil sacerdotes quech ri winak aj Israel. Pa tak ri k'ij ri' ri Dios xutzijobej ri tat Juan, ru c'ojol ri tat Zacarías. C'o c'u ri tat Juan pa tak juyub ri cätz'inowic.
2 E Anás e Caifás eram os Grandes Sacerdotes . Foi nesse tempo que a mensagem de Deus foi dada, no deserto, a João, filho de Zacarias.
3 Ri tat Juan xubinibej conojel tak ri juyub ri e c'o chunakaj ri nima' Jordán, cutzijoj c'u chque ri winak chi rajwaxic cäquiq'uex qui chomanic, cäq'uex c'u canima', te c'u ri' cäban qui kasna' rech cäk'alajinic chi je' qui banom wa'. Xa je ri' cäsachtaj ri qui mac.
3 E João atravessou toda a região do rio Jordão, anunciando esta mensagem: — Arrependam-se dos seus pecados e sejam batizados, que Deus perdoará vocês.
4 Je' jas ri cubij pa ri wuj ri tz'ibam wi ru tzij ri ojer k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios, ri Isaías:
4 Isso aconteceu como o profeta Isaías tinha escrito no seu livro: “Alguém está gritando no deserto: Preparem o caminho para o Senhor passar! Abram estradas retas para ele!
5 “Quenojisax na conojel tak ri siwan,
5 Todos os vales serão aterrados, e todos os morros e montes serão aplanados. Os caminhos tortos serão endireitados, e as estradas esburacadas serão consertadas.
6 “Conojel winak cäquil c'u na
6 E todos verão a salvação que Deus dá.”
7 Xubij c'u ri tat Juan chque ri q'uia winak ri xeopan ruc' rech cäban qui kasna': ¡Alak subanelab tak winak, cachalaxic tz'i'! ¿Jachin c'u ri' ri xc'utuw chuwäch alak chi rajwaxic canimaj alak bi cho ri royowal ri Dios? —cächa chque.
7 As multidões iam se encontrar com João para serem batizadas por ele. Ele dizia a todos: — Ninhada de cobras venenosas! Quem disse que vocês escaparão do terrível castigo que Deus vai mandar?
8 Bana ba' alak ri takal u banic ri cuk'alajisaj chi kas tzij xq'uextaj anima' alak. Mächaplej alak u bixic xol tak alak: “Utz ke rumal chi ri uj, uj rachalaxic ri ka mam Abraham,” —mächa ne alak. Quinbij na chech alak chi ri Dios cäcowin chubanic chque tak we abaj ri' chi e rachalaxic chic ri ka mam Abraham, —cächa'.
8 Façam coisas que mostrem que vocês se arrependeram dos seus pecados. E não digam uns aos outros: “Nós somos descendentes de Abraão.” Pois eu afirmo a vocês que até destas pedras Deus pode fazer descendentes de Abraão!
9 Chanim ri' tajin cäcoj ri iquiäj chque tak ri qui xera' ri che' rech quet'oyic. Ronojel che' ri man cuya tä utzalaj u wäch cät'oy na, queq'uiäk c'u bi pa ri k'ak', —xcha ri tat Juan chque.
9 O machado já está pronto para cortar as árvores pela raiz. Toda árvore que não dá frutas boas será cortada e jogada no fogo.
10 Xquita' c'u ri q'uia winak che, xquibij: ¿Jas ta c'u lo cäka'n na? —xecha che.
10 Então o povo perguntava: — O que devemos fazer?
11 Xch'aw chi ri tat Juan, xubij chque: Apachin c'u ri c'o quieb u k'u', chuya jun re che ri winak ri man c'o tä re. Apachin ri c'o cutijo, chuya re ri winak ri man c'o tä cutijo, —xcha'.
11 Ele respondia: — Quem tiver duas
12 Xeopan xukuje' jujun chque ri tok'il tak alcabal rech cäban qui kasna', xquibij c'u che ri tat Juan: Kajtij, ¿jas cäka'n na uj? —xecha che.
12 Alguns cobradores de impostos também chegaram para serem batizados e perguntaram a João: — Mestre, o que devemos fazer?
13 Xubij ri tat Juan chque: Mitok'ij u wi' ri ix takom wi chutok'ixic, —xcha chque.
13 — Não cobrem mais do que a lei manda! — respondeu João.
14 Xukuje' ri soldados xquita' che, xquibij: E c'u ri uj, ¿jas cäka'n na? —xecha che.
14 Alguns soldados também perguntavam: — E nós, o que devemos fazer? E João respondia: — Não tomem dinheiro de ninguém, nem pela força nem por meio de acusações falsas. E se contentem com o salário que recebem.
15 Ri winak c'ut tajin quechoman pa canima' chrij ri tat Juan, tajin queye'n che rilic we ne ri tat Juan are ri Cristo.
15 As esperanças do povo começaram a aumentar, e eles pensavam que talvez João fosse o Messias .
16 Xch'aw chi ri Juan Kasal Ja', xubij chque conojel: Petinak jun achi ri c'o na u chuk'ab chnuwäch in. Man takal tä c'u chwe in chi quinquir ru c'amal u xajäb. Ri are' cuya na ri Lok'alaj Espíritu chech alak je' jas ri in quinban kasna' alak ruc' joron. Cuban c'u na kasna' alak ruc' k'ak', —cächa chque.
16 Mas João disse a todos: — Eu batizo vocês com água, mas está chegando alguém que é mais importante do que eu, e não mereço a honra de desamarrar as correias das sandálias dele. Ele os batizará com o Espírito Santo e com fogo.
17 Ri achi ri' cuc'am ru jopibal rech cujosk'ij ri trico, xukuje' rech cumulij bic ru trico, cuya c'u pa tak ru c'uja. Xukuje' ne cuporoj ri pajo, cuban jun k'ak' ri man cäcowin tä jun chuchupic, —cächa'. Jas ri cuban ri achi ajchac che ri trico, je ri' xukuje' cuban na ri Kajaw Dios chque tak winak, —xcha chque.
17 Com a pá que tem na mão, ele vai separar o trigo da palha. Guardará o trigo no seu depósito, mas queimará a palha no fogo que nunca se apaga.
18 Je ri' xubij ri tat Juan, xukuje' xeupixbaj ri winak cuc' q'uia pixab chic, xutzijoj c'u ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chque.
18 João anunciava de muitas maneiras diferentes a boa notícia ao povo e apelava a eles para que mudassem de vida.
19 Xukuje' ri tat Juan xuyaj ri k'atal tzij Herodes rumal chi ri tat Herodes xuch'abej ri nan Herodías, rixokil ri tat Felipe ru chak' ri Herodes. Xuyaj c'u ri tat Herodes xukuje' cumal conojel ri etzelal ri u banom.
19 Mas falou contra o governador Herodes porque ele havia casado com Herodias, a esposa do irmão do próprio Herodes. E também porque ele tinha feito muitas outras coisas más.
20 Ri tat Herodes xa xunimarisaj u banic ri man utz taj puwi' ronojel ri u banom, chi xucoj ri tat Juan pa che'.
20 Então Herodes fez uma coisa ainda pior: mandou pôr João na cadeia.
21 Pa jun k'ij aretak ri tat Juan tajin cuban qui kasna' conojel ri winak, xuban u kasna' ri Jesús xukuje'. Pa ri kasna' ri Jesús tajin cuban orar, xjaktaj c'u ri caj.
21 Depois do batismo de todo aquele povo, Jesus também foi batizado. E, quando Jesus estava orando, o céu se abriu,
22 Xkaj c'u lok ri Lok'alaj Espíritu puwi' ri Jesús je' ta ne chi ri Lok'alaj Espíritu are jun palomäx. Te c'u ri' xch'aw lok Jun chicaj, xubij: At ri' ri lok'alaj nu C'ojol. Sibalaj cäquicot ri wanima' awumal, —xcha ri'.
22 e o Espírito Santo desceu na forma de uma pomba sobre ele. E do céu veio uma voz, que disse: — Tu és o meu Filho querido e me dás muita alegria.
23 Craj ne juwinak lajuj u junab ri Jesús aretak xuchaplej patäninem cho ri Dios. Xquichomaj ri winak chi ri Jesús are ralc'ual ri tat José. Ri tat José c'ut are rachalaxic ri tat Elí,
23 Jesus começou o seu trabalho quando tinha mais ou menos trinta anos de idade. Ele era, conforme pensavam, filho de José, que era filho de Eli,
24 ri tat Elí are ralc'ual ri tat Matat, ri tat Matat ralc'ual ri tat Leví, ri tat Leví are ralc'ual ri tat Melqui, ri tat Melqui are ralc'ual ri tat Jana, ri tat Jana ralc'ual ri tat José,
24 filho de Matate, filho de Levi, filho de Melqui, filho de Janai, filho de José,
25 ri tat José ralc'ual ri tat Matatías, ri tat Matatías ralc'ual ri tat Amós, ri tat Amós ralc'ual ri tat Nahum, ri tat Nahum ralc'ual ri tat Esli, ri tat Esli ralc'ual ri tat Nagai,
25 filho de Matatias, filho de Amós, filho de Naum, filho de Esli, filho de Nagai,
26 ri tat Nagai ralc'ual ri tat Maat, ri tat Maat ralc'ual ri tat Matatías, ri tat Matatías ralc'ual ri tat Semei, ri tat Semei ralc'ual ri tat José, ri tat José ralc'ual ri tat Judá,
26 filho de Maate, filho de Matatias, filho de Semei, filho de José, filho de Jodá,
27 ri tat Judá ralc'ual ri tat Joana, ri tat Joana ralc'ual ri tat Resa, ri tat Resa ralc'ual ri tat Zorobabel, ri tat Zorobabel ralc'ual ri tat Salatiel, ri tat Salatiel ralc'ual ri tat Neri,
27 filho de Joanã, filho de Resa, filho de Zorobabel, filho de Salatiel, filho de Neri,
28 ri tat Neri ralc'ual ri tat Melqui, ri tat Melqui ralc'ual ri tat Adi, ri tat Adi ralc'ual ri tat Cosam, ri tat Cosam ralc'ual ri tat Elmodam, ri tat Elmodam ralc'ual ri tat Er,
28 filho de Melqui, filho de Adi, filho de Cosã, filho de Elmadã, filho de Er,
29 ri tat Er ralc'ual ri tat Josué, ri tat Josué ralc'ual ri tat Eliezer, ri tat Eliezer ralc'ual ri tat Jorim, ri tat Jorim ralc'ual ri tat Matat,
29 filho de Josué, filho de Eliézer, filho de Jorim, filho de Matate, filho de Levi,
30 ri tat Matat ralc'ual ri tat Leví, ri tat Leví ralc'ual ri tat Simeón, ri tat Simeón ralc'ual ri tat Judá, ri tat Judá ralc'ual ri tat José, ri tat José ralc'ual ri tat Jonán, ri tat Jonán ralc'ual ri tat Eliaquim,
30 filho de Simeão, filho de Judá, filho de José, filho de Jonã, filho de Eliaquim,
31 ri tat Eliaquim ralc'ual ri tat Melea, ri tat Melea ralc'ual ri tat Mainán, ri tat Mainán ralc'ual ri tat Matata, ri tat Matata ralc'ual ri tat Natán, ri tat Natán ralc'ual ri tat David,
31 filho de Meleá, filho de Mená, filho de Matatá, filho de Natã, filho de Davi,
32 ri tat David ralc'ual ri tat Isaí, ri tat Isaí ralc'ual ri tat Obed, ri tat Obed ralc'ual ri tat Booz, ri tat Booz ralc'ual ri tat Salmón, ri tat Salmón ralc'ual ri tat Naasón,
32 filho de Jessé, filho de Obede, filho de Boaz, filho de Sala, filho de Nasom,
33 ri tat Naasón ralc'ual ri tat Aminadab, ri tat Aminadab ralc'ual ri tat Aram, ri tat Aram ralc'ual ri tat Esrom, ri tat Esrom ralc'ual ri tat Fares, ri tat Fares ralc'ual ri tat Judá,
33 filho de Aminadabe, filho de Admim, filho de Arni, filho de Esrom, filho de Peres, filho de Judá,
34 ri tat Judá ralc'ual ri tat Jacob, ri tat Jacob ralc'ual ri tat Isaac, ri tat Isaac ralc'ual ri tat Abraham, ri tat Abraham ralc'ual ri tat Taré, ri tat Taré ralc'ual ri tat Nacor,
34 filho de Jacó, filho de Isaque, filho de Abraão, filho de Tera, filho de Naor,
35 ri tat Nacor ralc'ual ri tat Serug, ri tat Serug ralc'ual ri tat Ragau, ri tat Ragau ralc'ual ri tat Peleg, ri tat Peleg ralc'ual ri tat Heber, ri tat Heber ralc'ual ri tat Sala,
35 filho de Serugue, filho de Reú, filho de Pelegue, filho de Éber, filho de Selá,
36 ri tat Sala ralc'ual ri tat Cainán, ri tat Cainán ralc'ual ri tat Arfaxad, ri tat Arfaxad ralc'ual ri tat Sem, ri tat Sem ralc'ual ri tat Noé, ri tat Noé ralc'ual ri tat Lamec,
36 filho de Cainã, filho de Arpaxade, filho de Sem, filho de Noé, filho de Lameque,
37 ri tat Lamec ralc'ual ri tat Matusalén, ri tat Matusalén ralc'ual ri tat Enoc, ri tat Enoc ralc'ual ri tat Jared, ri tat Jared ralc'ual ri tat Mahalaleel, ri tat Mahalaleel ralc'ual ri tat Cainán,
37 filho de Matusalém, filho de Enoque, filho de Jarede, filho de Maalalel, filho de Cainã,
38 ri tat Cainán ralc'ual ri tat Enós, ri tat Enós ralc'ual ri tat Set, ri tat Set ralc'ual ri tat Adán, ri tat Adán are ralc'ual ri Dios.
38 filho de Enos, filho de Sete, filho de Adão, filho de Deus.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.