João 9

Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVI

Sair da comparação
NVI Nova Versão Internacional
1 Ri Jesús benak pa ri be aretak xril jun achi ri moy tzaretak xil u wäch.
1 Ao passar, Jesus viu um cego de nascença.
2 Ru tijoxelab xquita' che ri Jesús: Ajtij, —xecha che. ¿Jas che moy we achi ri' tzaretak xil u wäch? ¿A xa rumal ri qui mac ru nan u tat o xa rumal ru mac ri are'? —xecha che.
2 Seus discípulos lhe perguntaram: "Mestre, quem pecou: este homem ou seus pais, para que ele nascesse cego? "
3 Ri Jesús xubij chque: Man rumal tä rech ru mac ri are', man rumal tä c'u rech ri qui mac ru nan u tat, xane rech rumal ri are' cäk'alajin ri cäcowin ri Dios chubanic, —xcha chque.
3 Disse Jesus: "Nem ele nem seus pais pecaram, mas isto aconteceu para que a obra de Deus se manifestasse na vida dele.
4 Chanim ri' ri c'o na ri k'ij, rajwaxic chi quinban na ri xintak chubanic rumal ri xintakow lok. Coc c'u na ri ak'ab aretak man c'o tä chi jun cäcowinic cächacunic.
4 Enquanto é dia, precisamos realizar a obra daquele que me enviou. A noite se aproxima, quando ninguém pode trabalhar.
5 Pa tak we k'ij ri' aretak in c'o cho ruwächulew, ri in quinya sakil chque ri winak ajuwächulew, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
5 Enquanto estou no mundo, sou a luz do mundo".
6 Aretak xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri Jesús, xutzak u chub pulew, xuban jubik' xok'ol ruc' ru chub, xubil c'u chrij tak ru wak'äch ri moy.
6 Tendo dito isso, ele cuspiu no chão, misturou terra com saliva e aplicou-a aos olhos do homem.
7 Te c'u ri' xubij che: ¡Oj la! Ch'aja la ri wäch la pa ri atinibal ri cäbix “Siloé” che. (We bi'aj ri' quel cubij “Takom”.)
7 Então lhe disse: "Vá lavar-se no tanque de Siloé" ( que significa Enviado ). O homem foi, lavou-se e voltou vendo.
8 Are c'u ri u c'ul tak ja, xukuje' ri winak ri quetamam u wäch chi moy nabe, xquibij: ¿A mat are wa' we achi ri' ri cät'uyi chi' tak ri be chuta'ic u limosna? —xecha'.
8 Seus vizinhos e os que anteriormente o tinham visto mendigando perguntaram: "Não é este o mesmo homem que costumava ficar sentado, mendigando? "
9 Jujun xquibij: Je', are wa', —xecha'.
9 Alguns afirmavam que era ele. Outros diziam: "Não, apenas se parece com ele". Mas ele próprio insistia: "Sou eu mesmo".
10 Te ri' ri winak xquita' che ri achi: ¿Jas lo wa' chi catcowin chic catca'yic? —xecha che.
10 "Então, como foram abertos os seus olhos? ", interrogaram-no eles.
11 Ri are' xch'awic, xubij chque: Ri achi ri Jesús u bi' xuban jubik' xok'ol, xubil chrij tak ri nu wak'äch, te c'u ri' xubij chwe: “Oj la chi' ri atinibal ri cäbix “Siloé” che, ch'aja la ri wäch la chila',” —xcha chwe. Xine' c'ut. Aretak xch'ajtaj ri nu wäch, xincowinic xinca'yic, —xcha chque.
11 Ele respondeu: "O homem chamado Jesus misturou terra com saliva, colocou-a nos meus olhos e me disse que fosse lavar-me em Siloé. Fui, lavei-me, e agora vejo".
12 Te ri' ri winak xquibij: ¿Jawije' c'o wi ri achi ri'? —xecha che.
12 Eles lhe perguntaram: "Onde está esse homem? " "Não sei", disse ele.
13 Te ri' xquic'am bi ri achi ri moy can nabe, xequiya chquiwäch ri tata'ib fariseos.
13 Levaram aos fariseus o homem que fora cego.
14 Are c'u jun k'ij re uxlanem aretak ri Jesús xuban ri jubik' xok'ol, xucunaj ri achi ri moy.
14 Era sábado o dia em que Jesus havia misturado terra com saliva e aberto os olhos daquele homem.
15 Ri tata'ib fariseos xukuje' xquita' che ri achi chi jas lo wa' chi cäcowin chic cäca'yic. Ri are' xubij chque: Xubil xok'ol chrij tak ri nu wak'äch, te c'u ri' xinch'aj ri nu wäch. Quinca'y chi c'u cämic, —xcha chque.
15 Então os fariseus também lhe perguntaram como ele recebera a visão. O homem respondeu: "Ele colocou uma mistura de terra e saliva em meus olhos, eu me lavei e agora vejo".
16 Te ri' jujun chque ri tata'ib fariseos xquibij: Ri achi ri xbanow wa' we cunanic ri' man rech tä ri Dios, rumal chi man nim tä cäril wi ri k'ij re uxlanem, —xecha'.
16 Alguns dos fariseus disseram: "Esse homem não é de Deus, pois não guarda o sábado". Mas outros perguntavam: "Como pode um pecador fazer tais sinais miraculosos? " E houve divisão entre eles.
17 Xquita' chi c'u jumul che ri achi ri moy can nabe: E ri at, ¿jas cabij at chrij ri achi ri xcunan ra wak'äch? —xecha che.
17 Tornaram, pois, a perguntar ao cego: "Que diz você a respeito dele? Foram os seus olhos que ele abriu". O homem respondeu: "Ele é um profeta".
18 Are c'u ri winak aj Israel man xquicoj taj chi ri achi ri' are wa' ri moy can nabe, cämic c'ut cäca'y chic. C'ä te' xquicojo aretak xesiq'uix na lok ru nan u tat ri achi ri xcunatajic.
18 Os judeus não acreditaram que ele fora cego e havia sido curado enquanto não mandaram buscar os seus pais.
19 Xquita' c'u chque: ¿A are wa' ri alc'ual alak ri cäbij alak chi moy xil u wäch? ¿Jas lo wa' chi cämic cäcowin chic cäca'yic? —xecha chque.
19 Então perguntaram: "É este o seu filho, o qual vocês dizem que nasceu cego? Como ele pode ver agora? "
20 Ru nan u tat xech'awic, xquibij: Ketam chi are wa' ri kalc'ual ri moy xil u wäch.
20 Responderam os pais: "Sabemos que ele é nosso filho e que nasceu cego.
21 Man ketam tä c'ut jas wa' chi cämic cäcowin chic cäca'yic, man ketam tä c'u jachin ri xcunan ru wak'äch. Ta' alak che ri are'. Achi chi ya', cubij c'u na chech alak jas wa' chi cäcowin chic cäca'yic, —xecha chque.
21 Mas não sabemos como ele pode ver agora ou quem lhe abriu os olhos. Perguntem a ele. Idade ele tem; falará por si mesmo".
22 Je wa' xquibij ru nan u tat rumal chi xa xquixej quib chquiwäch ri winak aj Israel. Ri e are' c'ut qui chomam chic junam chi jachin ri cucojo chi ri Jesús are ri Cristo cäquesaj na bi pa ri rachoch Dios.
22 Seus pais disseram isso porque tinham medo dos judeus, pois estes já haviam decidido que, se alguém confessasse que Jesus era o Cristo, seria expulso da sinagoga.
23 Rumal ri' ru nan u tat ri achi ri xcunax ru wak'äch xquibij: “Ta' alak che ri are'. Achi chi ya',” —xecha ri'.
23 Foi por isso que seus pais disseram: "Idade ele tem; perguntem a ele".
24 Te c'u ri' ri winak aj Israel xquisiq'uij chi jumul ri achi ri moy can nabe, xquibij che: Chabij ba' ri kas tzij chke chuwäch ri Dios. Ri uj ketam chi ri achi ri' are jun ajmac, —xecha che.
24 Pela segunda vez, chamaram o homem que fora cego e lhe disseram: "Para a glória de Deus, diga a verdade. Sabemos que esse homem é pecador".
25 Ri achi xch'awic, xubij chque: Ri in man wetam taj we are jun ajmac o man are taj, xuwi wetam chi nabe canok in moy, cämic c'ut quinca'y chic, —xcha chque.
25 Ele respondeu: "Não sei se ele é pecador ou não. Uma coisa sei: eu era cego e agora vejo! "
26 Xquita' chi c'u jumul che: ¿Jas xuban chawe? ¿Jas xuban chucunaxic ri a wak'äch? —xecha che.
26 Então lhe perguntaram: "O que ele lhe fez? Como lhe abriu os olhos? "
27 Xch'aw ri achi, xubij chque: Xinbij chech alak, ri alak c'ut xa man cäta tä alak. ¿Jas che caj alak chi quinbij wa' jumul chic? ¿A xa caj alak coc alak che u tijoxel? —xcha chque.
27 Ele respondeu: "Eu já lhes disse, e vocês não me deram ouvidos. Por que querem ouvir outra vez? Acaso vocês também querem ser discípulos dele? "
28 Te ri' ri e are' xquitze'j u wäch, xquibij c'u che: Ri at, at jun ruc' we achi ri', are c'u ri uj, uj jun ruc' ri ka mam Moisés.
28 Então o insultaram e disseram: "Discípulo dele é você! Nós somos discípulos de Moisés!
29 Ri uj ketam chi ri Dios xch'aw ruc' ri ka mam Moisés. Are c'u we achi ri' man ketam taj jawije' ri cäpe wi, —xecha che.
29 Sabemos que Deus falou a Moisés, mas, quanto a esse, nem sabemos de onde ele vem".
30 Ri achi c'ut xch'awic, xubij chque: ¡Co'l ta ne ri'! Ri alak man etam tä alak jawije' cäpe wi, ri in c'ut xucunaj ri nu wak'äch.
30 O homem respondeu: "Ora, isso é extraordinário! Vocês não sabem de onde ele vem, contudo ele me abriu os olhos.
31 Kas ketam chi ri Dios man cuta tä ri qui tz'onobal tok'ob ri ajmaquib, xuwi cuta ri qui tz'onobal tok'ob ri winak ri quek'ijilan che, ri cäca'n ru rayibal.
31 Sabemos que Deus não ouve a pecadores, mas ouve ao homem que o teme e pratica a sua vontade.
32 Man c'o tä jumul ka tom cäbixic chi c'o jun cäcowin chucunaxic ru wak'äch jun achi ri moy xil u wäch.
32 "Ninguém jamais ouviu que os olhos de um cego de nascença tivessem sido abertos.
33 We ta ri achi ri' mat ruc' ri Dios petinak wi, mat c'o jas cäcowin ri' chubanic, —xcha chque.
33 Se esse homem não fosse de Deus, não poderia fazer coisa alguma".
34 Te ri' xquibij che: Ri at, xa at ajmac xil a wäch. ¿A are cawaj cujatijoj? —xecha che.
34 Diante disso, eles responderam: "Você nasceu cheio de pecado; como tem a ousadia de nos ensinar? " E o expulsaram.
35 Ri Jesús xretamaj chi xesax bic ri achi ri moy can nabe. Aretak ri Jesús xuriko, xubij che: ¿A cäcojon la che ru C'ojol ri Dios? —xcha che.
35 Jesus ouviu que o haviam expulsado, e, ao encontrá-lo, disse: "Você crê no Filho do homem? "
36 Ri achi xubij che: Tat, bij la chwe jachin ri' rech ri in quincojon che, —xcha che.
36 Perguntou o homem: "Quem é ele, Senhor, para que eu nele creia? "
37 Ri Jesús xch'awic, xubij che: Ilom chi la u wäch wa'. In ri', ri tajin quintzijon uc' la, —xcha che.
37 Disse Jesus: "Você já o tem visto. É aquele que está falando com você".
38 Te c'u ri' ri achi xxuqui chuwäch ri Jesús, xubij che: Quincojon che la, Kajaw, —xcha che.
38 Então o homem disse: "Senhor, eu creio". E o adorou.
39 Xubij c'u ri Jesús: Ri in, in petinak cho ruwächulew chuk'atic tzij, rech ri moyab cäjaktaj ri qui wak'äch, xukuje' rech ri queca'yic quecanaj moy, —xcha'.
39 Disse Jesus: "Eu vim a este mundo para julgamento, a fim de que os cegos vejam e os que vêem se tornem cegos".
40 Te ri' jujun chque ri tata'ib fariseos ri e c'o chila' ruc' ri Are', aretak xquita ri xubij ri Jesús, xquibij che: ¿A uj moy ta c'u lo uj xukuje'? —xecha che.
40 Alguns fariseus que estavam com ele ouviram-no dizer isso e perguntaram: "Acaso nós também somos cegos? "
41 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: We ta alak moy, mat c'o mac alak ri'. Rumal c'u rech chi cäbij alak chi cäca'y alak, c'o mac alak, —xcha ri Jesús chque.
41 Disse Jesus: "Se vocês fossem cegos, não seriam culpados de pecado; mas agora que dizem que podem ver, a culpa de vocês permanece".

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.