João 18
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH
1 Aretak xbitaj we tzij ri' rumal ri Jesús, xel bi ri Are'. Junam cuc' ru tijoxelab xe' ri Are' ch'äkäp che ri binel ja', Cedrón u bi'. Chila' c'o wi jun ch'äkap ulew ri e tictal wi ri che', chila' c'ut xoc wi ri Jesús e rachi'l ru tijoxelab.
1 Depois de fazer essa oração, Jesus saiu com os discípulos e foi para o outro lado do riacho de Cedrom. Havia ali um jardim, onde Jesus entrou com eles.
2 Ri tat Judas ri tajin cäjachow ri Jesús xukuje' retam are' ri ch'äkap ulew ri' rumal chi ri Jesús q'uia mul c'olinak chila' cuc' ru tijoxelab.
2 Judas, o traidor, conhecia aquele lugar porque Jesus tinha se reunido muitas vezes ali com os discípulos.
3 Je ri' ri tat Judas xopan chila' e rachi'l jumulaj soldados, xukuje' jujun chajinelab re ri nimalaj rachoch Dios ri e takom bi cumal ri qui nimakil ri sacerdotes xukuje' ri tata'ib fariseos. We winak ri' cuc'am qui machetes, cuc'am qui lámpara, cuc'am c'u qui chäj.
3 Então Judas foi ao jardim com um grupo de soldados e alguns guardas do Templo mandados pelos chefes dos sacerdotes e pelos fariseus . Eles estavam armados e levavam lanternas e tochas.
4 Retam chi c'u ri Jesús ronojel ri cäban na che. Rumal ri' xel apan chquiwäch ri winak, xuta' chque: ¿Jachin ri cätzucuj alak? —xcha chque.
4 Jesus sabia de tudo o que lhe ia acontecer. Por isso caminhou na direção deles e perguntou:
5 Ri e are' xech'awic, xquibij che: Ri Jesús ri aj Nazaret, —xecha'.
5 — Jesus de Nazaré! — responderam. Judas, o traidor, estava com eles.
6 Aretak ri Jesús xubij: “In ri'”, pac'alic xebe'c, xetzak c'u pulew.
6 Quando Jesus disse: “Sou eu”, eles recuaram e caíram no chão.
7 Te ri' ri Jesús xuta' chi jumul chque: ¿Jachin ri cätzucuj alak? —xcha chque.
7 Jesus perguntou outra vez: — Jesus de Nazaré! — tornaram a responder.
8 Te ri' xubij ri Jesús chque: Nu bim chi chech alak chi in ri', —cächa chque. We are ri in ri quintzucuj alak, ya alak chque we niq'uiaj ri' chi quebe'c, —xcha chque.
8 Jesus disse:
9 Je' xubij wa' ri Jesús rech je' cäbantajic jas ri xubij ri Are': “Ri xeuya ri nu Tat chwe, man c'o tä jun chque xsachic,” —xcha'.
9 Jesus disse isso para que se cumprisse o que ele tinha dito antes: “Pai, de todos aqueles que me deste, nenhum se perdeu.”
10 Te ri' ri tat Simón Pedro ri c'o ru machete xuc'amo, xuk'at c'u apan ru xiquin ri tat Malco ri patänil re ri qui nimal sacerdotes.
10 Aí Simão Pedro tirou a espada, atacou um empregado do Grande Sacerdote e cortou a orelha direita dele. O nome do empregado era Malco.
11 Xubij c'u ri Jesús che ri tat Pedro: Chaya chi jumul ri a machete pa ri c'olibal re. We ri nu Tat cuban chwe chi quintij ri c'a ri c'o pa ri vaso, ¿a mat rajwaxic wi chi cäpe wa' we c'äx ri' chwij? —xcha che.
11 Mas Jesus disse a Pedro:
12 Xepe c'u ri jumulaj soldados cachi'l ri qui nimal ri e are', xukuje' ri chajinelab re ri nimalaj rachoch Dios ri aj Israel, xquichap ri Jesús, xquiyutu.
12 Em seguida os soldados, o comandante e os guardas do Templo prenderam Jesus e o amarraram.
13 Te ri' xquic'am bi cho rachoch ri tat Anás. Ri tat Anás are u ji' ri tat Caifás ri qui nimal sacerdotes pa ri junab ri'.
13 Então o levaram primeiro até a casa de Anás. Anás era o sogro de Caifás, que naquele ano era o Grande Sacerdote .
14 Are ri tat Caifás wa' ri u bim can nabe chque ri winak aj Israel chi are utz na chque ri e are' chi cäcäm xa jun achi che qui q'uexwäch conojel ri winak.
14 Caifás era quem tinha dito aos líderes judeus que era melhor para eles que morresse apenas um homem pelo povo.
15 Ri tat Simón Pedro, rachi'l jun tijoxel chic, e benak ruc' ri Jesús. Ri jun tijoxel chic ri' etamtal u wäch rumal ri qui nimal sacerdotes, rumal c'u ri' xoc bi ri are' ruc' ri Jesús pa ri uwoja rech ri rachoch ri qui nimal sacerdotes.
15 Simão Pedro foi seguindo Jesus, junto com outro discípulo. Esse discípulo era conhecido do Grande Sacerdote e por isso conseguiu entrar no pátio da casa dele junto com Jesus.
16 Are c'u ri tat Pedro xcanaj can chrij ri ja chi' ri uchibe. Xa je ri' xel lok ri tijoxel ri etamtal u wäch rumal ri qui nimal sacerdotes, xch'aw ruc' ri chajil uchibe, xrocsaj c'u bi ri tat Pedro.
16 Mas Pedro ficou do lado de fora, perto da porta. O outro discípulo, que era conhecido do Grande Sacerdote, saiu e falou com a empregada que tomava conta da porta. Então ela deixou Pedro entrar
17 Ri chajil uchibe xuta' che ri tat Pedro, xubij: ¿A mat lal jun chque ru tijoxelab we achi ri'? —xcha che.
17 e lhe perguntou: — Você não é um dos seguidores daquele homem? — Eu, não! — respondeu ele.
18 Sibalaj c'äx tew tajin cubano. Rumal ri' ri patäninelab xukuje' ri chajinelab qui nuc'um jun k'ak'. E tac'atoj c'u chila', tajin cäquimik' quib. Ri tat Pedro xukuje' c'o cuc', tajin c'u cumik' rib chrij ri k'ak'.
18 Por causa do frio, os empregados e os guardas tinham feito uma fogueira e estavam se aquecendo de pé, em volta dela. Pedro estava de pé, no meio deles, aquecendo-se também.
19 Ri qui nimal sacerdotes xuchap u ta'ic che ri Jesús jachin tak ru tijoxelab, xukuje' jas ri tajin cuc'ut chquiwäch ri winak.
19 O Grande Sacerdote fez algumas perguntas a Jesus a respeito dos seus seguidores e dos seus ensinamentos.
20 Ri Jesús xubij che: Ri in, in tzijoninak chquiwäch conojel ri winak chi sakil. Amak'el nu yo'm tijonic pa tak ri rachoch Dios xukuje' pa ri nimalaj rachoch Dios jawije' ri cäquimulij wi quib conojel ri winak aj Israel. Je ri' chi man c'o tä jun tzij nu bim xak chi c'uyal, —cächa che.
20 E Jesus respondeu:
21 ¿Jas che cäta' la chwe in? Ta' la chque ri winak ri qui tom ri nu tzij, chquibij c'ut jas chrij in tzijoninak wi. Ri e are' quetam jas ri nu bim, —xcha che.
21 Então, por que o senhor está me fazendo essas perguntas? Pergunte aos que me ouviram, pois eles sabem muito bem o que eu disse a eles.
22 Aretak xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri Jesús, jun chque ri chajinelab rech ri nimalaj rachoch Dios ri c'o chila' xuya jun k'ab chupalaj ri Jesús, te c'u ri' xubij che: ¿A je' u ch'abexic wa' ri qui nimal sacerdotes cabano? —xcha che.
22 Quando Jesus disse isso, um dos guardas do Templo que estavam ali deu-lhe uma bofetada e disse: — Isso é maneira de falar com o Grande Sacerdote?
23 Ri Jesús xch'awic, xubij che: We c'o jun tzij xinbij ri man utz taj, bij la chwe jachique ri tzij ri man utz taj. We c'u utz ri xinbij, ¿jas che quinch'ay la? —xcha che.
23 — Se eu disse alguma mentira, prove que menti! — respondeu Jesus. — Mas, se eu falei a verdade, por que é que você está me batendo?
24 Yutum c'u ri Jesús, xpe ri tat Anás, xutak bi ruc' ri tat Caifás, ri qui nimal ri sacerdotes.
24 Depois Anás mandou Jesus, ainda amarrado, para Caifás, o Grande Sacerdote.
25 Are c'u ri tat Pedro tac'alic tajin cumik' na rib chrij ri k'ak'. Xquita' c'u che, xquibij: ¿A mat at jun chque ru tijoxelab we achi ri'? —xecha che.
25 Pedro ainda estava lá, de pé, aquecendo-se perto do fogo. Então lhe perguntaram: — Você não é um dos seguidores daquele homem? — Não, eu não sou! — respondeu ele.
26 Te ri' xta' che rumal jun chque ri patänil tak re ri qui nimal sacerdotes, ri alaxic ruc' ri achi ri xk'at apan u xiquin rumal ri tat Pedro, xubij che: ¿A mat xinwilo chi at c'o ruc' ri Are' pa ri ch'äkap ulew ri e tictal wi ri che'? —xcha che.
26 Um dos empregados do Grande Sacerdote , parente do homem de quem Pedro tinha cortado a orelha, perguntou: — Será que eu não vi você com ele no jardim?
27 Ri tat Pedro xresaj chi jumul rib chupam, tzare chi' c'ut xok' ri ama' äc'.
27 E outra vez Pedro disse que não. E no mesmo instante o galo cantou.
28 Te c'u ri' xquic'am bi ri Jesús cho rachoch ri tat Caifás, xebe' cho ri nimalaj ja re ri nim k'atal tzij. Xak jubik' chic craj man cäsakiric, ri winak aj Israel c'ut man xeboc tä pa ri nimalaj ja rech man cäca'n tä ri äwas u banic. We je ri' man cuya' tä ri' cäquitij ri wi'm rech ri Pascua.
28 Depois levaram Jesus da casa de Caifás para o palácio do Governador romano. Já era de manhã cedo. Os líderes judeus não entraram no palácio porque queriam continuar puros , conforme a religião deles; pois só assim poderiam comer o jantar da Páscoa .
29 Rumal ri' ri tat Pilato xel lok che qui tzijobexic, xubij chque: ¿Jas u mac we achi ri' ri quibij ix? —xcha chque.
29 Então o governador Pilatos saiu, foi encontrar-se com eles e perguntou: — Que acusação vocês têm contra este homem?
30 Ri e are' xech'awic, xquibij: We ta mat are jun banal etzelal mat xkajach wa' pa k'ab la, —xecha che.
30 Eles responderam: — O senhor acha que nós lhe entregaríamos este homem se ele não tivesse cometido algum crime?
31 Xubij c'u ri tat Pilato chque: Chic'ama bi ix, chik'ata tzij puwi'. Chibana' jas ri cubij ri i pixab ix, —xcha chque.
31 Pilatos disse: — Levem este homem e o julguem vocês mesmos, de acordo com a Então eles responderam: — Nós não temos o direito de matar ninguém.
32 Je ri' xbantajic jas ru bim can ri Jesús chrij ri cäban na che chucämisaxic.
32 Isso aconteceu assim para que se cumprisse o que Jesus tinha dito quando falou a respeito de como ia morrer .
33 Ri tat Pilato xoc chi bi jumul pa ri nimalaj ja, xusiq'uij ri Jesús, te c'u ri' xuta' che: ¿A at ri' ri cattakan pa qui wi' ri winak aj Israel? —xcha che.
33 Pilatos tornou a entrar no palácio, chamou Jesus e perguntou: — Você é o rei dos judeus?
34 Ri Jesús xubij che: ¿A xak lal cäbin la wa' o niq'uiaj chic xebin che la chwij in? —xcha che.
34 Jesus respondeu:
35 Ri tat Pilato xch'awic, xubij: ¿A in pu lo jun aj Israel? Ri awinakil at, xukuje' ri qui nimakil ri sacerdotes e are tak wa' ri xatjachow pa nu k'ab. ¿Jas c'u ri a banom? —xcha che.
35 — Por acaso eu sou judeu? — disse Pilatos. — A sua própria gente e os chefes dos sacerdotes é que o entregaram a mim. O que foi que você fez?
36 Te ri' xch'aw ri Jesús, xubij che: Ri nu takanic man rech tä we uwächulew ri'. We ta rech ruwächulew, ri nu tijoxelab xech'ojin ta ri' rech mat xinjach pa qui k'ab ri winak aj Israel. Ri nu takanic c'ut man ajwaral taj, —xcha che.
36 Jesus respondeu:
37 Xubij c'u ri tat Pilato che: Je ri' chi ri at, ¿a at nim takanel? —xcha che.
37 — Então você é rei? — perguntou Pilatos.
38 Ri tat Pilato xubij che: ¿Jas c'u ri' ri kas tzij? —xcha che.
38 — O que é a verdade? — perguntou Pilatos. Depois de dizer isso, Pilatos saiu outra vez para falar com a multidão e disse: — Não vejo nenhum motivo para condenar este homem.
39 Ri ix c'ut ix nak'atalic chi quinban tok'ob chiwe, quintzokopij bi jun ajpache' pa ri nimak'ij re ri Pascua. ¿A quiwaj chi quintzokopij bi ri tata' ri' ri c'o u takanic pi wi' ix, ix winak aj Israel? —xcha chque.
39 Mas, de acordo com o costume de vocês, eu sempre solto um prisioneiro na ocasião da Páscoa . Vocês querem que eu solte para vocês o rei dos judeus?
40 Te ri' conojel co xech'awic, xquibij: ¡Mätzokopij la bi ri are'! ¡Are tzokopij la bi ri Barrabás! —xecha'.
40 Todos começaram a gritar: — Não, ele não! Nós queremos que solte Barrabás! Acontece que esse Barrabás era um criminoso.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 18, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.