João 13
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH
1 Xa c'u jun k'ij chic craj che ri nimak'ij, Pascua u bi'. Retam chi c'u ri Jesús chi xurik ri k'ij ri cuya na can ruwächulew, cätzelej c'u ruc' ru Tat. Ri Are' amak'el ronojel k'ij sibalaj lok' xeril wi ru tijoxelab cho ruwächulew. Pa ri k'ij ri' tajin cuc'ut chquiwäch chi sibalaj lok' querilo, chi man c'o tä u q'uisic ri qui lok'al chuwäch.
1 Faltava somente um dia para a Festa da Páscoa . Jesus sabia que tinha chegado a hora de deixar este mundo e ir para o Pai. Ele sempre havia amado os seus que estavam neste mundo e os amou até o fim.
2 Tajin cäca'n ri wi'm re benak k'ij. Ri Itzel c'ut u yo'm chi pa ranima' ri tat Judas Iscariote ru c'ojol ri tat Simón chi pa ri ak'ab ri' cujach na ri Jesús.
2 Jesus e os seus discípulos estavam jantando. O Diabo já havia posto na cabeça de Judas, filho de Simão Iscariotes, a ideia de trair Jesus.
3 Retam c'u ri Jesús chi ronojel takanic yo'm pu k'ab rumal ru Tat. Retam chi ruc' ri Dios petinak wi ri Are', xukuje' chi ruc' ri Dios cätzelej wi.
3 Jesus sabia que o Pai lhe tinha dado todo o poder. E sabia também que tinha vindo de Deus e ia para Deus.
4 Xwalij c'u ri Jesús chi' ri mesa, xresaj ru k'u', xuc'am jun toalla, xuxim c'u wa' xe' ru pam.
4 Então se levantou, tirou a sua capa , pegou uma toalha e amarrou na cintura.
5 Te ri' xuya joron pa jun palangana, xuchap u ch'ajic cakan ru tijoxelab, xusu' c'u ruc' ri toalla ri ximital xe' ru pam.
5 Em seguida pôs água numa bacia e começou a lavar os pés dos discípulos e a enxugá-los com a toalha.
6 Aretak craj cuch'aj rakan ri tat Pedro, ri are' xubij che ri Jesús: Wajaw, ¿a cäch'aj c'u la ri wakan in? —xcha che.
6 Quando chegou perto de Simão Pedro, este lhe perguntou: — Vai lavar os meus pés, Senhor?
7 Ri Jesús xch'awic, xubij che: Cämic ri' man cach'ob taj jas ri tajin quinbano, c'ä te' ba' pa jun k'ij chic cach'ob na, —xcha che.
7 Jesus respondeu:
8 Are c'u ri tat Pedro xubij che: Ri in, man c'o tä jumul quinya che la chi cäch'aj la ri wakan in, —xcha che.
8 — O senhor nunca lavará os meus pés! — disse Pedro.
9 Ri tat Simón Pedro xubij che: Wajaw, man xuwi tä ba' ri wakan, xane ch'aja la ri nu k'ab xukuje' ri nu jolom, —xcha che.
9 — Então, Senhor, não lave somente os meus pés; lave também as minhas mãos e a minha cabeça! — pediu Simão Pedro.
10 Are c'u ri Jesús xubij che: Jachin ri te' xto'taj che ri atinem man rajwaxic tä chic cuch'aj rib, xane xak xuwi chi ri rakan, rumal chi ronojel ru cuerpo ch'ajch'oj chic. Ri ix, ix ch'ajch'oj chic, pune man iwonojel taj, —xcha che.
10 Aí Jesus disse:
11 Ri Jesús ya retam chic jachin ri cäjachow na. Rumal ri' xubij: “Man iwonojel tä ri ix, ix ch'ajch'oj,” —xcha chque.
11 Jesus sabia quem era o traidor. Foi por isso que disse: “Todos menos um.”
12 Aretak ri Jesús xto'taj chuch'ajic ri cakan ru tijoxelab, xuc'am ru k'u', xucoj chrij, xt'uyi chi c'u jumul chi' ri mesa. Xubij c'u chque: ¿A quich'obo jas quel cubij wa' ri xinban chiwe? —xcha chque.
12 Depois de lavar os pés dos seus discípulos, Jesus vestiu de novo a capa, sentou-se outra vez à mesa e perguntou:
13 Ri ix quibij Kajtij, xukuje' Kajaw, —quixcha chwe. Kas tzij ri quibij, rumal chi in c'u ri'.
13 Vocês me chamam de “Mestre” e de “Senhor” e têm razão, pois eu sou mesmo.
14 We in, ri in Iwajtij, ri in Iwajaw nu ch'ajom ri iwakan, ri ix xukuje' rajwaxic ba' quich'aj ri iwakan chbil tak iwib.
14 Se eu, o Senhor e o Mestre, lavei os pés de vocês, então vocês devem lavar os pés uns dos outros.
15 Ri in nu yo'm jun c'utbal chiwäch rech ri ix xukuje' je' quibano jas ri nu banom in chiwe.
15 Pois eu dei o exemplo para que vocês façam o que eu fiz.
16 Kas tzij quinbij chiwe chi man c'o tä jun patäninel ri nim na u banic chuwäch ru patrón, xukuje' man c'o tä jun tako'n ri nim na u banic chuwäch ri takowinak bic.
16 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: o empregado não é mais importante do que o patrão, e o mensageiro não é mais importante do que aquele que o enviou.
17 We quich'ob wa' we ri', quitakej c'u u banic, utz c'u iwe ri', —xcha chque.
17 Já que vocês conhecem esta verdade, serão felizes se a praticarem.
18 Ri tajin quinbij chanim, man quinbij tä wa' chiwij iwonojel ri ix. Ri in wetam jachin tak ri e cha'tal wumal. Rajwaxic c'ut je' cäbantaj na jas ri cubij ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic: “Ri jun ri cäwi' junam wuc' u banom u c'ulel chwe,” —cächa ri'.
18 — Não estou falando de vocês todos; eu conheço aqueles que escolhi. Pois tem de se cumprir o que as
19 Quinbij wa' chiwe chanim c'ä mäja' cäbantajic, rech aretak cäbantaj wa', ri ix quicojo chi In Ri'.
19 Digo isso a vocês agora, antes que aconteça, para que, quando acontecer, vocês creiam que “
20 Kas tzij quinbij chiwe, chi jachin ri cuc'ulaj ri quintak bic, in ri' quinuc'ulaj. Jachin c'u ri quinuc'ulaj in, cuc'ulaj ri' ri xintakow lok, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
20 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem receber aquele que eu enviar estará também me recebendo; e quem me recebe recebe aquele que me enviou.
21 Aretak xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri Jesús, sibalaj xuna' c'äx pa ranima'. Kas chi sakil xubij chquiwäch ru tijoxelab: Kas tzij quinbij chiwe chi jun chiwe are quinjachow na, —xcha chque.
21 Depois de dizer isso, Jesus ficou muito aflito e declarou abertamente aos discípulos:
22 Te ri' ri tijoxelab xquichap u ca'yexic quib ri jun ruc' ri jun chic, man xquich'ob tä c'u jachin ri tajin cubij ri Jesús.
22 Então eles olharam uns para os outros, sem saber de quem ele estava falando.
23 Jun chque ru tijoxelab ri Jesús, ri jun ri sibalaj lok' chuwäch tajin cäwi' chuxcut chi' ri mesa.
23 Ao lado de Jesus estava sentado um deles, a quem Jesus amava.
24 Ri tat Simón Pedro xubij che rare' pa memal chi cuta' che ri Jesús jachin ri tajin cubij.
24 Simão Pedro fez um sinal para ele e disse: — Pergunte de quem o Mestre está falando.
25 Te ri' ri are' xkeb ruc' ri Jesús, xuta' che: Wajaw, ¿jachin ri' ri cäbij la? —xcha che.
25 Então aquele discípulo chegou mais perto de Jesus e perguntou: — Senhor, quem é ele?
26 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij che: Quinrub na jun ch'äkap caxlan wa. Jachin c'u che ri quinya wi wa', are ri are', —xcha che.
26 — É aquele a quem vou dar um pedaço de pão passado no molho! — respondeu Jesus. Em seguida pegou um pedaço de pão, passou no molho e deu a Judas, filho de Simão Iscariotes.
27 Xuwi xc'amtaj ri ch'äkap caxlan wa rumal ri tat Judas, xoc ri Satanás pa ranima'. Xubij c'u ri Jesús che: Ri cachomaj cabano, chabana wa' chanim, —xcha che.
27 E assim que Judas recebeu o pão, Satanás entrou nele. Então Jesus disse a Judas:
28 Man c'o tä c'u jun chque ri tajin quewi' chi' ri mesa ri xuch'obo jas che ri Jesús xubij wa' we tzij ri' che.
28 Nenhum dos que estavam à mesa entendeu por que Jesus disse isso.
29 Quetam c'ut chi ri tat Judas pu k'ab c'o wi ri c'olibal puak, rumal ri' jujun xquichomaj chi ri Jesús are tajin cubij che chi culok' ri rajwaxic chque che ri nimak'ij o cuya jubik' puak che qui to'ic ri meba'ib.
29 Como era Judas que tomava conta da bolsa do dinheiro, alguns pensaram que Jesus tinha mandado que ele comprasse alguma coisa para a festa ou desse alguma ajuda aos pobres.
30 Xuwi c'u xc'amtaj ri ch'äkap caxlan wa rumal ri tat Judas, xel bi ri are'. Chak'ab chi c'u ri'.
30 Judas recebeu o pão e saiu logo. E era noite.
31 Aretak elinak chi bi ri tat Judas, xubij ri Jesús: Cämic cäk'alajin na chi kas nim nu k'ij in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak. Rumal c'u wech in cänimarisax na u k'ij ri Dios.
31 Quando Judas saiu, Jesus disse:
32 We rumal wech in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, cänimarisax na u k'ij ri Dios, xukuje' ri Dios cunimarisaj na nu k'ij in. Chanim c'ut cuban na wa'.
32 E, se por meio dele a natureza gloriosa de Deus for revelada, então Deus revelará em si mesmo a natureza divina do Filho do Homem. E Deus fará isso agora mesmo.
33 Ix ri', ix je' ta ne alaj tak walc'ual, man naj tä chic in c'o iwuc'. Ri ix quinitzucuj na. Jas c'u ri xinbij chque ri winak aj Israel, je' xukuje' quinbij chiwe ix: Man quixcowin taj quixe' chila' jawije' ri quine' wi in.
33 Meus filhos, não vou ficar com vocês por muito tempo. Vocês vão me procurar, mas eu digo agora o que já disse aos líderes judeus: vocês não podem ir para onde eu vou.
34 Quinya c'u can we c'ac' takanic ri' chiwe: Chiwaj iwib chbil tak iwib. Je' jas ri in quixwaj, je' ba' chibana ix, chiwaj iwib chbil tak iwib.
34 Eu lhes dou este novo mandamento: amem uns aos outros. Assim como eu os amei, amem também uns aos outros.
35 We quiwaj iwib chbil tak iwib, conojel ri winak cäquetamaj na chi ri ix, ix nu tijoxelab, —xcha ri Jesús chque.
35 Se tiverem amor uns pelos outros, todos saberão que vocês são meus discípulos.
36 Ri tat Simón Pedro xuta' che ri Jesús: Kajaw, ¿jawije' que' wi la? —xcha che.
36 Simão Pedro perguntou a Jesus: — Senhor, para onde é que o senhor vai? Jesus respondeu:
37 Xubij c'u ri tat Pedro che: Wajaw, ¿jas che man quincowin taj quine' uc' la cämic? Ri in quinya nu tzij chi quincäm rumal ech la, —xcha che.
37 Pedro tornou a perguntar: — Senhor, por que eu não posso segui-lo agora? Eu estou pronto para morrer pelo senhor!
38 Ri Jesús xch'awic, xubij che: ¿A kas tzij caya a tzij chi catcäm rumal wech in? —xcha che. Kas tzij quinbij chawe chi cabij na oxmul chi man awetam tä nu wäch mäjok cok' ri ama' äc', —xcha che.
38 — Está mesmo? — perguntou Jesus. — Pois eu afirmo a você que isto é verdade: antes que o galo cante, você dirá três vezes que não me conhece.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 13, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.