João 12
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH
1 Wakib k'ij craj na che ri nimak'ij Pascua aretak ri Jesús xe' pa Betania, ri tinimit ri jekel wi ri tat Lázaro ri xc'astajisax rumal ri Jesús chquixol ri cäminakib.
1 Seis dias antes da Páscoa , Jesus foi ao povoado de Betânia, onde morava Lázaro, a quem ele tinha ressuscitado.
2 Chila' c'ut xca'n u banic jun wi'm re benak k'ij chuya'ic u k'ij ri Jesús. Ri nan Marta tajin cucoj ri wa puwi' ri mesa, are c'u ri tat Lázaro jun ri are' t'uyul chi' ri mesa ruc' ri Jesús.
2 Prepararam ali um jantar para Jesus. Marta ajudava a servir, e Lázaro era um dos que estavam à mesa com ele.
3 Te ri' xpe ri nan María ruc'am niq'uiaj litro c'oc'alaj cunabal re kas nardo. Sibalaj c'u pakal rajil wa' we cunabal ri'. Xuk'ij chrij ri rakan ri Jesús, te c'u ri' xusu' ruc' ru wi'. Ronojel c'u ru pam ri ja xnoj che ru c'oc'al ri cunabal.
3 Então Maria pegou um frasco cheio de um perfume muito caro, feito de nardo puro. Ela derramou o perfume nos pés de Jesus e os enxugou com os seus cabelos; e toda a casa ficou perfumada.
4 Te ri' jun chque ru tijoxelab ri Jesús, ri jun ri cäjachow na, ri Judas Iscariote ru c'ojol ri tat Simón, xubij:
4 Mas Judas Iscariotes, o discípulo que ia trair Jesus, disse:
5 ¿Jas che man xq'uiyix ta wa' we c'oc'alaj cunabal ri' che oxib cientos quetzales, xyi' ta c'u ri puak chque ri meba'ib? —xcha'.
5 — Este perfume vale mais de trezentas moedas de prata . Por que não foi vendido, e o dinheiro, dado aos pobres?
6 Man kas tzij tä c'ut chi ri tat Judas xa cutok'obisaj qui wäch ri meba'ib chi je' xubij wa', xane rumal chi are jun elak'om. Pu k'ab c'u ri are' c'o wi ri c'olibal puak. Xa je ri' xcowinic xrelak'aj ri puak ri c'o ruc'.
6 Judas disse isso, não porque tivesse pena dos pobres, mas porque era ladrão. Ele tomava conta da bolsa de dinheiro e costumava tirar do que punham nela.
7 Te ri' xubij ri Jesús che: ¡Maban wa' che ri ixok! U c'olom c'u bi ri c'oc'alaj cunabal ri' c'ä mäjok quinmukic.
7 Então Jesus respondeu:
8 Amak'el c'ut e c'o ri meba'ib iwuc', are c'u ri in man in c'o tä iwuc' amak'el ronojel k'ij, —xcha chque.
8 Os pobres estarão sempre com vocês, mas eu não estarei sempre com vocês.
9 E q'uia c'u chque ri winak aj Israel xquito chi ri Jesús c'o pa ri alaj tinimit Betania, xebe' c'u jela' man xuwi tä che rilic ri Jesús, xane xukuje' che rilic ri tat Lázaro ri xc'astajisax rumal ri Jesús chquixol ri cäminakib.
9 Muitas pessoas ficaram sabendo que Jesus estava em Betânia. Então foram até lá não só por causa dele, mas também para ver Lázaro, o homem que Jesus tinha ressuscitado.
10 Are c'u ri qui nimakil sacerdotes xjunamataj ri qui chomanic chucämisaxic ri tat Lázaro xukuje'.
10 Então os chefes dos sacerdotes resolveram matar Lázaro também;
11 Rumal c'u rech ri are' e q'uia chque ri winak aj Israel tajin cäquitas quib chquij ri qui nimakil sacerdotes rech quecojon che ri Jesús.
11 pois, por causa dele, muitos judeus estavam abandonando os seus líderes e crendo em Jesus.
12 E q'uia winak e benak pa ri tinimit Jerusalén che ri nimak'ij Pascua. Chucab k'ij xquito chi ri Jesús copan na pa ri tinimit.
12 No dia seguinte, a grande multidão que tinha ido à Festa da Páscoa ouviu dizer que Jesus estava chegando a Jerusalém.
13 Te ri' xquijol u xak tak palmas, xquic'am bic, xebe' c'u chuc'ulaxic ri Jesús. Co xech'awic, xquibij: ¡Chnimarisax u k'ij ri Dios! ¡Utz re ri petinak pa ru bi' ri Kajaw Dios! ¡Tewchital ba' ri nim takanel pa qui wi' ri winak aj Israel! —xecha'.
13 Então eles pegaram ramos de palmeiras e saíram para se encontrar com ele, gritando: — Que Deus abençoe aquele que vem em nome do Senhor! Que Deus abençoe o Rei de Israel!
14 Ri Jesús xurik jun burro, xquiejen c'u chrij, jas ri cubij ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic:
14 Jesus procurou um jumentinho e o montou, como dizem as Escrituras Sagradas :
15 Mixej iwib, winak aj Sión.
15 “Povo de Jerusalém, não tenha medo! Veja! Aí vem o seu Rei, montado num jumentinho!”
16 Pa tak ri k'ij ri' ru tijoxelab ri Jesús man xquich'ob tä ri tajin cäbantajic. Te c'u ri' aretak xnimarisax u k'ij ri Jesús, xna'taj chque chi ronojel wa' ri quilom are tz'ibtal lok chrij ri Are', ronojel c'ut bantajinak.
16 Naquela ocasião os discípulos não entenderam isso. Mas, depois de Jesus ter voltado para a presença gloriosa de Deus, eles lembraram que isso estava escrito a respeito dele e também que era isso o que tinha acontecido.
17 Ri winak ri e c'o ruc' ri Jesús aretak xusiq'uij lok ri tat Lázaro pa ri mukubal, xuc'astajisaj c'u chquixol ri cäminakib, xquitzijoj wa' ri xquilo.
17 A multidão que estava com Jesus quando ele havia chamado Lázaro para fora do túmulo e o tinha ressuscitado espalhou a notícia do que tinha acontecido.
18 Rumal ri' ri winak xebel lok chuc'ulaxic ri Jesús, rumal chi xquetamaj we cajmabal etal ri' ri xubano.
18 E o povo foi encontrar-se com Jesus, pois ficou sabendo que ele tinha feito esse milagre.
19 Are c'u ri tata'ib fariseos xquibij chbil tak quib: Quil ba' alak chi man c'o tä jas cujcowin chubanic. ¡Chilampe alak! Conojel ri winak quebe' ruc', —xecha'.
19 Então os fariseus disseram uns aos outros: — Não estamos conseguindo nada! Vejam! Todos estão indo com ele!
20 Chquixol ri winak ri e benak pa ri tinimit Jerusalén che k'ijilanic pa ri nimak'ij, e c'o jujun winak aj Grecia.
20 Entre o povo que tinha ido a Jerusalém para tomar parte na festa, estavam alguns não judeus.
21 We winak ri' xeopan ruc' ri tat Felipe ri aj Betsaida re Galilea, xquibochi'j, xquibij che: Tat, cäkaj cäkil u wäch ri Jesús, —xecha che.
21 Eles foram falar com Filipe, que era da cidade de Betsaida, na Galileia, e pediram: — Senhor, queremos ver Jesus.
22 Ri tat Felipe xe'c, xubij che ri tat Andrés. Te c'u ri' ri quieb chic xebe'c, xe'quibij che ri Jesús.
22 Filipe foi dizer isso a André, e os dois foram falar com Jesus.
23 Te ri' ri Jesús xubij chque: Xurik ri k'ij ri cänimarisax nu k'ij in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak.
23 Então ele respondeu:
24 Kas tzij quinbij chiwe, chi we man cäkaj ri jun u wak'äch trico pa ri ulew rech cäk'ayic, tajin wi ri' xak jun u wak'äch trico. We c'u cäk'ayic, cätux na ri', cuya c'u na q'uia u wäch.
24 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: se um grão de trigo não for jogado na terra e não morrer, ele continuará a ser apenas um grão. Mas, se morrer, dará muito trigo.
25 Apachin ta ne ri lok' cäril wi ru c'aslemal, cäcäm na wa' ri winak ri', cutzak na ronojel. Apachin c'u ri man lok' taj cäril wi ru c'aslemal cho we uwächulew, cuto' na u wi' ri', curik c'u na ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic.
25 Quem ama a sua vida não terá a vida verdadeira; mas quem não se apega à sua vida, neste mundo, ganhará para sempre a vida verdadeira.
26 We c'o jun ri craj cäpatänin chwe, chpet wuc'. Jawije' c'u ri quinc'oji wi, chila' xukuje' cäc'oji wi na ri patänil we. We c'o jun ri cäpatänin chwe, cäyi' na u k'ij rumal ri nu Tat, —xcha chque.
26 Quem quiser me servir siga-me; e, onde eu estiver, ali também estará esse meu
27 Sibalaj c'äx quinna' pa wanima' cämic. ¿Jas ta c'u lo ri quinbij na? ¿A quinbij ta c'ut: “Tat, chinto' la chuwäch ri cäpe na pa nu wi' cämic”? Are c'u wa' nu patän in petinak, —xcha ri Jesús.
27 Jesus continuou:
28 Tat, nimarisaj ba' la u k'ij ri bi' la, —xcha'.
28 Pai, revela a tua presença Então do céu veio uma voz, que dizia: — Eu já a revelei e a revelarei de novo.
29 Are c'u ri winak ri e c'o chila' ri tajin quetatabenic xquibij chi are jun quiäkulja ri xtatajic. Niq'uiaj chic xquibij: Are jun ángel ri xch'aw ruc', —xecha'.
29 A multidão que estava ali ouviu a voz e dizia que era um trovão. Outros afirmavam que um anjo tinha falado com Jesus.
30 Te ri' ri Jesús xubij chque: Man rumal tä wech in xtatajic chi c'o Jun ri xch'aw lok chicaj, xane rumal iwech ix.
30 Mas ele disse:
31 Cämic wa' ri k'ij ri cäk'at tzij puwi' we uwächulew ri'. Cämic ri k'ij ri cäpakchix apan ri jun ri cätakan puwi' we uwächulew.
31 Chegou a hora de este mundo ser julgado, e aquele que manda nele será expulso.
32 Aretak c'ut ri in quinwalijisax chicaj, conojel queca'y na chwe, sibalaj cäquicajmaj c'u na nu wäch, —xcha ri Jesús chque.
32 E, quando eu for levantado da terra, atrairei todas as pessoas para mim.
33 Xubij wa' we tzij ri' chuk'alajisaxic jas u wäch cämical curik na.
33 Ele dizia isso para indicar de que maneira ia morrer.
34 Xech'aw c'u ri winak, xquibij che: Ri uj ka tom u siq'uixic pa tak ri ka wuj re ri Pixab chi ri Cristo cäc'asi na pa tak ri k'ij ri junab ri quepetic. ¿Jas c'u che cäbij la chi ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak cäwalijisax na chicaj? ¿Jachin chi c'u ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak? —xecha che.
34 A multidão perguntou: — A nossa
35 Te ri' ri Jesús xubij chque: Cämic ri' c'ä c'o na ri sakil iwuc', xa c'u quieb oxib k'ij chic c'olic. Chixbin ba' chanim ri c'ä c'o ri sakil iwuc', rech man quixcanaj tä can pa k'ekum. Jachin c'u ri cäbin pa k'ekum, man cuch'ob tä ri' jawije' ri que' wi.
35 Jesus respondeu:
36 Chixcojon che ri sakil cämic, ri c'ä c'o na ri sakil iwuc'. Je ri' rech ri ix, ix winak chic rech ri sakil, —xcha ri Jesús chque.
36 Enquanto vocês têm a luz, creiam na luz para que possam viver na luz. Depois que Jesus disse isso, foi embora e se escondeu do povo.
37 Ri Jesús, pune xuban q'uia cajmabal tak etal chquiwäch ri winak aj Israel, ri e are' man xecojon tä che.
37 Eles tinham visto Jesus fazer todos esses milagres, mas não criam nele,
38 Rajwaxic c'ut chi cäbantaj na wa' jas ri u tz'ibam can ri ka mam Isaías ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios ri cubij:
38 para que se cumprisse o que disse o profeta Isaías: “Senhor, quem creu na nossa mensagem? E quem viu que era o Senhor que estava agindo?”
39 Rumal ri' man xecowin taj xecojonic, rumal chi xukuje' xutz'ibaj can ri ka mam Isaías:
39 Não podiam crer porque, como disse Isaías:
40 Ri Dios xuban moy chque, xukuje'
40 “Deus cegou os olhos deles e fechou a mente deles, para que não vejam, e não entendam, e não se voltem para ele, e sejam curados por ele.”
41 Ri ka mam Isaías xubij wa' we tzij ri' rumal chi ri are' xrilo xnimarisax u k'ij ri Jesús, xch'aw c'u chrij.
41 Isaías disse isso porque viu a revelação da natureza divina de Jesus e falou a respeito dele.
42 Pune je ri', e q'uia chque ri winak aj Israel xecojon na che ri Jesús, xukuje' ne jujun chque ri nimak qui banic. Man xquik'alajisaj tä c'u quib chquiwäch ri winak rumal chi xquixej quib chquiwäch ri tata'ib fariseos, rech man queesax tä bi pa ri rachoch Dios.
42 No entanto, muitos líderes judeus creram em Jesus, mas não falavam publicamente a favor dele para que os fariseus não os expulsassem da sinagoga .
43 Ri e are' c'ut are utz xquil na chi cäyi' qui k'ij cumal ri winak chuwäch ri cäyi' qui k'ij rumal ri Dios.
43 Eles gostavam mais de ser elogiados pelas pessoas do que de ser elogiados por Deus.
44 Ri Jesús sibalaj co xch'awic, xubij: Jachin ri cäcojon chwe in, man xuwi tä chwe in cäcojon wi, xane xukuje' cäcojon ri' che ri ka Tat ri xintakow lok.
44 Jesus disse bem alto:
45 Jachin c'u ri quinril in, cäril ri' xukuje' ri xintakow lok.
45 Quem me vê vê também aquele que me enviou.
46 In ri' ri quinya sakil, in petinak cho ruwächulew rech jachin tak ri quecojon chwe, man quecanaj tä can pa ri k'ekum.
46 Eu vim ao mundo como luz para que quem crê em mim não fique na escuridão.
47 Jachin c'u ri cuta ri nu tzij, te c'u ri' man cunimaj taj, man in tä ri' ri quink'atow tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch. Je ri', rumal chi ri in man in petinak tä chuk'atic tzij pa qui wi' ri winak ajuwächulew, xane in petinak che qui to'ic.
47 Se alguém ouvir a minha mensagem e não a praticar, eu não o julgo. Pois eu vim para salvar o mundo e não para julgá-lo.
48 Jachin ri xa cäretzelaj nu wäch, man cunimaj tä c'u ri nu tzij, c'o ri cäk'atow na tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch. Ri tzij ri nu bim e are ri' ri quek'atow na tzij puwi' pa ri q'uisbal k'ij.
48 Quem me rejeita e não aceita a minha mensagem já tem quem vai julgá-lo. As palavras que eu tenho dito serão o juiz dessa pessoa no último dia.
49 Man xak tä c'u pa we wi in quinch'awic. Ri ka Tat ri xintakow lok, are ri Are' u bim chwe jachique ri quinbij xukuje' jachique ri quinc'utu.
49 — Eu não tenho falado em meu próprio nome, mas o Pai, que me enviou, é quem me ordena o que devo dizer e anunciar.
50 Wetam c'ut chi ru takanic ri nu Tat are re c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic. Xa je ri', ri quinbij, are quinbij jas ri in takom wi rumal ri ka Tat.
50 E eu sei que o seu mandamento dá a vida eterna. O que eu digo é justamente aquilo que o Pai me mandou dizer.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.