João 11
Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVT
1 C'o jun achi yawab, Lázaro u bi', ri cäpe pa ri tinimit Betania, ri tinimit ri e jekel wi ri nan María xukuje' ri nan Marta ri ratz.
1 Um homem chamado Lázaro estava doente. Ele morava em Betânia com suas irmãs, Maria e Marta.
2 We nan María ri', ri ranab ri tat Lázaro ri yawab, are wa' ri xk'ijow ri c'oc'alaj aceite chrij ri rakan ri Kajaw Jesús, ri xusu' c'u ruc' ru wi'.
2 Foi Maria, a irmã de Lázaro, que mais tarde derramou perfume caro nos pés do Senhor e os enxugou com os cabelos.
3 We quieb ixokib ri' ri cachalal quib, xquitak u bixic che ri Jesús: Kajaw, ri Lázaro ri sibalaj utz la ruc', yawab ri are', —xecha bic.
3 As duas irmãs enviaram um recado a Jesus, dizendo: “Senhor, seu amigo querido está muito doente”.
4 Aretak xuta ri Jesús wa', xubij: Ri cämical ri cuc'am lok we yabil ri' man are tä q'uisbal re ru c'aslemal, xane xa rech cäk'alajinic chi nim u k'ij ri Dios, xukuje' rech rumal we yabil ri' cäc'utunic chi nim u k'ij ru C'ojol ri Dios, —xcha'.
4 Quando Jesus ouviu isso, disse: “A doença de Lázaro não acabará em morte. Ela aconteceu para a glória de Deus, para que o Filho de Deus receba glória por meio dela”.
5 Ri Jesús, pune sibalaj lok' ri nan Marta chuwäch, xukuje' ru chak', xukuje' ri tat Lázaro,
5 Jesus amava Marta, Maria e Lázaro.
6 aretak xbix che chi yawab ri tat Lázaro, xcanaj na can quieb k'ij chila' jawije' ri c'o wi.
6 Ouvindo, portanto, que Lázaro estava doente, ficou mais dois dias onde estava.
7 Te c'u ri' xubij chque ru tijoxelab: Jo' chi jumul pa Judea, —xcha chque.
7 Depois, disse a seus discípulos: “Vamos voltar para a Judeia”.
8 Xquibij c'u ru tijoxelab che: Ajtij, mäja' naj ri' ri winak aj Israel ri e c'o chila' xcaj xquicämisaj la che abaj. ¿Te ri' are caj la que' chi la jumul jela'? —xecha che.
8 Os discípulos se opuseram, dizendo: “Rabi, apenas alguns dias atrás o povo da Judeia tentou apedrejá-lo. Ainda assim, o senhor vai voltar para lá?”.
9 Ri Jesús xubij chque: ¿A mat cablajuj hora u pam ri jun k'ij? We jun winak cäbin pak'ij, man cätzak taj, rumal chi cäril ru sakil ri k'ij ri cäca'y puwi' ruwächulew.
9 Jesus respondeu: “Há doze horas de claridade todos os dias. Durante o dia, as pessoas podem andar com segurança. Conseguem enxergar, pois têm a luz deste mundo.
10 We c'u ri winak chak'ab cäbinic, cätzakic, rumal chi man c'o tä ri sakil pa ru be, —xcha chque.
10 À noite, porém, correm o risco de tropeçar, pois não há luz”.
11 Te c'u ri' xubij chi ri Jesús chque: Ri tat Lázaro, ri sibalaj uj utz ruc', xwaric, quine' c'ut quinc'asuj na, —xcha chque.
11 E acrescentou: “Nosso amigo Lázaro adormeceu, mas agora vou despertá-lo”.
12 Te ri' ri tijoxelab xquibij che ri Jesús: Kajaw, we cäwaric quel cubij wa' chi cutzir na, —xecha che.
12 Os discípulos disseram: “Senhor, se ele dorme é porque logo vai melhorar!”.
13 Ri Jesús c'ut are tajin cubij chi ri tat Lázaro xcämic. Are c'u ri tijoxelab xquichomaj e are' chi are tajin cubij ri waram ri cuban jun winak.
13 Pensavam que Jesus falava apenas do repouso do sono, mas ele se referia à morte de Lázaro.
14 Te ri' xubij ri Jesús chque chi sakil: Ri tat Lázaro ya xcämic, —xcha'.
14 Então ele disse claramente: “Lázaro está morto.
15 Ri in quinquicotic chi man in c'o tä chila'. Are c'u utz na wa' chiwe ix rech quixcojonic. Jo' ba' jekila', —xcha chque.
15 E, por causa de vocês, eu me alegro por não ter estado lá, pois agora vocês vão crer de fato. Venham, vamos até ele”.
16 Are c'u ri tat Tomás ri “Gemelo” cuchixic, xubij chque ri niq'uiaj tijoxelab chic ri e rachi'l: Jo' uj xukuje' rech cujecäm ruc', —xcha chque.
16 Tomé, apelidado de Gêmeo, disse aos outros discípulos: “Vamos até lá também para morrer com Jesus”.
17 Aretak xopan ri Jesús, te' xuto chi xque' quiejeb k'ij mukutal chi ri tat Lázaro.
17 Quando Jesus chegou a Betânia, disseram-lhe que Lázaro estava no túmulo havia quatro dias.
18 Ri alaj tinimit Betania nakaj c'o wi che ri tinimit Jerusalén. Craj c'o niq'uiaj legua u najal.
18 Betânia ficava a cerca de três quilômetros de Jerusalém,
19 E q'uia c'u chque ri winak aj Israel e opaninak cho rachoch ri nan Marta, ri nan María, chucu'bisaxic qui c'ux rumal ru cämical ri qui xibal.
19 e muitos moradores da região tinham vindo consolar Marta e Maria pela perda do irmão.
20 Aretak ri nan Marta xretamaj chi opanem cuban ri Jesús, xe' chuc'ulaxic, are c'u ri nan María xcanaj can cho ja.
20 Quando Marta soube que Jesus estava chegando, foi ao seu encontro. Maria, porém, ficou em casa.
21 Ri nan Marta xubij che ri Jesús: Kajaw, we ta c'o la waral, mat xcäm ri nu xibal, —xcha che.
21 Marta disse a Jesus: “Se o Senhor estivesse aqui, meu irmão não teria morrido.
22 Wetam c'ut chi ronojel ri cäta' la che ri Dios, ri Are' cuya na wa' che la, —xcha che.
22 Mas sei que, mesmo agora, Deus lhe dará tudo que pedir”.
23 Ri Jesús xubij che: Ri a xibal cäc'astaj na chquixol ri cäminakib, —xcha che.
23 Jesus lhe disse: “Seu irmão vai ressuscitar”.
24 Ri nan Marta xubij che ri Jesús: Je', wetam chi cäc'astaj na chquixol ri cäminakib pa ri q'uisbal k'ij, —xcha che.
24 “Sim”, respondeu Marta. “Ele vai ressuscitar quando todos ressuscitarem, no último dia.”
25 Te ri' xubij ri Jesús che: Ri in, in ri' quinc'astajisaj ri cäminakib xukuje' quinya qui c'aslemal. Jachin ri cäcojon chwe in, pune cäcämic, cäc'asi chi c'u na.
25 Então Jesus disse: “Eu sou a ressurreição e a vida. Quem crê em mim viverá, mesmo depois de morrer.
26 Conojel c'u ri c'ä e c'aslic ri quecojon chwe, man quecäm tä wi. ¿A cacoj wa'? —xcha che ri nan Marta.
26 Quem vive e crê em mim jamais morrerá. Você crê nisso, Marta?”.
27 Ri nan Marta xubij che: Je', Wajaw, ri in quincojo chi lal ri' ri Cristo, ru C'ojol ri Dios, ri ulinak la waral cho ri uwächulew, —xcha che.
27 “Sim, Senhor”, respondeu ela. “Eu creio que o senhor é o Cristo, o Filho de Deus, aquele que veio ao mundo da parte de Deus.”
28 Aretak xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri nan Marta, xe'c, xusiq'uij lok ri nan María ru chak'. Xak chc'uyal xubij che: Ri Ajtij c'o waral, catusiq'uij, —xcha che.
28 Em seguida, voltou para casa. Chamou Maria à parte e disse: “O Mestre está aqui e quer ver você”.
29 Ri nan María, xuwi xuto ri xbix che, chanim c'u xwalijic, xe' chuch'abexic ri Jesús.
29 Maria se levantou de imediato e foi até ele.
30 Mäja' c'u kas copan ri Jesús pa ri tinimit. C'ä c'o chila' jawije' ri xc'ulax wi rumal ri nan Marta.
30 Jesus tinha ficado fora do povoado, no lugar onde Marta havia se encontrado com ele.
31 Ri winak aj Israel, ri e c'o cuc' pa ja chucu'bisaxic qui c'ux, aretak xquilo chi aninak xwalij bi ri nan María, xebe' ri e are' ruc'. Xquichomaj chi jela' que' chuchi' ri mukubal che ok'ej.
31 Quando as pessoas que estavam na casa viram Maria sair apressadamente, imaginaram que ela ia ao túmulo de Lázaro chorar e a seguiram.
32 Aretak c'ut xopan ri nan María ruc' ri Jesús, xxuqui chuwäch, xubij che: Wajaw, we ta c'o la waral, mat xcäm ri nu xibal, —xcha che.
32 Assim que chegou ao lugar onde Jesus estava e o viu, caiu a seus pés e disse: “Se o Senhor estivesse aqui, meu irmão não teria morrido”.
33 Ri Jesús, aretak xrilo chi xuchap ok'ej ri nan María, xukuje' ri winak aj Israel ri e petinak ruc', sibalaj xbisonic, c'äx xuna' pa ranima'.
33 Quando Jesus viu Maria chorar, e o povo também, sentiu profunda indignação e grande angústia.
34 Xuta' c'u chque: ¿Jawije' ri mukutal wi? —xcha chque.
34 “Onde vocês o colocaram?”, perguntou. Eles responderam: “Senhor, venha e veja”.
35 Ri Jesús c'ut xok'ic.
35 Jesus chorou.
36 Xquibij c'u ri winak aj Israel: Chiwilampe' chi sibalaj lok' chuwäch, —xecha'.
36 As pessoas que estavam por perto disseram: “Vejam como ele o amava!”.
37 Jujun c'u chque xquibij: We achi ri' ri xjakow ru wak'äch ri moy, ¿a mat xcowin ta wa' chubanic jun tok'ob che ri tat Lázaro rech mat xcämic? —xecha'.
37 Outros, porém, disseram: “Este homem curou um cego. Não poderia ter impedido que Lázaro morresse?”.
38 Ri Jesús, jumul chic sibalaj c'äx tajin cuna' pa ranima', xnakajin chuchi' ri jul ri mukutal wi ri tat Lázaro. Are jun pec, cojom c'u jun abaj che tz'apibal re ru chi'.
38 Jesus, sentindo-se novamente indignado, chegou ao túmulo, uma gruta com uma pedra fechando a entrada.
39 Ri Jesús xubij: Chesaj alak ri abaj, —xcha chque ri winak.
39 “Rolem a pedra para o lado”, ordenou. “Senhor, ele está morto há quatro dias”, disse Marta, a irmã do falecido. “O mau cheiro será terrível.”
40 Xubij c'u ri Jesús che: ¿A mat nu bim chawe chi we catcojonic cawil na u nimarisaxic u k'ij ri Dios? —xcha che.
40 Jesus respondeu: “Eu não lhe disse que, se você cresse, veria a glória de Deus?”.
41 Te ri' xquesaj ri abaj. Ri Jesús xca'y chicaj, xuban orar, xubij: Tat, quinmaltioxij che la chi xintatabej la.
41 Então rolaram a pedra para o lado. Jesus olhou para o céu e disse: “Pai, eu te agradeço porque me ouviste.
42 Wetam chi amak'el ronojel k'ij quintatabej la. Xa c'u rumal quech we winak ri' ri e c'o waral, quinbij wa' rech cäquicojo chi are ri lal in takowinak la lok, —xcha'.
42 Tu sempre me ouves, mas eu disse isso por causa de todas as pessoas que estão aqui, para que elas creiam que tu me enviaste”.
43 Aretak xbitaj wa' rumal, co xch'awic, xubij: ¡Lázaro, chatel lok! —xcha'.
43 Então Jesus gritou: “Lázaro, venha para fora!”.
44 Xel c'u lok ri cäminak, botz'om ri rakan u k'ab ruc' tak atz'iak. Ru palaj pistal ruc' jun su't. Ri Jesús xubij chque ri winak: Solo' alak, tzokopij alak bic, —xcha chque.
44 E o morto saiu, com as mãos e os pés presos com faixas e o rosto envolto num pano. Jesus disse: “Desamarrem as faixas e deixem-no ir!”.
45 Ruc' wa' ri xbantajic, e q'uia chque ri winak aj Israel ri e opaninak chucu'bisaxic u c'ux ri nan María, xecojon che ri Jesús. Xquil c'u ri cajmabal ri xubano.
45 Muitos dos judeus que estavam com Maria creram em Jesus quando viram isso.
46 E c'o c'u jujun chque xebe' cuc' ri tata'ib fariseos chubixic chque ri u banom ri Jesús.
46 Alguns, no entanto, foram aos fariseus e contaram o que Jesus tinha feito.
47 Are c'u ri tata'ib fariseos, xukuje' ri qui nimakil ri sacerdotes xe'quimulij quib cuc' ri qui nimakil ri winak, xquibij: ¿Jas cäka'no? We achi ri' tajin cuban q'uia cajmabal tak etal, —quecha'.
47 Então os principais sacerdotes e fariseus reuniram o conselho dos líderes do povo. “Que vamos fazer?”, perguntavam uns aos outros. “Sem dúvida, este homem realiza muitos sinais.
48 We cäkaya can xak chi je ri', conojel ri winak quecojon na che ri Are'. Quepe c'u na ri k'atal tak tzij aj Roma, cäquiwulij na ri nimalaj rachoch Dios ri cäkamulij wi kib, cäquisach na u wäch ri ka tinimit, —xecha'.
48 Se permitirmos que continue assim, logo todos crerão nele. Então o exército romano virá e destruirá nosso templo e nossa nação.”
49 Are c'u ri tat Caifás, ri qui nimal ri sacerdotes pa ri junab ri', xubij chque: Ri ix, xa man c'o tä iwetam, —cächa'.
49 Caifás, o sumo sacerdote naquele ano, disse: “Vocês não sabem o que estão dizendo!
50 ¿A mat quich'obo chi are utz na chke uj chi cäcäm xa jun achi che qui q'uexwäch ri winak, chuwäch ri cäsach u wäch ronojel ri tinimit? —xcha chque.
50 Não percebem que é melhor para vocês que um homem morra pelo povo em vez de a nação inteira ser destruída?”.
51 Man xak tä c'u pa ru chomanic ri tat Caifás xpe wi wa' we tzij ri' ri xubij, xane rumal chi are qui nimal ri sacerdotes pa ri junab ri' ri Dios xyo'w wa' pa ranima' chi cubij chi ri Jesús cäcäm na rumal quech ri winak aj Israel.
51 Não disse isso por si mesmo, mas, sendo o sumo sacerdote naquele ano, profetizou que Jesus morreria pela nação inteira.
52 Man xuwi tä c'u rumal quech ri winak aj Israel cäcäm na ri Jesús, xane che qui mulixic conojel ri ralc'ual ri Dios ri e jabuninak cho ronojel ruwächulew.
52 E não apenas por aquela nação, mas para reunir em um só corpo todos os filhos de Deus espalhados ao redor do mundo.
53 Xa je ri' ri qui nimakil ri winak aj Israel tzpa ri k'ij ri' xquichap u chomaxic jas cäca'n chucämisaxic ri Jesús.
53 Daquele dia em diante, começaram a tramar a morte de Jesus.
54 Rumal ri' ri Jesús ya man xuc'ut tä chi rib chquiwäch ri winak aj Israel. Xel bi pa Judea, xe' jela' chunakaj ri juyub ri cätz'inowic, pa jun tinimit Efraín u bi'. Chila' xc'oji wi cuc' ru tijoxelab.
54 Por essa razão, Jesus parou de andar no meio do povo. Foi para um lugar próximo do deserto, para o povoado de Efraim, onde permaneceu com seus discípulos.
55 Xa c'u jubik' craj man curik ri Pascua, jun chque ri qui nimak'ij ri winak aj Israel. E q'uia winak c'ut pa tak ri niq'uiaj tak tinimit chic xebe' pa ri tinimit Jerusalén, mäjok ri Pascua, chuch'ajic quib che resaxic ri äwas chquij.
55 Faltava pouco tempo para a festa judaica da Páscoa, e muita gente de toda a região chegou a Jerusalém para participar da cerimônia de purificação, antes que a Páscoa começasse.
56 Tajin c'u cäquitzucuj ri Jesús. Aretak e c'o pa ri nimalaj rachoch Dios cäquitala u tzijol chbil tak quib, cäquibij: ¿Jas cäbij alak? ¿A cäpe ri' pa we nimak'ij o man cäpe taj? —quecha'.
56 Continuavam procurando Jesus e, estando eles no templo, perguntavam uns aos outros: “O que vocês acham? Será que ele virá para a Páscoa?”.
57 Ri tata'ib fariseos, xukuje' ri qui nimakil ri sacerdotes, qui yo'm takanic chi we c'o jun winak retam jawije' c'o wi ri Jesús, chubij wa' chque rech quecowinic quequichapa lok.
57 Enquanto isso, os principais sacerdotes e fariseus deram ordem para que, se alguém soubesse onde Jesus estava, o denunciasse de imediato, a fim de que o prendessem.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.