João 10

Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Kas tzij quinbij chech alak chi jachin ri man coc tä bi chuchi' ri qui corral ri chij, xane xa cutzucuj jawije' cunim wi bi rib, ri achi ri' xa jun elak'om, jun t'orinel.
1 Jesus disse:
2 Are c'u ri coc bi chuchi' ri corral are ajyuk' ri', ri chajil que ri chij.
2 Mas quem entra pela porta é o pastor do rebanho.
3 Ri chajil u chi' ri corral cujak ri' chuwäch rech coquic. Ri chij c'ut cäquich'ob u wäch aretak cäch'awic. Ri ajyuk' queusiq'uij ru chij chquijujunal ruc' ri qui bi', queresaj c'u bi pa ri corral.
3 O porteiro abre a porta para ele. As ovelhas reconhecem a sua voz quando ele as chama pelo nome, e ele as leva para fora do curral.
4 Aretak e resam chi bic conojel ri chij pa ri corral, cänabej bi chquiwäch, are c'u ri chij queteri bi chrij rumal chi cäquich'ob u wäch aretak cäch'awic.
4 Quando todas estão do lado de fora, ele vai na frente delas, e elas o seguem porque conhecem a voz dele.
5 Man queteri tä c'u chrij jun winak ri man quetam tä u wäch, xane xa queanimaj chuwäch rumal chi man cäquich'ob taj aretak cäch'aw jun winak ri man quetam tä u wäch, —xcha ri Jesús chque ri winak aj Israel.
5 Mas de jeito nenhum seguirão um estranho! Pelo contrário, elas fugirão, pois não conhecem a voz de estranhos.
6 Ri Jesús xucoj wa' we c'utbal ri' chquiwäch, ri e are' c'ut man xquich'ob taj jas ri xraj xubij chque.
6 Jesus fez esta comparação, mas ninguém entendeu o que ele queria dizer.
7 Te ri' ri Jesús xubij chi jumul chque: Kas tzij quinbij chech alak. Ri in, in ru chi' ri corral ri queboc wi bi ri chij.
7 Então Jesus continuou:
8 Conojel ri nabe xebul chnuwäch in, e elak'omab ri', e t'orinelab. Ri chij c'ut man xquitatabej taj ri xquibij.
8 Todos os que vieram antes de mim são ladrões e bandidos, mas as ovelhas não deram atenção à voz deles.
9 Ri in, in ru chi' ri corral. Jachin ri wumal in coc pa ri corral curik ru tobanic ri Dios. Ri winak ri' junam ruc' jun chij ri coc pa ri corral, te c'u ri' quel bic, curik utzalaj echa'.
9 Eu sou a porta. Quem entrar por mim será salvo; poderá entrar e sair e achará comida.
10 Ri elak'om xuwi petinak rech querelak'aj bi ri chij, queucämisaj, cusach qui wäch. Ri in c'ut in petinak chuya'ic qui c'aslemal, rech c'o qui c'aslemal ri kas utz na.
10 O ladrão só vem para roubar, matar e destruir; mas eu vim para que as ovelhas tenham vida, a vida completa.
11 In ri' ri utzalaj ajyuk'. Ri utzalaj ajyuk' cuya ru c'aslemal pa cämical rumal quech ri chij.
11 — Eu sou o bom pastor; o bom pastor dá a vida pelas ovelhas.
12 Are c'u ri ajyuk' ri xuwi cuchomaj ri tojbal re, aretak cärilo cäpe ri utiw, queuya can ri chij, canimajic. Je ri' cubano rumal chi man are tä kas cajyuk' ri chij, xukuje' ri chij man e rech tä ri are'. Cäpe c'u ri utiw queuchap ri chij, queujabuj.
12 Um empregado trabalha somente por dinheiro; ele não é pastor, e as ovelhas não são dele. Por isso, quando vê um lobo chegando, ele abandona as ovelhas e foge. Então o lobo ataca e espalha as ovelhas.
13 Ri achi ri' canimajic rumal chi xuwi cuchomaj ri tojbal re. Man querilij tä ri chij.
13 O empregado foge porque trabalha somente por dinheiro e não se importa com as ovelhas. Eu sou o bom pastor. Assim como o Pai me conhece, e eu conheço o Pai, assim também conheço as minhas ovelhas, e elas me conhecem. E estou pronto para morrer por elas.
14 In ri' ri utzalaj ajyuk', wetam qui wäch ri nu chij, xukuje' ri e are' quetam nu wäch in.
14 — ausente —
15 Je' jas ri nu Tat retam nu wäch in, ri in xukuje' wetam u wäch ri nu Tat. Quinya c'u ri nu c'aslemal pa cämical rumal quech ri chij.
15 — ausente —
16 Xukuje' e c'o chi niq'uiaj nu chij ri man e c'o tä pa we corral ri'. Rajwaxic c'ut queinc'ama na lok xukuje'. Ri chij ri' cäquinimaj na ri quinbij. Xa c'u jumulaj chij cäc'oji na, xukuje' xa jun ri cajyuk'.
16 Tenho outras ovelhas que não estão neste curral. Eu preciso trazer essas também, e elas ouvirão a minha voz. Então elas se tornarão um só rebanho com um só pastor.
17 Ri ka Tat quinraj in rumal chi quinya ri nu c'aslemal pa cämical, quinc'astaj chi c'u na rech cäc'oji chic ri nu c'aslemal.
17 — O Pai me ama porque eu dou a minha vida para recebê-la outra vez.
18 Man c'o tä jun quesan ri nu c'aslemal chwe, xane ri in pa wanima' cäpe wi quinya ri nu c'aslemal. Pa nu k'ab c'o wi ru ya'ic ri nu c'aslemal, xukuje' pa nu k'ab c'o wi ru c'amic jumul chic. Are wa' ri xintak wi rumal ri nu Tat, —xcha ri Jesús.
18 Ninguém tira a minha vida de mim, mas eu a dou por minha própria vontade. Tenho o direito de dá-la e de tornar a recebê-la, pois foi isso o que o meu Pai me mandou fazer.
19 Aretak ri winak aj Israel xquita wa' we tzij ri', xquichapla u tasic quib jumul chic.
19 Quando ouviu isso, o povo se dividiu outra vez. Muitos diziam:
20 E q'uia chque xquibij: ¿Jas che cätatabej alak ri cubij? We achi ri' c'o jun itzel espíritu che, xukuje' ch'ujarinak wa', —xecha'.
20 — Ele está dominado por um demônio! Está louco! Por que é que vocês escutam o que ele diz?
21 Niq'uiaj chi c'ut xquibij: Man c'o tä jun winak ri c'o jun itzel espíritu che ri je' cätzijon wa' we ri'. ¿A cäcowin pu lo jun itzel espíritu cujak ri qui wak'äch ri moyab? —xecha'. ¡Man cuya' taj! —xecha ri'.
21 Outros afirmavam: — Quem está dominado por um demônio não fala assim! Será que um demônio pode dar vista aos cegos?
22 Pa tak ri k'ij ri' xurik ri k'alaj. Are chi' tajin cäban ri nimak'ij pa ri tinimit Jerusalén, natabal re ri k'ij ri xq'uis u yaquic ri nimalaj rachoch Dios, xjach c'u pu k'ab ri Dios.
22 Era inverno, e em Jerusalém estavam comemorando a Festa da Dedicação .
23 Ri Jesús tajin cäwacat pa ri nimalaj rachoch Dios, pa ri rakan ja re Salomón.
23 Jesus estava andando pelo pátio do Templo, perto da entrada chamada “ Alpendre de Salomão ”.
24 Xepe c'u ri winak aj Israel xquimulij quib chrij, xquibij che: ¿C'ä jampa' cujya la pa sak? We lal ri' ri Cristo, bij ba' la ri kas tzij cämic, —xecha che.
24 Então o povo se ajuntou em volta dele e perguntou: — Até quando você vai nos deixar na dúvida? Diga com franqueza: você é ou não é o
25 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Ya nu bim chic. Ri alak c'ut man cäcoj tä alak ri xinbij. Ronojel ri u takom ri nu Tat chwe chi quinbano, are cäc'utuw na ruc' sakil.
25 Jesus respondeu:
26 Ri alak c'ut man cäcojon tä alak rumal chi ri alak man jun tä cuc' ri nu chij, jas ri xinbij chech alak nabe.
26 mas vocês não creem porque não são minhas ovelhas.
27 Ri nu chij quetam nu wäch aretak quinch'awic. Ri in xukuje' wetam qui wäch, queteri c'u chwij.
27 As minhas ovelhas escutam a minha voz; eu as conheço, e elas me seguem.
28 Ri in quinya c'aslemal chque ri man c'o tä u q'uisic. Man cäsach tä qui wäch, man c'o tä c'u jachin queesan pa nu k'ab.
28 Eu lhes dou a vida eterna, e por isso elas nunca morrerão. Ninguém poderá arrancá-las da minha mão.
29 Ri nu Tat, ri nim na u k'ij chquiwäch conojel, are ri xeyo'w chwe. Man c'o tä c'u jachin jun queesan pu k'ab ri Are'.
29 O poder que o Pai me deu é maior do que tudo, e ninguém pode arrancá-las da mão dele.
30 Ri in, xukuje' ri nu Tat, xa uj jun, —xcha chque.
30 Eu e o Pai somos um.
31 Te ri' ri winak aj Israel jumul chic xquic'am abaj rech cäquiq'uiäk chrij ri Jesús.
31 Então eles tornaram a pegar pedras para matar Jesus.
32 Ri Jesús xubij chque: Q'uia u wäch utzil nu banom chuwäch alak rumal ru chuk'ab ri nu Tat. ¿Rumal c'u jachique chque we utzil ri nu banom quinq'uiäk alak chabaj? —xcha chque.
32 E ele disse:
33 Ri winak aj Israel xech'awic, xquibij: Man cäkaq'uiäk tä la chabaj rumal jun chque ri utzil ri banom la, xane rumal chi bim la ri äwas u bixic chrij ri Dios. Ri lal xak lal jun achi, banom c'u ib la chi lal Dios, —xecha che.
33 Eles responderam: — Não é por causa de nenhuma coisa boa que queremos matá-lo, mas porque, ao dizer isso, você está
34 Ri Jesús c'ut xubij chque: Pa ri Pixab alak tz'ibtal wi ri xubij ri Dios: “Ri ix, ix dioses,” —cächa', —xcha ri Are'.
34 Então Jesus afirmou:
35 Ketam chi ri cubij ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic, man cuya' taj cäsach u wäch. Ri Dios xubij “dios” chque ri winak ri xecojon che ru Lok' Pixab.
35 Sabemos que as
36 We ri Dios xinucha' in, te c'u ri' xinutak lok cho we uwächulew, ¿jas lo wa' ri cäbij alak chi nu bim ri äwas u bixic chrij ri Dios rumal chi xinbij chi in u C'ojol ri Dios?
36 Quanto a mim, o Pai me escolheu e me enviou ao mundo. Então por que vocês dizem que blasfemo contra Deus quando afirmo que sou Filho dele?
37 We man quinbano jachique ri cuban ri nu Tat, ri alak man rajwaxic taj cäcojon alak chwe.
37 Se não faço o que o meu Pai manda, não creiam em mim.
38 We c'u quinbano, pune ba' man cäcojon tä alak chwe, cojon ba' alak che ri quinbano rech je ri' kas quetamaj alak, xukuje' cäcoj alak chi ri ka Tat c'o pa wanima' in, xukuje' ri in, in c'o pa ranima' ri ka Tat.
38 Mas, se eu faço, e vocês não creem em mim, então creiam pelo menos nas coisas que faço. E isso para que vocês fiquem sabendo de uma vez por todas que o Pai vive em mim e que eu vivo no Pai.
39 Jumul chic are ta xcaj xquic'am bi pa che'. Ri Jesús c'ut xresaj rib pa qui k'ab.
39 A essa altura tentaram novamente prendê-lo, mas Jesus escapou das mãos deles.
40 Te ri' ri Jesús xe' jumul chic ch'äkäp che ri nima' Jordán chrelbal k'ij jawije' ri xuban wi kasna' ri tat Juan nabe, xcanaj c'u chila'.
40 Ele voltou de novo para o lado leste do rio Jordão, foi para o lugar onde João Batista tinha batizado antes e ficou lá.
41 E q'uia winak c'ut xebe' che rilic, xquibij c'ut: Kas tzij ri tat Juan, pune man xuban tä cajmabal tak etal, ronojel ri xubij chrij we achi ri' are kas tzij, —xecha'.
41 E muita gente ia vê-lo, dizendo: — João não fez nenhum milagre, mas tudo o que ele disse sobre Jesus é verdade.
42 E q'uia winak c'ut xecojon che ri Jesús chila'.
42 E naquele lugar muita gente creu em Jesus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.