Atos 8

Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ri tat Saulo utz xrilo chi xcämisax ri tat Esteban.
1 E Saulo concordou inteiramente com a morte de Estêvão. Uma grande onda de perseguição começou naquele dia e varreu a igreja de Jerusalém. Todos eles, com exceção dos apóstolos, foram dispersos pelas regiões da Judeia e de Samaria.
2 Xepe c'u jujun achijab ri kas queniman che ri Dios, xquic'am bi ri tat Esteban, xe'quimuku canok. Sibalaj xebok' c'u chrij.
2 (Alguns homens devotos vieram e, com grande tristeza, sepultaram Estêvão.)
3 Are c'u ri tat Saulo xutakej u banic c'äx chque ri kachalal cojonelab. Xoc cho tak ja, xeucharchatej bi achijab, ixokib, xeucoj c'u pa che'.
3 Saulo, porém, procurava destruir a igreja. Ia de casa em casa, arrastava para fora homens e mulheres e os lançava na prisão.
4 Are c'u ri cojonelab ri xebel bi pa ri tinimit Jerusalén, xquitzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio apawije' chi' ri xebe' wi.
4 Os que haviam sido dispersos, porém, anunciavam as boas-novas a respeito de Jesus por onde quer que fossem.
5 Ri tat Felipe xe' pa jun tinimit re Samaria, chila' c'ut xuchaplej qui tzijobexic ri winak chrij ri Cristo.
5 Filipe foi para a cidade de Samaria e ali falou ao povo sobre o Cristo.
6 Ri winak xquimulij quib chrij ri tat Felipe. Sibalaj xquitatabej ri tzij ri xubij. Xukuje' xquil ri cajmabal tak etal ri tajin cubano.
6 Quando as multidões ouviram sua mensagem e viram os sinais que ele realizava, deram total atenção às suas palavras.
7 E q'uia c'u ri winak ri e c'o itzelalaj tak espíritus chque. Xeutzir c'u wa' we winak ri'. Ri itzelalaj tak espíritus, aretak xebel chque ri winak, xquirak qui chi', xebe'c. E q'uia c'u ri cäminak qui cuerpo ri xecunatajic, xukuje' e q'uia ri u banom c'äx ri cakan, ri man xecowin taj xebinic. Ri e are' xukuje' xecunatajic.
7 Muitos espíritos impuros eram expulsos e, aos gritos, deixavam suas vítimas, e muitos paralíticos e aleijados eram curados.
8 Je ri' chi conojel ri winak pa ri tinimit ri' sibalaj xequicotic.
8 Por isso, houve grande alegria naquela cidade.
9 C'o c'u jun tata' pa ri tinimit ri', Simón u bi', ri nabe canok xuban ri itzinic, xesub ri winak aj Samaria rumal. Xuban che rib chi ri are' sibalaj nim u banic pa ri tinimit.
9 Um homem chamado Simão praticava feitiçaria ali havia anos. Ele deixava o povo de Samaria admirado, e afirmava ser alguém importante.
10 Conojel c'u ri winak chi ac'alab chi ri'jab sibalaj xquitatabej ri cubij ri achi ri', xquibij: We achi ri' are c'o ri nimalaj u chuk'ab ri Dios ruc', —xecha'. Ri Nimalaj u Chuk'ab ri Dios, —xuchix che ri are'.
10 Todos, dos mais simples aos mais importantes, se referiam a ele como “o Grande Poder de Deus”.
11 Ojer chi c'u ri' e subum lok ri winak rumal ri itzinic ri tajin cubano. Rumal c'u ri' sibalaj xquicoj ri xubij.
11 Ouviam-no com atenção, pois, durante muito tempo, ele os tinha deixado admirados com sua magia.
12 Aretak c'ut ri winak xquinimaj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio ri xutzijoj ri tat Felipe chque chrij ru takanic ri Dios, xukuje' chrij ri Jesucristo, xa je ri' e q'uia chque xban qui kasna', chi achijab chi ixokib.
12 No entanto, quando Filipe lhes levou a mensagem sobre as boas-novas do reino de Deus e sobre o nome de Jesus Cristo, eles creram e, como resultado, muitos homens e mulheres foram batizados.
13 Xukuje' ne ri tat Simón xcojonic, xban u kasna', xuchaplej c'u rachi'laxic ri tat Felipe. Sibalaj xucajmaj ri nimak tak cajmabal, xukuje' ri nimak tak etal ri xebantajic.
13 O próprio Simão creu e foi batizado. Começou a seguir Filipe por toda parte, admirando-se dos sinais e milagres que ele realizava.
14 Aretak ri apóstoles ri e c'o pa ri tinimit Jerusalén xquito chi ri winak pa Samaria xquinimaj ru Lok' Pixab ri Dios, xequitak bi ri tat Pedro rachi'l ri tat Juan jela'.
14 Quando os apóstolos em Jerusalém souberam que o povo de Samaria havia aceitado a mensagem de Deus, enviaram para lá Pedro e João.
15 Aretak xeopanic, xca'n orar pa qui wi' ri cojonelab aj Samaria rech cäkaj ri Lok'alaj Espíritu pa qui wi'.
15 Assim que os dois chegaram, oraram para que aqueles convertidos recebessem o Espírito Santo,
16 Je ri', rumal chi man c'o tä jun chque kajinak ri Lok'alaj Espíritu puwi'. Xuwi banom qui kasna' pa ru bi' ri Kajaw Jesús.
16 pois, apesar de terem sido batizados em nome do Senhor Jesus, o Espírito Santo ainda não havia descido sobre nenhum deles.
17 Te ri' ri tat Pedro, ri tat Juan xquiya ri qui k'ab pa qui wi' ri cojonelab, xkaj c'u ri Lok'alaj Espíritu pa qui wi'.
17 Então Pedro e João impuseram as mãos sobre eles, e receberam o Espírito Santo.
18 Ri tat Simón xrilo chi aretak ri apóstoles xquiya ri qui k'ab pa qui wi' ri cojonelab, xkaj ri Lok'alaj Espíritu pa qui wi', xpe c'u ri are', xuchi'j puak chque.
18 Simão viu que as pessoas recebiam o Espírito quando os apóstolos impunham as mãos sobre elas. Então ofereceu-lhes dinheiro,
19 Xubij: Ya alak we chuk'ab ri' chwe in xukuje', rech apachin ri quinya ri nu k'ab puwi' cäkaj ri Lok'alaj Espíritu puwi', —xcha chque.
19 dizendo: “Deem-me este poder também, para que, quando eu impuser as mãos sobre as pessoas, elas recebam o Espírito Santo!”.
20 Xubij c'u ri tat Pedro che: Utz na we ta ri rajil la cäsach u wäch wa' uc' la, rumal chi cächomaj la chi ri cusipaj ri Dios cuya' cälok' wa' ruc' puak.
20 Pedro, porém, respondeu: “Que seu dinheiro seja destruído com você, por imaginar que o dom de Deus pode ser comprado!
21 Man c'o tä e la kuc' pa we chac ri', man ya'tal tä c'u wa' che la, rumal chi man jicom tä ri anima' la chuwäch ri Dios.
21 Você não tem parte nem direito neste ministério, pois seu coração não é justo diante de Deus.
22 Ya la can wa' we etzelal ri' ri chomam la. Bochi'j ba' la ri Dios, ta' la tok'ob che chi cäsachtaj ri mac la, are c'u ri' ri itzel chomanic ri xq'uiy pa anima' la.
22 Arrependa-se de sua maldade e ore ao Senhor. Talvez ele perdoe esses seus maus pensamentos,
23 K'alaj c'ut chi c'o ri c'äx ri t'uyul pa ri anima' la. Are wa' ru xera' ri etzelal. Je' ta ne chi ri lal chaptajinak la rumal we etzelal ri', —xcha ri tat Pedro che ri tat Simón.
23 pois vejo que você está cheio de amarga inveja e é prisioneiro do pecado”.
24 Xch'aw c'u ri tat Simón, xubij che ri tat Pedro: Bana ba' alak orar pa nu wi' chuwäch ri Kajaw Dios, rech man quinrik tä ne jubik' ri c'äx ri xbij la chwe, —xcha che.
24 Simão exclamou: “Orem ao Senhor por mim, para que essas coisas terríveis não me aconteçam!”.
25 Aretak ri quieb apóstoles xeto'taj chubixic ru banom ri Dios pa ri qui c'aslemal, xukuje' chutzijoxic ru Lok' Pixab ri Dios, xetzelej bi pa Jerusalén. Xquitzijoj can ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio pa tak ri alaj tak tinimit re Samaria ri xeoc'ow wi.
25 Depois de terem testemunhado e proclamado a palavra do Senhor em Samaria, Pedro e João voltaram a Jerusalém. Ao longo do caminho, pararam em muitas vilas samaritanas para anunciar as boas-novas.
26 Te c'u ri' jun ángel xuch'abej ri tat Felipe, xubij che: Chatwalij ba', jat pa ru mox ri relbal k'ij pa ri be ri quel bi pa ri tinimit Jerusalén, cäxuli pa Gaza, —xcha che.
26 Um anjo do Senhor disse a Filipe: “Vá para o sul, para a estrada no deserto que liga Jerusalém a Gaza”.
27 Xwalij c'u bi ri tat Felipe, xe'c. Xurik c'u jun tata' aj Etiopía pa ri be. Are jun tata' eunuco, —cuchixic. We achi ri' sibalaj nim u banic, are quilow ronojel ri jastak re ri chichu' ri cäcoj Candace che ru bi'. Ri ixok ri' are ri nim takanel pa qui wi' conojel ri aj Etiopía. Ri tata' ri' u petic pa ri tinimit Jerusalén ri xuk'ijilaj wi ri Dios.
27 Filipe partiu e encontrou no caminho um alto oficial etíope, o eunuco responsável pelos tesouros de Candace, rainha da Etiópia. Ele tinha ido a Jerusalém para participar da adoração
28 Tzelejem c'u re pa ru tinimit, t'uyul pa ru carreta, tajin cusiq'uij ri wuj ri xutz'ibaj ri ka mam Isaías, k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios ojer.
28 e estava no caminho de volta. Sentado em sua carruagem, lia em voz alta o livro do profeta Isaías.
29 Ri Espíritu rech ri Dios xubij che ri tat Felipe: Chatkeb ruc' we jun carreta ri', chawachi'laj bic, —xcha che.
29 Então o Espírito disse a Filipe: “Aproxime-se e acompanhe a carruagem”.
30 Aretak xkeb ri tat Felipe, xuto chi ri tata' tajin cusiq'uij ri wuj ri u tz'ibam ri ka mam Isaías, xuta' c'u che: ¿A cäch'ob la jas quel cubij ri tajin cäsiq'uij la? —xcha che.
30 Filipe correu até a carruagem e, ouvindo que o homem lia o profeta Isaías, perguntou-lhe: “O senhor compreende o que lê?”.
31 Ri tata' xubij che: ¿Jas ta quinban in chuch'obic wa' we man c'o jachin ri cäbin chwe jas quel cubij ri tajin quinsiq'uij? —xcha che.
31 O homem respondeu: “Como posso entender sem que alguém me explique?”. E convidou Filipe a subir na carruagem e sentar-se ao seu lado.
32 Jawije' ri tajin cusiq'uij wi ri tata' pa ru Lok' Pixab ri Dios, je wa' cubij:
32 Era esta a passagem das Escrituras que ele estava lendo: “Ele foi levado como ovelha para o matadouro; como cordeiro mudo diante dos tosquiadores, não abriu a boca.
33 Xkasax u k'ij ri are'. Pune man c'o tä
33 Foi humilhado e a justiça lhe foi negada. Quem pode falar de seus descendentes? Pois sua vida foi tirada da terra”.
34 Xubij ri tata' ri nim u banic che ri tat Felipe: Bana ba' la tok'ob, bij la chwe, ¿jachin chrij tajin cäch'aw ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios? ¿A are ri are' ri tajin cäch'aw chrij chbil rib, o are jun chic ri cubij? —cächa che.
34 O eunuco perguntou a Filipe: “Diga-me, o profeta estava falando de si mesmo ou de outro?”.
35 Xch'aw c'u ri tat Felipe. Ruc' we tzij ri' ri tajin cusiq'uij ri aj Etiopía, xuchaplej u tzijoxic ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ri Jesús.
35 Então Filipe, começando com essa mesma passagem das Escrituras, anunciou-lhe as boas-novas a respeito de Jesus.
36 E benak pa ri be, oc'owem cäca'n chuchi' jun ja', ri tata' aj Etiopía xubij che ri tat Felipe: C'o joron waral, ¿a mat cuya' cäban nu kasna' chi'? —xcha ri'.
36 Prosseguindo, chegaram a um lugar onde havia água. Então o eunuco disse: “Veja, aqui tem água! O que me impede de ser batizado?”.
37 Ri tat Felipe xubij che: We kas tzij cäcojon la, cuya' cäban ri kasna' la, —xcha che.
37 Filipe disse: “Nada o impede, se você crê de todo o coração”. O eunuco respondeu: “Creio que Jesus Cristo é o Filho de Deus”.
38 Xtakan c'u chutac'baxic ri carreta. Ri quieb xekaj pa ri ja', xban c'u u kasna' ri tata' rumal ri tat Felipe.
38 Então mandou parar a carruagem, os dois desceram até a água e Filipe o batizou.
39 Aretak xebel lok pa ri ja', ri Espíritu rech ri Kajaw Dios xuc'am bi ri tat Felipe. Ri tata' ri nim u banic aj Etiopía man xril tä chi u wäch. Xutakej c'u ru be ri are', sibalaj xquicot ranima'.
39 Quando saíram da água, o Espírito do Senhor tomou Filipe e o levou. O eunuco não tornou a vê-lo, mas seguiu viagem cheio de alegria.
40 Are c'u ri tat Felipe te' cärilo chi c'o ri are' pa ri tinimit Azoto. Xel bic jela', benam re pa ri tinimit Cesarea. Pa ronojel tinimit ri xoc'ow wi xutzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chque ri winak c'ä xopan na pa Cesarea.
40 Então Filipe apareceu mais ao norte, na cidade de Azoto. Anunciou as boas-novas ali e em todas as cidades ao longo do caminho, até chegar a Cesareia.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.