Atos 16

Ru Lokꞌ Pixab Ri Dios (QUCTNT) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Ri tat Pablo, ri tat Silas xeopan pa tak ri tinimit Derbe ruc' ri tinimit Listra. Chila' c'ut xquirik wi jun ala cojonel, Timoteo u bi', ral jun ixok cojonel aj Israel, are c'u ru tat are aj Grecia.
1 Chegou a Derbe e depois a Listra. Havia ali um discípulo, chamado Timóteo, filho de uma judia cristã, mas de pai grego,
2 Ri kachalal ri e c'o pa ri tinimit Listra, xukuje' pa Iconio, xquibij chi ri a Timoteo sibalaj utz ru c'aslemal.
2 que gozava de ótima reputação junto dos irmãos de Listra e de Icônio.
3 Ri tat Pablo xubij che ri a Timoteo chi que' ruc', nabe c'ut xucoj na ri retal ri ojer trato che ru cuerpo rech man cäpe tä coyowal ri winak aj Israel ri e c'o pa tak ri tinimit ri'. Conojel c'ut quetam chi ru tat ri a Timoteo are aj Grecia.
3 Paulo quis que ele fosse em sua companhia. Ao tomá-lo consigo, circuncidou-o, por causa dos judeus daqueles lugares, pois todos sabiam que o seu pai era grego.
4 Pa conojel tak ri tinimit ri xeoc'ow wi xquiya u bixic chque ri cojonelab ri xchomax pa Jerusalén cumal ri apóstoles, xukuje' cumal ri c'amal tak qui be ri cojonelab.
4 Nas cidades pelas quais passavam, ensinavam que observassem as decisões que haviam sido tomadas pelos apóstolos e anciãos em Jerusalém.
5 Je ri' ri kachalal cojonelab xquijiquiba canima' chrij ri Dios, xnimar na ri qui cojonic. Ronojel k'ij c'ut tajin queq'uiaric.
5 Assim as igrejas eram confirmadas na fé, e cresciam em número dia a dia.
6 Ri tat Pablo, ri rachi'l xquitakej ri qui be, xek'ax pa Frigia, xukuje' pa Galacia. Opaninak c'ut pa Asia, man xyi' tä chque rumal ri Lok'alaj Espíritu chi cäquitzijoj ru Lok' Pixab ri Dios chila'.
6 Atravessando em seguida a Frígia e a província da Galácia, foram impedidos pelo Espírito Santo de anunciar a palavra de Deus na {província da} Ásia.
7 Aretak xeopan pa ri c'ulbat re Misia, xquichomaj chi quebe' pa Bitinia, man xyi' tä c'u wa' chque rumal ri Lok'alaj Espíritu re ri Jesús.
7 Ao chegarem aos confins da Mísia, tencionavam seguir para a Bitínia, mas o Espírito de Jesus não o permitiu.
8 Xak c'u xeoc'ow pa Misia, xebe' pa ri tinimit Troas ri c'o chi' ri mar.
8 Depois de haverem atravessado rapidamente a Mísia, desceram a Trôade.
9 Chila' c'ut c'o ri xuc'ut ri Dios chuwäch ri tat Pablo chak'ab pa ri rachic'. Are jun achi aj Macedonia ri tac'al chuwäch, cuta' c'u tok'ob che ri tat Pablo, cubij: “Choc'ow la pa Macedonia, chujto' ba' la,” —xcha che.
9 De noite, Paulo teve uma visão: um macedônio, em pé, diante dele, lhe rogava: Passa à Macedônia, e vem em nosso auxílio!
10 Aretak ri tat Pablo xril wa' we achi ri', chanim xujwalijic, xuje' pa Macedonia. Xketamaj chi kas tzij chi ri Dios tajin cujusiq'uij chutzijoxic ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chque ri winak ri e c'o chila'.
10 Assim que teve essa visão, procuramos partir para a Macedônia, certos de que Deus nos chamava a pregar-lhes o Evangelho.
11 Kelic bi pa ri tinimit Troas, xujoc pa jun barco, jicom xuje'c c'ä xujopan pa ri ch'äkap ulew ri c'o pa ri mar, Samotracia u bi'. Chucab k'ij chic xujk'ax pa ri tinimit Neápolis.
11 Embarcados em Trôade, fomos diretamente à Samotrácia e no outro dia a Neápolis;
12 Kelic chi bi chila' xuje' pa Filipos, ri nabe tinimit re Macedonia. Jun tinimit wa' ri qui mulim wi quib winak ri e petinak pa ri tinimit Roma xukuje' niq'uiaj tinimit chic. Quieb oxib k'ij xujc'oji na chila'.
12 e dali a Filipos, que é a cidade principal daquele distrito da Macedônia, uma colônia {romana}. Nesta cidade nos detivemos por alguns dias.
13 Pa jun k'ij re uxlanem xujel bi chrij ri tinimit, xuje' chuchi' ri nima' ri e nak'atal wi ri winak cäca'n orar. Xujt'uyi chila', xkatzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chque ri ixokib ri qui mulim quib jela'.
13 No sábado, saímos fora da porta para junto do rio, onde pensávamos haver lugar de oração. Aí nos assentamos e falávamos às mulheres que se haviam reunido.
14 Jun chque ri ixokib ri e c'o chila', are Lidia u bi', ri cäpe pa ri tinimit Tiatira. Cuq'uiyij jun u wäch atz'iak morada cäca'yic. Pakal rajil wa'. We ixok ri' cäk'ijilan che ri Dios. U tatabem c'u ri tajin cubij ri tat Pablo, xak je ri' xkaj ru Tzij ri Dios pa ranima', je ri' chi sibalaj craj cutatabej ru Lok' Pixab ri Dios.
14 Uma mulher, chamada Lídia, da cidade dos tiatirenos, vendedora de púrpura, temente a Deus, nos escutava. O Senhor abriu-lhe o coração, para atender às coisas que Paulo dizia.
15 Xban c'u u kasna' ri are' xukuje' conojel ri e c'o pa rachoch. Te c'u ri' xujubochi'j, xubij chke: We ilom alak chi kas tzij in cojoninak che ri Kajaw Jesús, jo' cho ja wuc', cäcanaj can alak cho wachoch, —xcha chke.
15 Foi batizada juntamente com a sua família e fez-nos este pedido: Se julgais que tenho fé no Senhor, entrai em minha casa e ficai comigo. E obrigou-nos a isso.
16 C'o jumul, benam ke chubanic orar, xkarik jun ali ri c'o jun itzel espíritu re ch'obonic che. We ali ri' are jun ajic', cuch'ac c'u nim puak rumal ri ch'obonic ri cubano. Are c'u ri puak cuya chque ru patrón.
16 Certo dia, quando íamos à oração, eis que nos veio ao encontro uma moça escrava que tinha o espírito de Pitão, a qual com as suas adivinhações dava muito lucro a seus senhores.
17 We ali ri' xteri bi chkij ri tat Pablo xukuje' ri uj. Co xurak u chi', xubij: We achijab ri' cäquipatänij ri Dios ri c'o chicaj, are c'u cäquitzijoj chiwe jas rajwaxic quibano rech quirik na ru tobanic ri Dios, —xcha ri'.
17 Pondo-se a seguir a Paulo e a nós, gritava: Estes homens são servos do Deus Altíssimo, que vos anunciam o caminho da salvação.
18 Q'uia k'ij c'ut je' xuban wa'. Xa je ri' xq'uistaj u c'ux ri tat Pablo ruc', xca'y c'u chrij, xubij che ri itzel espíritu ri c'o che ri ali: Quintakan chawe pa ru bi' ri Jesucristo chi catel che we ali ri', —xcha che.
18 Repetiu isto por muitos dias. Por fim, Paulo enfadou-se. Voltou-se para ela e disse ao espírito: Ordeno-te em nome de Jesus Cristo que saias dela. E na mesma hora ele saiu.
19 Aretak c'ut xquil ru patrón ri ali chi man quecowin tä chic cäquich'ac puak chrij ri ali, xquichap ri tat Pablo xukuje' ri tat Silas. Xequic'am bi pa ri c'ayibal chquiwäch ri tata'ib ri c'o takanic pa qui k'ab.
19 Vendo seus amos que se lhes esvaecera a esperança do lucro, pegaram Paulo e Silas e levaram-nos ao foro, à presença das autoridades.
20 Xequiya chquiwäch ri k'atal tak tzij, xquibij: We achijab ri' ri aj Israel, tajin cäca'n c'äx che ri ka tinimit, je ri' chi cäsach qui c'ux ri winak.
20 Em seguida, apresentaram-nos aos magistrados, acusando: Estes homens são judeus; amotinam a nossa cidade.
21 Cujquitijoj chubanic ri man uj nak'atal tä wi. Ri qui tijonic man cuya' taj cäkac'amo rumal chi ri uj, uj aj Roma, —xecha'.
21 E pregam um modo de vida que nós, romanos, não podemos admitir nem seguir.
22 Xquiyac c'u quib ri winak chquij ri tat Pablo, ri tat Silas. Ri k'atal tak tzij xetakan che resaxic ri catz'iak xukuje' chi quech'ay cuc' tak che'.
22 O povo insurgiu-se contra eles. Os magistrados mandaram arrancar-lhes as vestes para açoitá-los com varas.
23 Aretak xech'aytaj q'uia mul, xecocsaj pa che'. Xbix c'u che ri chajinel re ri che' chi utz cuban che qui chajixic.
23 Depois de lhes terem feito muitas chagas, meteram-nos na prisão, mandando ao carcereiro que os guardasse com segurança.
24 Ri chajinel, aretak xya'taj we takanic ri' che, chanim xeucoj bi c'ä chupam ri che'. Te c'u ri' xucoj cojbal akanaj che cakan.
24 Este, conforme a ordem recebida, meteu-os na prisão inferior e prendeu-lhes os pés ao cepo.
25 Pa niq'uiaj ak'ab c'ut, ri tat Pablo, ri tat Silas tajin cäca'n orar, xukuje' tajin quebixon che ri Dios. Are c'u ri niq'uiaj ajpache' chic tajin cäquitatabej.
25 Pela meia-noite, Paulo e Silas rezavam e cantavam um hino a Deus, e os prisioneiros os escutavam.
26 Xak c'u te'talic xpe jun nimalaj cäbrakan ri xuslabisaj ru tac'alibal ri che'. Chanim xejaktaj conojel ri porta, ri ximibal re ch'ich' ri ximibem que conojel ri ajpache' xet'okopinic.
26 Subitamente, sentiu-se um terremoto tão grande que se abalaram até os fundamentos do cárcere. Abriram-se logo todas as portas e soltaram-se as algemas de todos.
27 Ri chajinel re ri che' xc'astajic. Aretak xrilo chi e jaktal chi ri porta, xuc'am ru machete, xraj xucämisaj rib. Xuchomaj ri are' chi xeanimaj bi conojel ri ajpache'.
27 Acordou o carcereiro e, vendo abertas as portas do cárcere, supôs que os presos haviam fugido. Tirou da espada e queria matar-se.
28 Are c'u ri tat Pablo co xurak u chi', xubij che: Mäban c'äx che ib la, uj konojel ri uj, uj c'o waral, —xcha che.
28 Mas Paulo bradou em alta voz: Não te faças nenhum mal, pois estamos todos aqui.
29 Ri chajinel re ri che' xuta' jun chäj, aninak xoc bic pa ri che'. Xbirbitic, xxuqui chquiwäch ri tat Pablo, ri tat Silas.
29 Então o carcereiro pediu luz, entrou e lançou-se trêmulo aos pés de Paulo e Silas.
30 Te c'u ri' xeresaj lok chrij ri che', xubij chque: Tata'ib, ¿jas rajwaxic quinbano rech quinto' wib? —xcha chque.
30 Depois os conduziu para fora e perguntou-lhes: Senhores, que devo fazer para me salvar?
31 Ri tat Pablo, ri tat Silas xquibij che: Chcojon la che ri Kajaw Jesucristo, cärik c'u na la ru tobanic ri Dios, ri lal xukuje' conojel ri e c'o pa ri achoch la, —xecha che.
31 Disseram-lhe: Crê no Senhor Jesus e serás salvo, tu e tua família.
32 Xquitzijoj c'u ru Lok' Pixab ri Dios che, xukuje' chque conojel ri e c'o pa rachoch.
32 Anunciaram-lhe a palavra de Deus, a ele e a todos os que estavam em sua casa.
33 Tzpa ri ak'ab ri' ri chajinel re ri che' xuch'aj ri soctajinak che ri tat Pablo, ri tat Silas. Xban c'u u kasna' ri are' xukuje' xban qui kasna' conojel ri e c'o pa rachoch.
33 Então, naquela mesma hora da noite, ele cuidou deles e lavou-lhes as chagas. Imediatamente foi batizado, ele e toda a sua família.
34 Te c'u ri' xeuc'am bi ri tat Pablo, ri tat Silas cho rachoch, xuya ri qui wa. Ri chajinel re ri che' sibalaj xquicotic, xukuje' xquicot canima' conojel ri e c'o pa rachoch rumal chi xecojon che ri Dios.
34 Em seguida, ele os fez subir para sua casa, pôs-lhes a mesa e alegrou-se com toda a sua casa por haver crido em Deus.
35 Aretak xsakiric ri k'atal tak tzij xequitak bi jujun mayorib chubixic che ri chajinel chi queutzokopij bi ri tat Pablo, ri tat Silas.
35 Quando amanheceu, os magistrados mandaram os lictores dizer: Solta esses homens.
36 Ri chajinel re ri che' xubij che ri tat Pablo: Ri k'atal tak tzij xquitak lok u bixic chwe chi cuya' quintzokopin bi chech alak. Chel ba' bi alak, oj alak ruc' utzil, —xcha chque.
36 O carcereiro transmitiu essa mensagem a Paulo: Os magistrados mandaram-me dizer que vos ponha em liberdade. Saí, pois, e ide em paz.
37 Are c'u ri tat Pablo xubij chque ri mayorib: Ri alak xujch'ay alak chquiwäch ri winak, man xil tä na alak we c'o ka mac o man c'o taj. Te c'u ri' xujcoj alak pa che', ri uj c'ut, uj jun cuc' ri winak aj Roma. Cämic c'ut chc'uyal cujesaj bi alak. Man utz taj je' cäban alak wa', xane are chepet na ri k'atal tak tzij che kesaxic bic, —xcha ri tat Pablo chque ri mayorib.
37 Mas Paulo replicou: Sem nenhum julgamento nos açoitaram publicamente, a nós que somos cidadãos romanos, e meteram-nos no cárcere, e agora nos lançam fora ocultamente... Não há de ser assim! Mas venham e soltem-nos pessoalmente!
38 Ri mayorib xequiya u bixic wa' we tzij ri' chque ri k'atal tak tzij. Xquixej c'u quib aretak xquito chi ri tat Pablo, ri tat Silas e jun cuc' ri winak aj Roma.
38 Os lictores deram parte dessas palavras aos magistrados. Estes temeram, ao ouvir dizer que eram romanos.
39 Xepe c'u ri k'atal tak tzij, xquita' sachbal qui mac chque ri tat Pablo rachi'l ri tat Silas, xequesaj c'u bic. Te c'u ri' xquita' tok'ob chque chi quebel bi pa ri tinimit.
39 Foram e lhes falaram brandamente. Pedindo desculpas, rogavam-lhes que se retirassem da cidade.
40 Aretak xebel bi pa che', xebe' cho rachoch ri nan Lidia. Xuwi xequich'abej can ri kachalal, xquicu'bisaj can qui c'ux, te c'u ri' xebel bi chila'.
40 Saindo do cárcere, entraram em casa de Lídia, onde reviram e consolaram os irmãos. Depois partiram.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 16, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.