João 9
Ru Loqꞌ Pixabꞌ Ri Dios (QUCNNT) vs NTLH
1 Ri Jesús b'enaq pa ri b'e aretaq xril jun achi ri moy tzaretaq xil u wäch.
1 Jesus ia caminhando quando viu um homem que tinha nascido cego.
2 Ru tijoxelab' xkita' che ri Jesús: Ajtij, —xecha che. ¿Jas che moy we achi ri' tzaretaq xil u wäch? ¿A xa rumal ri ki mak ru nan u tat o xa rumal ru mak ri are'? —xecha che.
2 Os seus discípulos perguntaram: — Mestre, por que este homem nasceu cego? Foi por causa dos pecados dele ou por causa dos pecados dos pais dele?
3 Ri Jesús xub'ij chke: Man rumal tä rech ru mak ri are', man rumal tä k'u rech ri ki mak ru nan u tat, xane rech rumal ri are' käq'alajin ri käkowin ri Dios chub'anik, —xcha chke.
3 Jesus respondeu:
4 Chanim ri' ri k'o na ri q'ij, rajwaxik chi kinb'an na ri xintaq chub'anik rumal ri xintaqow loq. Kok k'u na ri aq'ab' aretaq man k'o tä chi jun käkowinik kächakunik.
4 Precisamos trabalhar enquanto é dia, para fazer as obras daquele que me enviou. Pois está chegando a noite, quando ninguém pode trabalhar.
5 Pa taq we q'ij ri' aretaq in k'o cho ruwächulew, ri in kinya saqil chke ri winaq ajuwächulew, —xcha ri Jesús chke ru tijoxelab'.
5 Enquanto estou no mundo, eu sou a luz do mundo.
6 Aretaq xb'itaj wa' we tzij ri' rumal ri Jesús, xutzaq u chub' pulew, xub'an jub'iq' xoq'ol ruk' ru chub', xub'il k'u chrij taq ru waq'äch ri moy.
6 Depois de dizer isso, Jesus cuspiu no chão, fez um pouco de lama com a saliva, passou a lama nos olhos do cego
7 Te k'u ri' xub'ij che: ¡Oj la! Ch'aja la ri wäch la pa ri atinib'al ri käb'ix “Siloé” che. (We b'i'aj ri' kel kub'ij “Taqom”.)
7 e disse: O cego foi, lavou o rosto e voltou vendo.
8 Are k'u ri u k'ul taq ja, xuquje' ri winaq ri ketamam u wäch chi moy nab'e, xkib'ij: ¿A mat are wa' we achi ri' ri kät'uyi chi' taq ri b'e chuta'ik u limosna? —xecha'.
8 Os seus vizinhos e as pessoas que costumavam vê-lo pedindo esmola perguntavam: — Não é este o homem que ficava sentado pedindo esmola?
9 Jujun xkib'ij: Je', are wa', —xecha'.
9 — É! — diziam alguns. — Não, não é. Mas é parecido com ele! — afirmavam outros. Porém ele dizia: — Sou eu mesmo.
10 Te ri' ri winaq xkita' che ri achi: ¿Jas lo wa' chi katkowin chik katka'yik? —xecha che.
10 — Como é que agora você pode ver? — perguntaram.
11 Ri are' xch'awik, xub'ij chke: Ri achi ri Jesús u b'i' xub'an jub'iq' xoq'ol, xub'il chrij taq ri nu waq'äch, te k'u ri' xub'ij chwe: “Oj la chi' ri atinib'al ri käb'ix “Siloé” che, ch'aja la ri wäch la chila',” —xcha chwe. Xine' k'ut. Aretaq xch'ajtaj ri nu wäch, xinkowinik xinka'yik, —xcha chke.
11 Ele respondeu: — O homem chamado Jesus fez um pouco de lama, passou a lama nos meus olhos e disse: “Vá ao tanque de Siloé e lave o rosto.” Então eu fui, lavei o rosto e fiquei vendo.
12 Te ri' ri winaq xkib'ij: ¿Jawije' k'o wi ri achi ri'? —xecha che.
12 — Onde está esse homem? — perguntaram. — Não sei! — respondeu ele.
13 Te ri' xkik'am b'i ri achi ri moy kan nab'e, xekiya chkiwäch ri tata'ib' fariseos.
13 Então levaram aos fariseus o homem que havia sido cego.
14 Are k'u jun q'ij re uxlanem aretaq ri Jesús xub'an ri jub'iq' xoq'ol, xukunaj ri achi ri moy.
14 O dia em que Jesus havia feito lama e curado o homem da cegueira era um sábado.
15 Ri tata'ib' fariseos xuquje' xkita' che ri achi chi jas lo wa' chi käkowin chik käka'yik. Ri are' xub'ij chke: Xub'il xoq'ol chrij taq ri nu waq'äch, te k'u ri' xinch'aj ri nu wäch. Kinka'y chi k'u kämik, —xcha chke.
15 Aí os fariseus também perguntaram como ele tinha sido curado. — Ele pôs lama nos meus olhos, eu lavei o rosto e agora estou vendo — respondeu o homem.
16 Te ri' jujun chke ri tata'ib' fariseos xkib'ij: Ri achi ri xb'anow wa' we kunanik ri' man rech tä ri Dios, rumal chi man nim tä käril wi ri q'ij re uxlanem, —xecha'.
16 Alguns fariseus disseram: — O homem que fez isso não é de Deus porque não respeita a E outros perguntaram: — Como pode um pecador fazer milagres tão grandes? E por causa disso houve divisão entre eles.
17 Xkita' chi k'u jumul che ri achi ri moy kan nab'e: E ri at, ¿jas kab'ij at chrij ri achi ri xkunan ra waq'äch? —xecha che.
17 Então os fariseus tornaram a perguntar ao homem: — Você diz que ele curou você da cegueira. E o que é que você diz dele? — Ele é um
18 Are k'u ri winaq aj Israel man xkikoj taj chi ri achi ri' are wa' ri moy kan nab'e, kämik k'ut käka'y chik. K'ä te' xkikojo aretaq xesik'ix na loq ru nan u tat ri achi ri xkunatajik.
18 Os líderes judeus não acreditavam que ele tinha sido cego e que agora podia ver. Por isso chamaram os pais dele
19 Xkita' k'u chke: ¿A are wa' ri alk'ual alaq ri käb'ij alaq chi moy xil u wäch? ¿Jas lo wa' chi kämik käkowin chik käka'yik? —xecha chke.
19 e perguntaram: — Esse homem é filho de vocês? Vocês dizem que ele nasceu cego. E como é que agora ele está vendo?
20 Ru nan u tat xech'awik, xkib'ij: Qetam chi are wa' ri qalk'ual ri moy xil u wäch.
20 Os pais responderam: — Sabemos que ele é nosso filho e que nasceu cego.
21 Man qetam tä k'ut jas wa' chi kämik käkowin chik käka'yik, man qetam tä k'u jachin ri xkunan ru waq'äch. Ta' alaq che ri are'. Achi chi ya', kub'ij k'u na chech alaq jas wa' chi käkowin chik käka'yik, —xecha chke.
21 Mas não sabemos como é que ele agora pode ver e não sabemos também quem foi que o curou. Ele é maior de idade; perguntem, e ele mesmo poderá explicar.
22 Je wa' xkib'ij ru nan u tat rumal chi xa xkixej kib' chkiwäch ri winaq aj Israel. Ri e are' k'ut ki chomam chik junam chi jachin ri kukojo chi ri Jesús are ri Cristo käkesaj na b'i pa ri rachoch Dios.
22 Os pais disseram isso porque estavam com medo, pois os líderes judeus tinham combinado expulsar da sinagoga quem afirmasse que Jesus era o Messias .
23 Rumal ri' ru nan u tat ri achi ri xkunax ru waq'äch xkib'ij: “Ta' alaq che ri are'. Achi chi ya',” —xecha ri'.
23 Foi por isso que os pais disseram: “Ele é maior de idade; perguntem a ele.”
24 Te k'u ri' ri winaq aj Israel xkisik'ij chi jumul ri achi ri moy kan nab'e, xkib'ij che: Chab'ij b'a' ri qas tzij chqe chuwäch ri Dios. Ri uj qetam chi ri achi ri' are jun ajmak, —xecha che.
24 Então os líderes judeus chamaram pela segunda vez o homem que tinha sido cego e disseram: — Jure por Deus que você vai dizer a verdade. Nós sabemos que esse homem é pecador.
25 Ri achi xch'awik, xub'ij chke: Ri in man wetam taj we are jun ajmak o man are taj, xuwi wetam chi nab'e kanoq in moy, kämik k'ut kinka'y chik, —xcha chke.
25 Ele respondeu: — Se ele é pecador, eu não sei. De uma coisa eu sei: eu era cego e agora vejo!
26 Xkita' chi k'u jumul che: ¿Jas xub'an chawe? ¿Jas xub'an chukunaxik ri a waq'äch? —xecha che.
26 — O que foi que ele fez a você? Como curou você da cegueira? — tornaram a perguntar.
27 Xch'aw ri achi, xub'ij chke: Xinb'ij chech alaq, ri alaq k'ut xa man käta tä alaq. ¿Jas che kaj alaq chi kinb'ij wa' jumul chik? ¿A xa kaj alaq kok alaq che u tijoxel? —xcha chke.
27 O homem respondeu: — Eu já disse, e vocês não acreditaram. Por que querem ouvir isso outra vez? Por acaso vocês também querem ser seguidores dele?
28 Te ri' ri e are' xkitze'j u wäch, xkib'ij k'u che: Ri at, at jun ruk' we achi ri', are k'u ri uj, uj jun ruk' ri qa mam Moisés.
28 Então eles o xingaram e disseram: — Você é que é seguidor dele! Nós somos seguidores de Moisés.
29 Ri uj qetam chi ri Dios xch'aw ruk' ri qa mam Moisés. Are k'u we achi ri' man qetam taj jawije' ri käpe wi, —xecha che.
29 Sabemos que Deus falou com Moisés; mas este homem, nós nem mesmo sabemos de onde ele é.
30 Ri achi k'ut xch'awik, xub'ij chke: ¡Ko'l ta ne ri'! Ri alaq man etam tä alaq jawije' käpe wi, ri in k'ut xukunaj ri nu waq'äch.
30 Ele respondeu: — Que coisa esquisita! Vocês não sabem de onde ele é, mas ele me curou.
31 Qas qetam chi ri Dios man kuta tä ri ki tz'onob'al toq'ob' ri ajmakib', xuwi kuta ri ki tz'onob'al toq'ob' ri winaq ri keq'ijilan che, ri käka'n ru rayib'al.
31 Sabemos que Deus não atende pecadores, mas ele atende os que o respeitam e fazem a sua vontade.
32 Man k'o tä jumul qa tom käb'ixik chi k'o jun käkowin chukunaxik ru waq'äch jun achi ri moy xil u wäch.
32 Desde que o mundo existe, nunca se ouviu dizer que alguém tivesse curado um cego de nascença.
33 We ta ri achi ri' mat ruk' ri Dios petinaq wi, mat k'o jas käkowin ri' chub'anik, —xcha chke.
33 Se esse homem não fosse enviado por Deus, não teria podido fazer nada.
34 Te ri' xkib'ij che: Ri at, xa at ajmak xil a wäch. ¿A are kawaj kujatijoj? —xecha che.
34 Eles disseram: — Você nasceu cheio de pecado e é você que quer nos ensinar? E o expulsaram da sinagoga.
35 Ri Jesús xretamaj chi xesax b'ik ri achi ri moy kan nab'e. Aretaq ri Jesús xuriqo, xub'ij che: ¿A käkojon la che ru K'ojol ri Dios? —xcha che.
35 Jesus ficou sabendo que tinham expulsado o homem da sinagoga . Foi procurá-lo e, quando o encontrou, perguntou:
36 Ri achi xub'ij che: Tat, b'ij la chwe jachin ri' rech ri in kinkojon che, —xcha che.
36 Ele respondeu: — Senhor, quem é o Filho do Homem para que eu creia nele?
37 Ri Jesús xch'awik, xub'ij che: Ilom chi la u wäch wa'. In ri', ri tajin kintzijon uk' la, —xcha che.
37 Jesus disse:
38 Te k'u ri' ri achi xxuki chuwäch ri Jesús, xub'ij che: Kinkojon che la, Qajaw, —xcha che.
38 — Eu creio, Senhor! — disse o homem. E se ajoelhou diante dele.
39 Xub'ij k'u ri Jesús: Ri in, in petinaq cho ruwächulew chuq'atik tzij, rech ri moyab' käjaqtaj ri ki waq'äch, xuquje' rech ri keka'yik kekanaj moy, —xcha'.
39 Então Jesus afirmou:
40 Te ri' jujun chke ri tata'ib' fariseos ri e k'o chila' ruk' ri Are', aretaq xkita ri xub'ij ri Jesús, xkib'ij che: ¿A uj moy ta k'u lo uj xuquje'? —xecha che.
40 Alguns fariseus que estavam com ele ouviram isso e perguntaram: — Será que isso quer dizer que nós também somos cegos?
41 Ri Jesús xch'awik, xub'ij chke: We ta alaq moy, mat k'o mak alaq ri'. Rumal k'u rech chi käb'ij alaq chi käka'y alaq, k'o mak alaq, —xcha ri Jesús chke.
41 — Se vocês fossem cegos, não teriam culpa! — respondeu Jesus. — Mas, como dizem que podem ver, então continuam tendo culpa.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 9, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.