Marcos 1

K’iche’ of Totonicapan NT (QUC_TTP) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Jewaꞌ xkꞌulmatajik are xchapleꞌtaj loq utzijoxik ri utz laj tzij rech ri Jesucristo, ukꞌojol ri Dios.
1 Princípio do evangelho de Jesus Cristo, Filho de Deus.
2 Xkꞌulmatajik jetaq ri utzꞌibꞌam loq ri qꞌalajisal rech ri utzij ri Dios Isaías, are xubꞌij: Kintaq na bꞌik ri nutaqoꞌn kanabꞌej na chawach, rech kusukꞌumaj apanoq ri abꞌe,
2 Como está escrito na profecia de Isaías: “Eis que envio o meu mensageiro adiante de você, o qual preparará o seu caminho.
3 Uchꞌabꞌal jun winaq ri kasikꞌinik pa ri katzꞌinow ulew, kubꞌij: Chisukꞌumaj ri ubꞌe ri Ajawxel, sukꞌum chibꞌana che ri ubꞌe.
3 Voz do que clama no deserto: Preparem o caminho do Senhor, endireitem as suas veredas.”
4 Jeriꞌ xubꞌan ri Juan are xutzijoj ri qasanaꞌ rech kꞌexbꞌal kꞌuꞌx rech kuybꞌal mak pa ri katzꞌinow ulew.
4 E foi assim que João Batista apareceu no deserto, pregando batismo de arrependimento para remissão de pecados.
5 Konojel ri winaq aꞌj Judea, aꞌj Jerusalén xoꞌpan rukꞌ. Ri Juan xubꞌan kiqasanaꞌ ri winaq pa ri nimaꞌ Jordán, are xtzujutaj kibꞌ che ri kimak.
5 E toda a região da Judeia e todos os moradores de Jerusalém iam até ele. E, confessando os seus pecados, eram batizados por ele no rio Jordão.
6 Ri ratzꞌyaq ri Juan che rismal kamey bꞌantal wi, ri jatꞌibꞌal upam jun tzꞌuꞌm, are xutij che uwa ri e sakꞌ rachiꞌl ri juyubꞌil kabꞌ.
6 A roupa de João era feita de pelos de camelo. Ele usava um cinto de couro e se alimentava de gafanhotos e mel silvestre.
7 Jewaꞌ xubꞌij are xutzijoj ri utzij ri Dios: Kape chi na jun ri sibꞌalaj kꞌo ukwinem chinuwach in, man taqal ta chwe kinkir ri uxajabꞌ.
7 E João pregava, dizendo: — Depois de mim vem aquele que é mais poderoso do que eu, do qual não sou digno de, curvando-me, desamarrar as correias das suas sandálias.
8 In xinbꞌan iqasanaꞌ rukꞌ jaꞌ, are kꞌu ri kape na kubꞌan na iqasanaꞌ pa ri Tyoxalaj Uxlabꞌixel.
8 Eu batizei vocês com água; ele, porém, os batizará com o Espírito Santo.
9 Pa taq ri qꞌij riꞌ xopan ri Jesús, upetik pa Nazaret rech Galilea, xbꞌan kan uqasanaꞌ rumal ri Juan pa ri nimaꞌ Jordán.
9 Naqueles dias, Jesus veio de Nazaré da Galileia e foi batizado por João no rio Jordão.
10 Ri Jesús are xel loq pa ri nimaꞌ, xril ri kaj xjaqajobꞌik, xqaj loq ri Tyoxalaj Uxlabꞌixel jer xubꞌan jun palomax.
10 Logo ao sair da água, Jesus viu os céus se abrindo e o Espírito descendo como pomba sobre ele.
11 Xtataj xuqujeꞌ jun chꞌabꞌal upetik pa ri kaj xubꞌij: At, at loqꞌalaj nukꞌojol, kakiꞌkot na nukꞌuꞌx awukꞌ.
11 Então veio uma voz dos céus, que dizia: — Você é o meu Filho amado; em você me agrado.
12 Kꞌa te riꞌ xkꞌam bꞌik ri Jesús rumal ri Uxlabꞌixel pa ri katzꞌinow ulew.
12 E logo o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Kawinaq qꞌij xkꞌojiꞌk chilaꞌ chikixoꞌl juyubꞌil taq aꞌwaj, xkoj kꞌaꞌmabꞌal pa ri ubꞌe rumal ri Itzel rech kaqaj pa mak. Xepe kꞌu ri angelibꞌ chupatanixik.
13 onde ficou durante quarenta dias, sendo tentado por Satanás. Estava com as feras, e os anjos o serviam.
14 Are xokisataj ri Juan pa cheꞌ, ri Jesús xeꞌ chutzijoxik ri utz laj utzij ri Dios pa Galilea.
14 Depois de João ter sido preso, Jesus foi para a Galileia, pregando o evangelho de Deus.
15 Xubꞌij: Xopan ri qꞌij ri utzujum loq ri Dios, xnaqajir loq ri rajawarem, chikꞌexa ikꞌuꞌx, chikojo ri utz laj tzij.
15 Ele dizia:
16 Are xikꞌow bꞌik ri Jesús chuchiꞌ ri cho pa Galilea, xeꞌril ri Simón rachiꞌl ri Andrés ri rachalal, tajin kakikꞌyaq ri kikꞌat pa ri cho, rumal cher e chapal taq kar.
16 Caminhando junto ao mar da Galileia, Jesus viu os irmãos Simão e André, que lançavam a rede ao mar, porque eram pescadores.
17 Ri Jesús xubꞌij chike: Chixanloq, chinitereneꞌj, kinbꞌan na chiꞌwe chikikꞌam loq achyabꞌ wukꞌ.
17 Jesus lhes disse:
18 Aninaq xkitzaq kanoq ri kikꞌat, xeteriꞌ bꞌik chirij ri Jesús.
18 Então eles deixaram imediatamente as redes e o seguiram.
19 Ri Jesús are bꞌininaq chi apanoq jubꞌiqꞌ xeꞌril ri Jacobo rachiꞌl ri Juan e ralkꞌwaꞌl ri Zebedeo, e kꞌo apanoq pa ri jukubꞌ bꞌinibꞌal puꞌwiꞌ ri jaꞌ, tajin kakisalabꞌaj ri kikꞌat puꞌwiꞌ ri jaꞌ.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que estavam no barco consertando as redes,
20 Ri Jesús xuꞌsikꞌij apanoq ri achyabꞌ, ri achyabꞌ xkiya kan ri kitat Zebedeo kukꞌ ri e kajchakibꞌ pa ri jukubꞌ bꞌinibꞌal, kꞌa te riꞌ xebꞌe rukꞌ ri Jesús.
20 e logo os chamou. E eles seguiram Jesus, deixando o seu pai Zebedeu no barco com os empregados.
21 Are xoꞌpan pa ri tinimit Capernaúm, pa ri qꞌij rech uxlanem, ri Jesús xok bꞌik pa ri Sinagoga, xuchapleꞌj uyaꞌik kꞌutuꞌn.
21 Depois, entraram em Cafarnaum, e, logo no sábado, Jesus foi ensinar na sinagoga.
22 Ri winaq kemayijan che taq ri ukꞌutuꞌn, rumal cher man kuxiꞌj ta ribꞌ chukꞌutik. Man je ta kubꞌano jetaq kakibꞌan ri aꞌjtijabꞌ rech ri taqanik.
22 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque os ensinava como alguém que tem autoridade e não como os escribas.
23 Xaq kꞌa teꞌ xwaꞌjil jun achi pa ri Sinagoga ri kꞌo jun itzel uxlabꞌal che, xuraq uchiꞌ xubꞌij:
23 E logo apareceu na sinagoga um homem possuído de espírito imundo, o qual gritou:
24 Jesús aj Nazaret, ¿jas che kanim awibꞌ chiqaxoꞌl? ¿La xa at petinaq chiqatukixik? In wetaꞌm at jachinaq. At riꞌ ri at chaꞌtal rumal ri Dios.
24 — O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
25 Ri Jesús xubꞌij che: Chatuxlanoq, chatel bꞌik che we achi riꞌ.
25 Mas Jesus o repreendeu, dizendo:
26 Ri itzel uxlabꞌal xutzaq ri achi pa ri ulew rukꞌ chuqꞌabꞌ, kꞌa te riꞌ xuraqaqej uchiꞌ, xel bꞌik che ri achi.
26 Então o espírito imundo, agitando-o violentamente e gritando em alta voz, saiu dele.
27 Konojel ri winaq xkixiꞌj kibꞌ, kakitatabꞌela chibꞌil taq kibꞌ: ¿Jas waꞌ we riꞌ? ¡Jun kꞌakꞌ kꞌutuꞌn waꞌ rumal laꞌ qas rukꞌ chuqꞌabꞌ kubꞌano! Pune aꞌre itzel taq uxlabꞌal keniman che.
27 Todos se admiraram, a ponto de perguntarem entre si: — Que é isto? Uma nova doutrina! Com autoridade ele ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem!
28 Rumal waꞌ aninaq xel utzijoxik ri Jesús pa ronojel Galilea.
28 E a fama de Jesus se espalhou depressa em todas as direções, por toda a região da Galileia.
29 Ri Jesús are xeꞌl bꞌik pa ri Sinagoga e rachiꞌl ri Jacobo xuqujeꞌ ri Juan xebꞌe cho rachoch ri Simón xuqujeꞌ ri Andrés.
29 E, saindo da sinagoga, foram, com Tiago e João, para a casa de Simão e André.
30 Aninaq xkibꞌij che ri Jesús chi ri ujiꞌ ixoq ri Simón yawabꞌ, qꞌoyol pa ri usok, kꞌo qꞌaqꞌ che.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre; e logo deram essa notícia a Jesus.
31 Ri Jesús xqebꞌ rukꞌ ri ixoq, xuchap che ri uqꞌabꞌ, xutoꞌo xwaꞌjilik. Aninaq kꞌut xel bꞌik ri qꞌaqꞌ che ri ixoq. Aninaq xwaꞌjilik xuchapleꞌj kipatanixik.
31 Então, aproximando-se, Jesus pegou na mão dela e fez com que ela se levantasse. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Are xqaj ri qꞌij, ri winaq xeꞌkikꞌam bꞌik ri e yawabꞌibꞌ xuqujeꞌ ri e kꞌo itzel taq uxlabꞌal chike rukꞌ ri Jesús.
32 À tarde, depois do pôr do sol, trouxeram a Jesus todos os enfermos e endemoniados.
33 Jeriꞌ konojel ri winaq xkimulij kibꞌ chuchiꞌ ri uchiꞌ ja.
33 Toda a cidade estava reunida à porta da casa.
34 Ri Jesús xuꞌkunaj e kꞌi yawabꞌibꞌ. Xeꞌresaj xuqujeꞌ itzel taq uxlabꞌal, man xuya ta bꞌe chike ri uxlabꞌal xechꞌawik rumal cher ri itzel taq uxlabꞌal ketaꞌm uwach ri Jesús.
34 E ele curou muitos que se achavam doentes de todo tipo de enfermidades. Também expulsou muitos demônios, não lhes permitindo que falassem, porque sabiam quem ele era.
35 Sibꞌalaj aqꞌabꞌil kꞌa kamuquq na, xwaꞌjil bꞌik ri Jesús xel bꞌi cho ri ja, xeꞌ pa jun leꞌaj utukel, chilaꞌ xuchapleꞌj wi chꞌawem.
35 Tendo-se levantado de madrugada, quando ainda estava escuro, Jesus saiu e foi para um lugar deserto, e ali orava.
36 Ri Simón e rachiꞌl jujun tijoxelabꞌ chik xebꞌe chutzukuxik ri Jesús.
36 Simão e os que estavam com ele procuraram Jesus por toda parte.
37 Are xkiriqo xkibꞌij che: Konojel ri winaq tajin kakitzukuj la.
37 Quando o encontraram, lhe disseram: — Todos estão à sua procura.
38 Ri Jesús xubꞌij chike: Chujel bꞌik waral, joꞌ chi pa taq nikꞌaj leꞌaj chik, rech jeriꞌ keꞌntzijoj ri utzij ri Dios, rumal cher are waꞌ nupatan in petinaq.
38 Jesus, porém, lhes disse:
39 Xaq jeriꞌ, xbꞌinik pa ronojel Galilea, xutzijoj ri utz laj tzij pa ri Sinagoga, xuqujeꞌ xeꞌresaj ri itzel taq uxlabꞌal chike ri winaq.
39 Então ele foi por toda a Galileia, pregando nas sinagogas deles e expulsando os demônios.
40 Xopan jun chꞌaꞌk achi rukꞌ ri Jesús, xqebꞌ rukꞌ xukiꞌk choch, kꞌa te riꞌ xuta toqꞌobꞌ che xubꞌij: We kaj la, chinchꞌajchꞌobꞌej la.
40 Um leproso se aproximou de Jesus e lhe pediu, de joelhos: — Se o senhor quiser, pode me purificar.
41 Salabꞌataj ri ranimaꞌ ri Jesús xuyuq ri uqꞌabꞌ xuchap ri achi, xubꞌij: Jeꞌ kawaj, chatchꞌajchꞌobꞌetajoq.
41 E Jesus, profundamente compadecido, estendeu a mão, tocou nele e disse:
42 Ri achi aninaq xutzirik, xel bꞌik ri chꞌaꞌk che.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu dele, e ele ficou limpo.
43 Ri Jesús xutaq bꞌik ri achi, xupixabꞌaj bꞌik, xubꞌij che:
43 E, advertindo-o severamente, logo o despediu.
44 Qas chataꞌ, mabꞌij chi che jun winaq ri xkꞌulmataj awukꞌ, xaq xwi jat jakꞌutu awibꞌ choch ri chꞌawenel pa kiwiꞌ ri winaq, chakꞌama bꞌik ri sipanik ri kubꞌij ri utaqanik ri Moisés, rech kakil ri winaq chi xatutzirik.
44 E lhe disse:
45 Are xel bꞌik ri achi rukꞌ ri Jesús, xuchapleꞌj utzijoxik chike ri winaq ri xkꞌulmatajik. Rumal riꞌ man xkwin ta chi ri Jesús xok pa taq ri tinimit, pune jeriꞌ e kꞌi winaq aꞌj jaljoj taq tinimit xoꞌpan rukꞌ.
45 Mas, tendo ele saído, começou a proclamar muitas coisas e a divulgar a notícia, a ponto de Jesus não poder mais entrar publicamente em nenhuma cidade. Por isso, permanecia fora, em lugares desertos. E de toda parte vinham ao encontro dele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.