João 6

K’iche’ of Totonicapan NT (QUC_TTP) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Are xikꞌow jun janipa qꞌij, xeꞌ ri Jesús chuchiꞌ ri cho rech Galilea (ubꞌiꞌnam xuqujeꞌ Tiberíades).
1 Depois disso, Jesus atravessou o lago da Galileia, que também é chamado de Tiberíades.
2 Sibꞌalaj e kꞌi winaq e teren chirij, jeriꞌ rumal xkilo ronojel ri mayijabꞌal taq jastaq ri ubꞌanom kukꞌ ri e yawabꞌibꞌ
2 Uma grande multidão o seguia porque eles tinham visto os milagres que Jesus tinha feito, curando os doentes.
3 Ri Jesús xpaqiꞌ kꞌut puꞌwiꞌ jun laj juyubꞌ xtꞌuyiꞌk chilaꞌ e rachiꞌl ri utijoxelabꞌ.
3 Ele subiu um monte e sentou-se ali com os seus discípulos.
4 Xa jubꞌiqꞌ karaj kuriq ri nimaqꞌij kech ri winaq aꞌj Israel, ubꞌiꞌnam Pascua.
4 A Páscoa , a festa principal dos judeus, estava perto.
5 Are xkaꞌy apanoq ri Jesús, xeꞌril sibꞌalaj e kꞌi winaq e bꞌenaq rukꞌ, xubꞌij kꞌut che ri Felipe: ¿Jawjeꞌ keꞌqaloqꞌo wi kiwa konojel we winaq riꞌ?
5 Jesus olhou em volta de si e viu que uma grande multidão estava chegando perto dele. Então disse a Filipe:
6 Jeriꞌ xubꞌij che ri Felipe rech karilo jas kubꞌij che, ri Jesús kꞌut retaꞌm chik jas kubꞌano.
6 Ele sabia muito bem o que ia fazer, mas disse isso para ver qual seria a resposta de Filipe.
7 Ri Felipe xubꞌij: Man kakwin ta riꞌ kebꞌ ciento denariokuloqꞌ chꞌaqaꞌp taq kikaxlan wa we winaq riꞌ.
7 Filipe respondeu assim: — Para cada pessoa poder receber um pouco de pão, nós precisaríamos gastar mais de duzentas moedas de prata .
8 Jun chik chike ri utijoxelabꞌ ubꞌiꞌnam Andrés, ri rachalal ri Simón Pedro, xubꞌij che:
8 Então um dos discípulos, André, irmão de Simão Pedro, disse:
9 Kꞌo jun ala waral rukꞌaꞌm jobꞌ kaxlan wa bꞌantal che cebada rachiꞌl kebꞌ kar. ¿Jas ta kꞌu waꞌ we ri chike we kikꞌiyal we winaq riꞌ?
9 — Está aqui um menino que tem cinco pães de cevada e dois peixinhos. Mas o que é isso para tanta gente?
10 Ri Jesús xtaqanik chikitꞌuyubꞌaxik konojel ri winaq, sibꞌalaj nim qꞌayes kꞌo pa ri leꞌaj riꞌ. Xetꞌuyiꞌk kꞌut konojel, ri kikꞌiyal ri achyabꞌ e kꞌulanik are jobꞌ mil.
10 Jesus disse: Então todos se sentaram. (Havia muita grama naquele lugar.) Estavam ali quase cinco mil homens.
11 Ri Jesús xukꞌam apanoq ri kaxlan wa, xtyoxin che ri Dios, kꞌa te riꞌ xujach chike ri tꞌuyul chilaꞌ, xajanipa ri xkaj. Je xuqujeꞌ xubꞌan che ri kar.
11 Em seguida Jesus pegou os pães, deu graças a Deus e os repartiu com todos; e fez o mesmo com os peixes. E todos comeram à vontade.
12 Are xenoj ri winaq, ri Jesús xubꞌij chike ri utijoxelabꞌ: Chisikꞌa le e chꞌaqaꞌp le xekanaj kanoq rech man xaq ta katzaqik.
12 Quando já estavam satisfeitos, ele disse aos discípulos:
13 Xkiyak kꞌut ri e chꞌaqaꞌp ri xekanaj kanoq, xkimulij kabꞌlajuj chakach chꞌaqaꞌp kaxlan wa rech cebada.
13 Eles ajuntaram os pedaços e encheram doze cestos com o que sobrou dos cinco pães.
14 Are xkil ri winaq ri kꞌutbꞌal ri xubꞌan ri Jesús, xkichapleꞌj ubꞌixik: We achi riꞌ qas tzij jun qꞌalajisal utzij ri Dios, are waꞌ ri kape na choch ri uwachulew.
14 Os que viram esse milagre de Jesus disseram: — De fato, este é o
15 Ri Jesús are xrilo chi ri winaq are kakaj kakikꞌam bꞌik kukꞌ rech kux Taqanel pa kiwiꞌ, xel bꞌik kukꞌ, xeꞌ pa ri juyubꞌ utukel.
15 Jesus ficou sabendo que queriam levá-lo à força para o fazerem rei; então voltou sozinho para o monte.
16 Are tajin kok ri aqꞌabꞌ, ri utijoxelabꞌ ri Jesús xeqaj bꞌik pa ri cho.
16 De tardinha, os discípulos de Jesus desceram até o lago.
17 Xaꞌqꞌan bꞌik pa jun jukubꞌ bꞌinibꞌal puꞌwiꞌ ri jaꞌ, xebꞌe chꞌaqaꞌp rech ri cho chusukꞌumal ri tinimit Capernaúm. Majaꞌ kꞌu kopan ri Jesús kukꞌ ri utijoxelabꞌ are xok ri aqꞌabꞌ.
17 Subiram num barco e começaram a atravessar o lago na direção da cidade de Cafarnaum. Quando já estava escuro, Jesus ainda não tinha vindo se encontrar com eles.
18 Xaq kꞌa te xwaꞌjil aqꞌanoq jun kyaqiqꞌ puꞌwiꞌ ri cho, ri cho sibꞌalaj xchꞌuꞌjarik.
18 De repente, um vento forte começou a soprar e a levantar as ondas.
19 Ri e tijoxelabꞌ oꞌkinaq chi bꞌik jobꞌ o waqibꞌ kilómetros pa ri jaꞌ are xkil ri Jesús tajin kaqebꞌ rukꞌ ri jukubꞌ, kabꞌin puꞌwiꞌ ri jaꞌ bꞌenaq, xkixiꞌj kibꞌ.
19 Os discípulos já tinham remado uns cinco ou seis quilômetros, quando viram Jesus andando em cima da água e chegando perto do barco. E ficaram com muito medo.
20 Ri Jesús xubꞌij chike: In waꞌ, man kixiꞌj ta iwibꞌ.
20 Mas Jesus disse:
21 Xaq jeriꞌ xkikꞌamawaꞌj ri Jesús pa ri jukubꞌ. Ri jukubꞌ xopan kꞌut chuchiꞌ ri jaꞌ ri e bꞌenaq wi.
21 Então eles o receberam com prazer no barco e logo chegaram ao lugar para onde estavam indo.
22 Chukabꞌ qꞌij ri winaq ri xekanaj kanoq chꞌaqaꞌp che ri cho jawjeꞌ ri xkojiꞌk wi ri Jesús xkilo chi ri e tijoxelabꞌ xebꞌe chꞌaqaꞌp xaq pa kitukel. Xa jun jukubꞌ bꞌinibꞌal xopan chilaꞌ, ri Jesús man xeꞌ ta kꞌu chupam ri jukubꞌ xane xaq xwi ri utijoxelabꞌ.
22 No dia seguinte a multidão que estava no lado leste do lago viu que ali só havia um barco pequeno. Sabiam que Jesus não tinha embarcado com os discípulos, pois estes haviam saído sozinhos.
23 Xoꞌpan kꞌut nikꞌaj e jukubꞌ bꞌinibꞌal puꞌwiꞌ ri jaꞌ aꞌj pa Tiberíades, xenaqajin rukꞌ ri leꞌaj jawjeꞌ xkitij wi ri kaxlan wa ri winaq ri xbꞌan chꞌawem puꞌwiꞌ rumal ri Jesús.
23 Enquanto isso, outros barcos chegaram da cidade de Tiberíades e encostaram perto do lugar onde a multidão tinha comido pão depois de o Senhor Jesus ter dado graças.
24 Are xkil ri winaq chi ri Jesús xuqujeꞌ ri utijoxelabꞌ man e kꞌo ta chik chilaꞌ, xaꞌqꞌan bꞌik pa ri jukubꞌ bꞌinibꞌal, xebꞌe chutzukuxik ri Jesús pa ri tinimit Capernaúm.
24 Quando viram que Jesus e os seus discípulos não estavam ali, subiram nos barcos e saíram para Cafarnaum a fim de procurá-lo.
25 Ri winaq are xkiriq chi ri Jesús chꞌaqaꞌp che ri cho, xkita che: Ajtij, ¿jampaꞌ xul la waral?
25 A multidão encontrou Jesus no lado oeste do lago, e perguntaram a ele: — Mestre, quando foi que o senhor chegou aqui?
26 Ri Jesús xubꞌij chike: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, ri ix man kinitzukuj taj rumal cher iwilom taq ri kꞌutbꞌal, kinitzukuj rumal cher xixnojik are xitij ri kaxlan wa.
26 Jesus respondeu:
27 Chixchakunoq man rumal taj ri iwa ri xaq kasach uwach xane chixchakunoq rumal ri kꞌaslemal ri maj ukꞌisik, ri kuya na ri uKꞌojol ri Achi chiꞌwech. Are waꞌ ri ukojom retal ri Dios Tataxel ubꞌim chi utz.
27 Não trabalhem a fim de conseguir a comida que se estraga, mas a fim de conseguir a comida que dura para a vida eterna. O
28 Ri winaq xkita che: ¿Jas rajawaxik kaqabꞌano rech kaqabꞌan ri chak ri karaj ri Dios?
28 — O que é que Deus quer que a gente faça? — perguntaram eles.
29 Ri Jesús xubꞌij: Ri uchak ri Dios are we riꞌ: Chixkojon che ri jun ri xutaq loq.
29 — Ele quer que vocês creiam naquele que ele enviou! — respondeu Jesus.
30 Ri winaq xkita che: ¿Jas kꞌutbꞌal kabꞌan la rech kaqilo xuqujeꞌ kujkojon che la?
30 Eles disseram: — Que milagre o senhor vai fazer para a gente ver e crer no senhor? O que é que o senhor pode fazer?
31 Ri qatat qanan xkitij ri maná ri xya chike pa ri ulew ri katzꞌinowik, jetaq ri tzꞌibꞌatalik: Xya kaxlan wa rech chikaj chike.
31 Os nossos antepassados comeram o maná no deserto, como dizem as Escrituras Sagradas : “Do céu ele deu pão para eles comerem.”
32 Ri Jesús xubꞌij chike: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe: Man are taj ri Moisés xyoꞌw ri kaxlan wa chiꞌwe. Ri kayoꞌw ri kaxlan wa rech chikajil are ri nuTat.
32 Jesus disse:
33 Ri kaxlan wa rech ri Dios are riꞌ ri kaqaj loq pa ri kaj, ri kuya kikꞌaslemal ri winaq ri e kꞌo choch ri uwachulew.
33 Porque o pão que Deus dá é aquele que desce do céu e dá vida ao mundo.
34 Ri winaq xkibꞌij: Ajawxel, ya la qe ri kaxlan wa riꞌ ronojel qꞌij.
34 — Queremos que o senhor nos dê sempre desse pão! — pediram eles.
35 Ri Jesús xubꞌij chike: In riꞌ ri kaxlan wa rech kꞌaslemal. Ri kape wukꞌ man kunaꞌ ta chik wiꞌjal, xuqujeꞌ ri kakojon chwe man kachaqiꞌj ta chi wi uchiꞌ.
35 Jesus respondeu:
36 Nubꞌim chik chiꞌwe, pune iniwilom chik, man kixkojon taj chwe.
36 Mas eu já disse que vocês não creem em mim, embora estejam me vendo.
37 Konojel ri xuꞌya ri nuTat chwe kepe na wukꞌ, ri winaq ri kape wukꞌ man kinwetzelaj taj.
37 Todos aqueles que o Pai me dá virão a mim; e de modo nenhum jogarei fora aqueles que vierem a mim.
38 Jeriꞌ rumal xinqaj loq pa ri kaj, man chubꞌanik taj ri kawaj in, xane chubꞌanik ri karaj ri xintaqow loq.
38 Pois eu desci do céu para fazer a vontade daquele que me enviou e não para fazer a minha própria vontade.
39 Ri urayibꞌal ukꞌuꞌx ri xintaqow loq are chi man kintzaq ta kan jun chike ri xuꞌya chwe, xane kinkꞌastajisaj na pa ri kꞌisbꞌal qꞌij.
39 E a vontade de quem me enviou é esta: que nenhum daqueles que o Pai me deu se perca, mas que eu ressuscite todos no último dia.
40 Ri urayibꞌal ukꞌuꞌx ri nuTat are chi xapachin ri kukꞌamawaꞌj ri uKꞌojol xuqujeꞌ kakojon che, kuriq na jun alik kꞌaslemal, xuqujeꞌ in kinkꞌastajisaj na pa ri kꞌisbꞌal qꞌij.
40 Pois a vontade do meu Pai é que todos os que veem o Filho e creem nele tenham a vida eterna; e no último dia eu os ressuscitarei.
41 Ri winaq aꞌj Israel xkichapleꞌj ubꞌixik taq tzij che, jeriꞌ rumal xubꞌij: In riꞌ ri kaxlan wa ri xqaj loq pa ri kaj.
41 Eles começaram a criticar Jesus porque ele tinha dito: “Eu sou o pão que desceu do céu.”
42 Xuqujeꞌ kakibꞌij chibꞌil taq kibꞌ: ¿La man are waꞌ ri ukꞌojol ri José? ¿La man qetaꞌm uj kiwach ri utat unan? ¿Jas che kꞌut kubꞌij chi xa xqaj loq pa ri kaj?
42 E diziam: — Este não é Jesus, filho de José? Por acaso nós não conhecemos o pai e a mãe dele? Como é que agora ele diz que desceu do céu?
43 Ri Jesús xubꞌij chike: Chixtanal chubꞌixik taq tzij.
43 Jesus respondeu:
44 Maj jun kakwinik kape wukꞌ we man are ri Tataxel kakꞌamow la wukꞌ. Ri in kꞌut kinkꞌastajisaj na uwach ri winaq riꞌ pa ri kꞌisbꞌal qꞌij.
44 Só poderão vir a mim aqueles que forem trazidos pelo Pai, que me enviou, e eu os ressuscitarei no último dia.
45 Pa ri kiwuj ri e qꞌalajisal taq utzij ri Dios tzꞌibꞌatalik: Kabꞌix na chike konojel ri ucholajil. Qas tzij wi xapachin ri kutatabꞌej ri kubꞌij ri Tataxel xuqujeꞌ karetaꞌmaj ri kubꞌij kape na wukꞌ in.
45 Nos
46 Maj jun ilowinaq ri Tataxel, xaq xwi ri petinaq che ri Dios ilowinaq uwach.
46 Isso não quer dizer que alguém já tenha visto o Pai, a não ser aquele que vem de Deus; ele já viu o Pai.
47 Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, ri kakojonik kuriq na kꞌaslemal ri maj ukꞌisik.
47 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem crê tem a vida eterna.
48 In riꞌ ri in kaxlan wa rech kꞌaslemal.
48 Eu sou o pão da vida.
49 Ri itat inan ojer xkitij ri maná pa ri leꞌaj jawjeꞌ e maj wi ja, pune jeriꞌ xekam wi.
49 Os antepassados de vocês comeram o maná no deserto, mas morreram.
50 Are kꞌu waꞌ ri kaxlan wa ri xqaj loq pa ri kaj, xapachin ri kutij rech man kakam taj.
50 Aqui está o pão que desce do céu; e quem comer desse pão nunca morrerá.
51 In riꞌ ri in kꞌaslik kaxlan wa ri xqaj loq pa ri kaj, ri kutij rech we kaxlan wa riꞌ, kakꞌasiꞌ na chibꞌe qꞌij saq. We kaxlan wa riꞌ are nutyoꞌjal ri kinjach na rech kekꞌasiꞌk ri winaq aꞌjuwachulew.
51 Eu sou o pão vivo que desceu do céu. Se alguém comer desse pão, viverá para sempre. E o pão que eu darei para que o mundo tenha vida é a minha carne.
52 Ri winaq aꞌj Israel xeqꞌaqꞌarik xkichapleꞌj utatabꞌeloꞌxik chibꞌil taq kibꞌ: ¿Jas kubꞌan we achi riꞌ chuyaꞌik ri utyoꞌjal chaqe?
52 Aí eles começaram a discutir entre si. E perguntavam: — Como é que este homem pode dar a sua própria carne para a gente comer?
53 Ri Jesús xubꞌij chike: Qas tzij kinbꞌij chiꞌwe, we man kitij ri utyoꞌjal ri uKꞌojol ri Achi xuqujeꞌ man kiqumuj taj ri ukikꞌel, man kꞌo taj ikꞌaslemal.
53 Então Jesus disse:
54 Jachin ri kutij ri nutyoꞌjal xuqujeꞌ kuqumuj ri nukikꞌel kꞌo ukꞌaslemal ri maj ukꞌisik. Kinkꞌastajisaj kꞌu na pa ri kꞌisbꞌal qꞌij.
54 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue tem a vida eterna, e eu o ressuscitarei no último dia.
55 Jeriꞌ rumal ri nutyoꞌjal qas tijowik wi rij, xuqujeꞌ ri nukikꞌel qas utz wi kaqumuxik.
55 Pois a minha carne é a comida verdadeira, e o meu sangue é a bebida verdadeira.
56 Jachin ri kutij ri nutyoꞌjal xuqujeꞌ kuqumuj ri nukikꞌel kakꞌojiꞌ na pa in xuqujeꞌ in kinkꞌojiꞌ na pa areꞌ.
56 Quem come a minha carne e bebe o meu sangue vive em mim, e eu vivo nele.
57 Jetaq ri xubꞌan ri Tataxel ri kꞌaslik, xinutaq loq. In in kꞌaslik rumal Areꞌ, je xuqujeꞌ ri kinutijo, kakꞌasiꞌ xa rumal we in.
57 O Pai, que tem a vida, foi quem me enviou, e por causa dele eu tenho a vida. Assim, também, quem se alimenta de mim terá vida por minha causa.
58 Are waꞌ ri kaxlan wa ri xqaj loq pa ri kaj. Ri itat inan ojer xkitij ri maná, xekam kꞌut, are kꞌu ri kutij rech we kaxlan wa riꞌ kakꞌasiꞌ ronojel qꞌij.
58 Este é o pão que desceu do céu. Não é como o pão que os antepassados de vocês comeram e mesmo assim morreram. Quem come deste pão viverá para sempre.
59 Ronojel we jastaq riꞌ xubꞌij ri Jesús are kꞌo pa ri Sinagoga, pa ri tinimit Capernaúm.
59 Jesus disse isso quando estava ensinando na sinagoga de Cafarnaum.
60 E kꞌi chike ri utijoxelabꞌ are xkita ri xubꞌij Jesús xkibꞌij: Sibꞌalaj kꞌax we kꞌutuꞌn riꞌ. ¿La kꞌo ta kꞌu jun riꞌ kakwin chukꞌamawaꞌxik?
60 Muitos seguidores de Jesus ouviram isso e reclamaram: — O que ele ensina é muito difícil! Quem pode aceitar esses ensinamentos?
61 Ri Jesús retaꞌm chi ri utijoxelabꞌ tajin kakitzijoj rij ri xubꞌij chike, rumal riꞌ xubꞌij chik junmul chike: ¿La topibꞌal aqanaj waꞌ we riꞌ chiꞌwe ix?
61 Não disseram nada a Jesus, mas ele sabia que eles estavam resmungando contra ele. Por isso perguntou:
62 ¿Jas ta kꞌu kibꞌan ri we kiwil ri uKꞌojol ri Achi kapaqiꞌ chik junmul jawjeꞌ ri kꞌo wi nabꞌe?
62 E o que aconteceria se vocês vissem o
63 Ri Uxlabꞌixel kuya kꞌaslemal, ri tyoꞌjal man kꞌo taj kutayij. Ri tzij ri nubꞌim chiꞌwe are Uxlabꞌal xuqujeꞌ Kꞌaslemal.
63 O Espírito de Deus é quem dá a vida, mas o ser humano não pode fazer isso. As palavras que eu lhes disse são espírito e vida,
64 Pune jeriꞌ nubꞌim chiꞌwe, e kꞌi chiꞌwe man kekojon taj. Jeriꞌ xubꞌij ri Jesús rumal e retaꞌm ri winaq ri xekojon che ri xubꞌij xuqujeꞌ ri man xekojon taj xuqujeꞌ retaꞌm uwach ri achi ri kajachow na. Rumal riꞌ xubꞌij:
64 mas mesmo assim alguns de vocês não creem. Jesus disse isso porque já sabia desde o começo quem eram os que não iam crer nele e sabia também quem ia traí-lo.
65 Rumal la xinbꞌij chiꞌwe chi maj jun kakwinik kape wukꞌ, we man are ri Tataxel kayoꞌw bꞌe che.
65 Jesus continuou:
66 Tzi che ri qꞌij riꞌ, e kꞌi chike ri utijoxelabꞌ xkijelechꞌuj kan kibꞌe, man xkaj ta chik xekꞌojiꞌ rukꞌ.
66 Por causa disso muitos seguidores de Jesus o abandonaram e não o acompanhavam mais.
67 Ri Jesús kꞌut xuta chike ri e kabꞌlajuj utijoxelabꞌ: ¿Teꞌq kiwaj xuqujeꞌ ix kixeꞌ kanoq?
67 Então ele perguntou aos doze discípulos:
68 Ri Simón Pedro xubꞌij: Ajawxel, ¿Jachin chi rukꞌ kujeꞌ wi? Xaq xwi ukꞌ la kꞌo wi tzij rech kꞌaslemal ri maj ukꞌisik.
68 Simão Pedro respondeu: — Quem é que nós vamos seguir? O senhor tem as palavras que dão vida eterna!
69 Ri uj qakojom xuqujeꞌ qetaꞌm chi lal lal ri Tyoxalaj uKꞌojol ri Dios.
69 E nós cremos e sabemos que o senhor é o Santo que Deus enviou.
70 Ri Jesús xubꞌij chike: ¿La man ix kabꞌlajuj xixinchaꞌo? Pune jeriꞌ jun chiꞌwe jun itzel.
70 Jesus disse:
71 Are xutzijoj rij ri Judas, ukꞌojol ri Simón Iscariote, are riꞌ kajachow na.
71 Ele estava falando de Judas, filho de Simão Iscariotes. Pois Judas, embora fosse um dos doze discípulos, ia trair Jesus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 6, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.