Tiago 1
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH
1 In wa', ri Santiago, in patänil re ri Dios xukuje' ri Kajaw Jesucristo. Quinya bi rutzil qui wäch ri cojonelab ri e rech ri tinimit Israel, ri e jabuninak cho ronojel ruwächulew.
1 Eu, Tiago, servo de Deus e do Senhor Jesus Cristo, envio saudações a todo o povo de Deus espalhado pelo mundo inteiro.
2 Ri ix, wachalal, rajwaxic chi xa sibalaj quixquicotic aretak quepe q'uia u wäch c'äxc'ol chiwij.
2 Meus irmãos, sintam-se felizes quando passarem por todo tipo de aflições.
3 Iwetam chi c'ut chi aretak cäpe c'äxc'ol chiwij che rilic we kas tzij ix cojoninak che ri Dios, xa quiwetamaj na jas quibano rech kas jicom ri iwanima' chuch'ijic ronojel.
3 Pois vocês sabem que, quando a sua fé vence essas provações, ela produz perseverança.
4 Chicojo ba' i chuk'ab rech kas tzij quiwetamaj jas quibano rech kas jicom ri iwanima' chuch'ijic ronojel ri cäpe pi wi'. Xa je ri' kas cätz'akat na ri i chomabal, utz quiban na pa ronojel, man c'o tä chi c'u jas ri cajwataj chiwe chuwäch ri Dios.
4 Que essa perseverança seja perfeita a fim de que vocês sejam maduros e corretos, não falhando em nada!
5 We c'o jun chiwe ri cuna' chi c'o ri craj na che ri u no'j, chuta' wa' che ri Dios. Are c'u ri Dios cuya na ri rajwaxic che. Man xa tä jubik' cuya ri Are', xane cuya chque conojel jas ri qui rajwaxic. Ri Are' man c'o tä cubij, man cäpe tä royowal.
5 Mas, se alguém tem falta de sabedoria, peça a Deus, e ele a dará porque é generoso e dá com bondade a todos.
6 Rajwaxic c'ut chi aretak cuta' ru no'j che ri Dios, cucojo chi kas cäya'taj na che, man cuban tä c'u quieb u c'ux. Ri winak ri cuban quieb u c'ux junam ri' ruc' jun nimalaj uwoja' ri cäpe puwi' ri mar, ri cäc'am bi je wa' je ri' rumal ri quiäkik'.
6 Porém peçam com fé e não duvidem de modo nenhum, pois quem duvida é como as ondas do mar, que o vento leva de um lado para o outro.
7 Ri winak ri je' u banic wa', muchomaj chi c'o jas cäyi' che rumal ri Dios.
7 Quem é assim não pense que vai receber alguma coisa do Senhor,
8 Man c'o tä jas cäyi' ri' che rumal chi xa quieb u c'ux, man cäcowin tä c'u ri' chubanic jicom che ru c'aslemal.
8 pois não tem firmeza e nunca sabe o que deve fazer.
9 Ri kachalal ri man nim tä u banic rajwaxic ri' cäquicotic aretak cänimarisax na u k'ij rumal ri Dios.
9 O irmão que é pobre deve ficar contente quando Deus faz com que melhore de vida;
10 Xukuje' ri kachalal ri k'inom rajwaxic ri' cäquicotic aretak cäkasax u k'ij rumal ri Dios, rumal chi ri k'inom xa je' jas ru cotz'ijal ri k'ayes, man naj tä c'ut cuch'ijo. Are je ri' ru c'aslemal cho we uwächulew.
10 e quem é rico deve sentir o mesmo quando Deus faz com que piore de vida. Pois quem é rico desaparecerá como a flor da erva do campo.
11 Aretak quel lok ri k'ij, cäpe ru chuk'ab, sibalaj cuban k'ak', cächaki'jar c'u ri k'ayes. Cäpulpub ru cotz'ijal, cäsach c'u u wäch ru je'lal. Je wa' cuc'ulmaj na ri k'inom. Xak te'talic cäcäm na ri are' aretak tajin cuban ronojel u wäch chac chumulixic ru k'inomal.
11 Quando o sol brilha forte, e o seu calor queima a planta, aí a flor cai, e a sua beleza é destruída. Do mesmo modo, quem é rico será destruído no meio dos seus negócios.
12 Utz re ri winak ri jicom ranima' chuch'ijic ri c'äx. Je ri', rumal chi ri winak ri', aretak quilitajic chi je wa' cubano chuch'ijic ri c'äx, cäyi' c'u na ri tojbal re. Are c'u wa' ri kas c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic ru bim ri Dios chi cuya na chque ri winak ri lok' cäquil wi ri Are'.
12 Feliz é aquele que nas aflições continua fiel! Porque, depois de sair aprovado dessas aflições, receberá como prêmio a vida que Deus promete aos que o amam.
13 Aretak jun winak cuna' pa ranima' chi cätakchi'x chubanic ri man utz taj, muchomaj ri' chi are ri Dios tajin cätakchi'nic. Ri Dios man c'o tä jumul cutakchi'j jun winak chubanic ri etzelal, man cätakchi'x tä c'u ri Are' chubanic wa'.
13 Quando alguém for tentado, não diga: “Esta tentação vem de Deus.” Pois Deus não pode ser tentado pelo mal e ele mesmo não tenta ninguém.
14 Xane ri winak cätakchi'x che mac aretak cäniman che ri itzel tak u rayinic. Xak je ri', ri winak cäkaj na pa mac.
14 Mas as pessoas são tentadas quando são atraídas e enganadas pelos seus próprios maus desejos.
15 Ri itzel tak u rayinic ri winak are ri' ri cätakchi'n chubanic ri mac. Aretak ri winak cutakej u banic ri mac, chuq'uisbal curik na ri cämical.
15 Então esses desejos fazem com que o pecado nasça, e o pecado, quando já está maduro, produz a morte.
16 Lok'alaj tak wachalal, ¡misub iwib!
16 Não se enganem, meus queridos irmãos.
17 Ronojel ri kas utzil ri cäkariko, ronojel c'u ri man c'o tä etzelal ruc' cäpe chila' chicaj. Cäpe ri' ruc' ri Dios ri banowinak ronojel u wäch sakil. U banom c'u ri k'ij, ri ic', xukuje' ri ch'imil. Man je' tä ri Are' jas ri k'ij, ri ic', ri ch'imil, man cujuya tä c'u pa ri k'ekum. Xak je' wi ri Dios, man cäq'uextaj tä c'u ri Are'.
17 Tudo de bom que recebemos e tudo o que é perfeito vêm do céu, vêm de Deus, o Criador das luzes do céu. Ele não muda, nem varia de posição, o que causaria a escuridão.
18 Ri Dios xuya ri kas ka c'aslemal, xuban c'ac' tak winak chke rumal ru Lok' Pixab ri cubij ri Kas Tzij. Jas ri quiban che ri ija', quicha' chquixol ri jal, ri nabe tak u wäch ri abix, are c'u je' xuban ri Dios chke uj. Xujucha' chquixol conojel ri u banom ri Are' rumal chi are wa' ru rayibal.
18 Pela sua própria vontade ele fez com que nós nascêssemos , por meio da palavra da verdade, a fim de ocuparmos o primeiro lugar entre todas as suas criaturas.
19 Lok'alaj tak kachalal, chna'taj wa' chiwe. Chijujunal ba' rajwaxic chi kas ix sac'aj chutatabexic na ri cäquibij niq'uiaj chic. Man chanim taj quixch'awic, xane utz quiban chuchomaxic ri quibij. Man xak tä chanim cäpe ri iwoyowal.
19 Lembrem disto, meus queridos irmãos: cada um esteja pronto para ouvir, mas demore para falar e ficar com raiva.
20 Ri winak ri xak cäpe royowal, man cuban tä ri' ri kas jicom, ri kas utz ri craj ri Dios.
20 Porque a raiva humana não produz o que Deus aprova.
21 Chiya ba' can ronojel u wäch etzelal rumal chi äwas u banic wa' cho ri Dios xukuje' chquiwäch ri winak. Chiya can xukuje' ronojel u wäch ri sibalaj itzel u banic. Miban nimal, xane chixnimanok. Chic'amowaj c'u ru Lok' Pixab ri Dios ri u ticom ri Are' pa ri iwanima'. Are c'u wa' ri cäcowinic cubano chi quirik ru tobanic ri Dios, man cäsach tä c'u u wäch ri iwanima'.
21 Portanto, deixem todo costume imoral e toda má conduta. Aceitem com humildade a mensagem que Deus planta no coração de vocês, a qual pode salvá-los.
22 Rajwaxic c'ut chi kas quibano jas ri cubij ru Lok' Pixab ri Dios. Man xuwi taj quitatabej. We xak xuwi quitatabej, man quiban tä c'u ri cubij, xak tajin quisub iwib ri'.
22 Não se enganem; não sejam apenas ouvintes dessa mensagem, mas a ponham em prática.
23 Jachin ri xak xuwi cutatabej ru Lok' Pixab ri Dios, man cunimaj tä c'u ri cubij, junam ri' ruc' jun winak ri na'l cuca'yej rib pa jun espejo, cäril na jas ri kas u banic ri u wäch.
23 Porque aquele que ouve a mensagem e não a põe em prática é como uma pessoa que olha no espelho e vê como é.
24 Xuwi cärilo jas u banic ri are', te c'u ri' que'c, cäsach c'u pu jolom jas ri xrilo, jas ri kas u banic ri are'.
24 Dá uma boa olhada, depois vai embora e logo esquece a sua aparência.
25 Ru Lok' Pixab ri Dios are jas jun espejo. Jachin jun ri cutakej cäca'y chupam, cusiq'uij, man cäsach tä c'u pu jolom ri cubij ri Lok' Pixab ri' ri kas tz'akat, ri xujresaj pa ri mac ri xujc'oji wi nabe. Xane kas cunimaj wa', cuban c'ut jas ri cubij. Utz re ri winak ri', cätewchix na rumal ri Dios pa ronojel ri cubano.
25 O evangelho é a lei perfeita que dá liberdade às pessoas. Se alguém examina bem essa lei e não a esquece, mas a põe em prática, Deus vai abençoar tudo o que essa pessoa fizer.
26 We c'o jun cuchomaj chi are utzalaj cojonel, man retam tä c'ut cujic' ri rak', wa' we winak ri' xak tajin cusub rib. Ri cojoninak wi ri are', man c'o tä c'u u patän wa' che.
26 Alguém está pensando que é religioso? Se não souber controlar a língua, a sua religião não vale nada, e ele está enganando a si mesmo.
27 Ri kas cojonic ri ch'ajch'oj chuwäch ri Dios ka Tat, ri man c'o tä etzelal ruc', are ru banic utzil chque ri menorib xukuje' chque ri malca'nib ri tajin cäquirik c'äx, queriktaj c'u pa bis. Xukuje' are ru chajixic rib jun chquiwäch ri itzel tak jastak ajuwächulew.
27 Para Deus, o Pai, a religião pura e verdadeira é esta: ajudar os órfãos e as viúvas nas suas aflições e não se manchar com as coisas más deste mundo.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Tiago 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.