Mateus 22
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH
1 Jumul chic ri Jesús xuchaplej qui tzijobexic ri winak cuc' tak c'utbal, xubij chque:
1 De novo Jesus usou parábolas para falar ao povo. Ele disse:
2 Ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak, junam ruc' jun nim takanel ri xuban jun nimak'ij che ru c'ulanem ru c'ojol.
2 — O
3 Xeutak bi ri patänil tak re che qui siq'uixic lok ri winak ri e siq'uim pa ri c'ulanem, man xcaj tä c'u ri winak xepetic.
3 Depois mandou os empregados chamarem os convidados, mas eles não quiseram vir.
4 Ri tata' xeutak chi bi niq'uiaj chic patänil tak re, xubij bi chque: “Chibij chque ri winak ri e siq'uim chi xutzir ri wa. Xintakan che qui cämisaxic ri nu wacäx, ri awaj ri e nu k'obsam xepilitajic. Ronojel ri ulabal c'o chic, sa'j alak pa ri c'ulanem,” —quixcha chque.
4 Então mandou outros empregados com o seguinte recado: “Digam aos convidados que tudo está preparado para a festa. Já matei os bezerros e os bois gordos, e tudo está pronto. Que venham à festa!”
5 Are c'u ri winak ri xesiq'uix che ri c'ulanem man xeboc tä il che ri xubij ri nim takanel. Xak xquitzucuj jas xca'no. Jun xe' chusolixic ri rulew, jun chic xe' che c'ayinic.
5 — Mas os convidados não se importaram com o convite e foram tratar dos seus negócios: um foi para a sua fazenda, e outro, para o seu armazém.
6 Ri niq'uiaj chic xequichap ri u tako'n ri nim takanel, xca'n c'äx chque, xequicämisaj.
6 Outros agarraram os empregados, bateram neles e os mataram.
7 Ri nim takanel sibalaj xpe royowal, xeutak c'u bi ru soldados che qui cämisaxic ri winak ri xecämisan ru tako'n. Xtakan che ru poroxic ri qui tinimit.
7 O rei ficou com tanta raiva, que mandou matar aqueles assassinos e queimar a cidade deles.
8 Xubij c'u chque ri patänil tak re: “Ronojel ri cajwataj che ri c'ulanem c'o chic, are c'u ri winak ri xekasiq'uij che ri c'ulanem man takal tä chque chi quepetic.
8 Depois chamou os seus empregados e disse: “A minha festa de casamento está pronta, mas os convidados não a mereciam.
9 Rumal ri' jix pa tak ri nim be, cheisiq'uij lok conojel ri winak ri queiriko rech quepe pa ri c'ulanem,” —xcha chque.
9 Agora vão pelas ruas e convidem todas as pessoas que vocês encontrarem.”
10 Ru tako'n xebel bi che qui tzucuxic ri winak pa tak ri be. Xequimulij c'u lok conojel ri xequiriko, ri e utz xukuje' ri man e utz taj. Xnoj c'u ri ja cumal ri winak.
10 — Então os empregados saíram pelas ruas e reuniram todos os que puderam encontrar, tanto bons como maus. E o salão de festas ficou cheio de gente.
11 Xoc bi ri tata' che quilic conojel ri xesiq'uix pa ri c'ulanem. Xril c'u jun achi chquixol ri winak ri man u cojom tä atz'iak re c'ulanem.
11 Quando o rei entrou para ver os convidados, notou um homem que não estava usando roupas de festa
12 Xubij che: E c'u ri at, “¿Jas che xatoc lok waral we man c'o tä awatz'iak re c'ulanem?” —xcha che. Ri achi man c'o tä jas xubij.
12 e perguntou: “Amigo, como é que você entrou aqui sem roupas de festa?”
13 Ri nim takanel xubij chque ri que'ilow ri mesa: “Chiyutu ri rakan u k'ab. Jiq'uiäka can chrij ja pa ri k'ekum. Chila' c'ut cok' wi na, cukuch'uch'ej na ru ware,” —xcha chque.
13 Então o rei disse aos empregados: “Amarrem os pés e as mãos deste homem e o joguem fora, na escuridão. Ali ele vai chorar e ranger os dentes de desespero.”
14 E q'uia c'u ri e siq'uim, xak c'u e quieb oxib ri e cha'talic, —xcha chque.
14 E Jesus terminou, dizendo:
15 Xebe' c'u ri tata'ib fariseos, xquitala qui no'j, xjunamataj c'u qui chomanic rech cäquic'ot u chi' ri Jesús xak rech cuya' cäquibij chi c'o u mac.
15 Os fariseus saíram e fizeram um plano para conseguir alguma prova contra Jesus.
16 Rumal ri' xequitak bi jujun chque ri cachi'l junam cuc' niq'uiaj chic ri e rachi'l ri tat Herodes chubixic che ri Jesús: Ajtij, ketam chi jicom ri anima' la, xukuje' chi cäc'ut la ru beyal ru rayibal ri Dios chquiwäch conojel ri winak. Man cäxej tä ib la chquiwäch ri winak, pune c'o jas cäquichomaj chij la, rumal chi man nim tä quil la jun winak chuwäch ri jun chic.
16 Então mandaram que alguns dos seus seguidores e alguns membros do partido de Herodes fossem dizer a Jesus: — Mestre, sabemos que o senhor é honesto, ensina a verdade sobre a maneira de viver que Deus exige e não se importa com a opinião dos outros, nem julga pela aparência.
17 Bij ba' la chke jas ri cächomaj la: ¿A takal chke cäkatoj alcabal che ri César o man takal taj? —xecha che.
17 Então o que o senhor acha: é ou não é contra a nossa Lei pagar impostos ao Imperador romano?
18 Ri Jesús xretamaj c'ut ri itzel tak qui chomanic, xubij chque: Xak quieb wäch alak, ¿jas che cäta' alak wa' chwe? ¿A mat xa caj alak chi quinkaj pa k'ab alak?
18 Mas Jesus percebeu a malícia deles e respondeu:
19 C'amampe alak lok jun puak chnuwäch ri cätojbex re ri alcabal, —xcha chque. Xquic'am c'u lok ri jun puak.
19 Tragam a moeda com que se paga o imposto! Trouxeram a moeda,
20 Aretak ri Jesús xrilo, xubij chque: ¿Jachin ajchak'el we cayebal ri', xukuje' we bi'aj ri' ri tz'ibtal chuwäch? —xcha chque.
20 e ele perguntou:
21 Ri e are' xech'awic, xquibij: Are rech ri César, —xecha che. Xubij c'u ri Jesús chque: Ya ba' alak che ri César ri rech ri César. Ya c'u alak che ri Dios ri rech ri Dios, —xcha chque.
21 Eles responderam: — São do Imperador. Então Jesus disse:
22 Aretak ri tata'ib fariseos xquita ri xubij ri Jesús chque, sibalaj xquicajmaj u wäch. Xquiya c'u canok, xebe'c.
22 Eles ficaram admirados quando ouviram isso. Então deixaram Jesus e foram embora.
23 Pa ri k'ij ri' xeopan jujun tata'ib saduceos ruc' ri Jesús. Ri tata'ib ri' cäquibij chi man quec'astaj tä chi na ri cäminakib. Xquita' c'u che ri Jesús, xquibij:
23 Naquele mesmo dia chegaram perto de Jesus alguns saduceus , afirmando que ninguém ressuscita.
24 Ajtij, bim can chke rumal ri ka mam Moisés chi we cäcäm jun achi, cäcanaj can ri rixokil pa malca'nil, man c'o tä c'u can ralc'ual ruc', rajwaxic chi ri rachalal chak'axel ri c'o canok cäc'uli ruc' ri ixok ri malca'n rech quec'oji ralc'ual ruc'. Ri ac'alab ri' e je' ta ne rech ri cäminak.
24 Eles disseram a Jesus: — Mestre, Moisés ensinou assim: “Se um homem morrer e deixar a esposa sem filhos, o irmão dele deve casar com a viúva, para terem filhos, que serão considerados filhos do irmão que morreu.”
25 Chkaxol uj je' xc'ulmataj wa': Xec'oji wukub achijab cachalal quib. Ri nabeal xc'uli'c, xcäm c'ut. Man c'o tä ralc'ual xc'oji can ruc' ri rixokil, xa je ri' xcanaj can ri malca'n ixok che rixokil ri chak'axel rachalal.
25 Acontece que havia entre nós sete irmãos. O mais velho casou e morreu sem deixar filhos. Assim, ele deixou a viúva para o segundo irmão.
26 Je' xc'ulmataj xukuje' ruc' ri ucab, ri urox rachalal, c'ä xeq'uis na ri wukub achalaxic.
26 A mesma coisa aconteceu com este, e também com o terceiro, e, finalmente, com todos os sete.
27 E cäminak chic conojel, xcäm c'u bi ri ixok.
27 Depois de todos eles, a mulher também morreu.
28 Aretak c'ut quec'astaj na ri cäminakib, ¿jachin chque wa' we wukub achijab ri' cäc'amow ri ixok che rixokil? Xc'oji c'u che quixokil ri wukub, —xecha che.
28 Portanto, no dia da ressurreição, de qual dos sete a mulher vai ser esposa? Pois todos eles casaram com ela!
29 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Ri alak xa sachinak alak rumal chi man etam tä alak ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic, man etam tä c'u alak ru chuk'ab ri Dios.
29 Jesus respondeu:
30 Aretak ri cäminakib quec'astajic, man quec'uli tä chic, man cäquiya tä c'u ri calc'ual che c'ulanem, xane xak e junam chic cuc' ri ángeles rech ri Dios ri e c'o chila' chicaj, —xcha chque.
30 Pois, quando os mortos ressuscitarem, serão como os anjos do céu, e ninguém casará.
31 Chrij c'u wa' chi quec'astaj na ri cäminakib, c'o na ri cwaj quinbij chech alak: ¿A mat siq'uim alak ri cubij wi ri Dios? Je wa' cubij:
31 E, quanto à ressurreição dos mortos, será que vocês nunca leram o que Deus disse? Ele afirmou:
32 “In ri', in ru Dios ri Abraham, ru Dios ri Isaac, ru Dios ri Jacob,” —cächa'. Ri ka Dios man are tä Dios quech ri cäminakib, xane quech ri e c'asc'oj, —xcha ri Jesús chque ri tata'ib saduceos.
32 “Eu sou o Deus de Abraão, o Deus de Isaque e o Deus de Jacó.” E Deus não é Deus dos mortos e sim dos vivos.
33 Aretak xquita ri winak wa' ri xubij ri Jesús, conojel sibalaj xquicajmaj ru tijonic.
33 Quando a multidão ouviu isso, ficou admirada com o ensinamento dele.
34 Aretak ri tata'ib fariseos xquito chi ri saduceos xtz'apix u pa qui chi' rumal ri Jesús, ri e are' xquimulij quib.
34 Os fariseus se reuniram quando souberam que Jesus tinha feito os saduceus calarem a boca.
35 Jun c'u chque ri fariseos are tijonel re ri Pixab. Xopan c'u ruc' ri Jesús rech cuc'am u pu chi', xubij che:
35 E um deles, que era mestre da Lei , querendo conseguir alguma prova contra Jesus, perguntou:
36 Ajtij, ¿jachique ri takanic ri nim na u banic ri c'o pa ri Pixab? —xcha che.
36 — Mestre, qual é o mais importante de todos os mandamentos da Lei ?
37 Ri Jesús xubij che: “Sibalaj chiwaj ri i Dios, ri Iwajaw, chijiquiba ri i c'ux, chijiquiba ri iwanima' chrij, chicojo ri i chomanic chubanic wa',” —xcha che.
37 Jesus respondeu:
38 Are wa' ri takanic ri nim na u banic, ri nabe chquiwäch conojel.
38 Este é o maior mandamento e o mais importante.
39 Ri ucab takanic ri nim na u banic ri junam ruc' ri nabe are wa': “Cheiwaj ri i wach winak, jas ri ix quiwaj iwib,” —xcha'.
39 E o segundo mais importante é parecido com o primeiro: “Ame os outros como você ama a você mesmo.”
40 We quieb takanic ri' e are wa' ri kas u c'ux ronojel ri Pixab ri xutz'ibaj ri ka mam Moisés, xukuje' e are wa' u c'ux ri qui tijonic ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios, —xcha che.
40 Toda a Lei de Moisés e os ensinamentos dos
41 C'ä qui mulim quib ri tata'ib fariseos.
41 Quando os fariseus estavam reunidos, Jesus perguntou a eles:
42 Ri Jesús xuta' chque: ¿Jas cächomaj alak chrij ri Cristo? ¿Ralc'ual jachinok? —xcha chque. Ri e are' xquibij: Ri Cristo are ralc'ual can ri ka mam David ojer, —xecha che.
42 — O que vocês pensam sobre o — De Davi! — responderam eles.
43 Ri Jesús xubij chque: ¿Jas c'u che ri ka mam David ojer rumal ri Lok'alaj Espíritu xubij Kajaw che ri Cristo? Xubij c'ut:
43 Jesus tornou a perguntar:
44 Xubij ri Kajaw ri ka Dios che ri Wajaw:—xcha ri ka mam David.
44 “O Senhor Deus disse ao meu Senhor:
45 ¿Jas ta ne che ri Cristo are ralc'ual can ri David we ri ka mam David xubij Kajaw che ri Cristo? —xcha ri Jesús chque.
45 Portanto, se Davi chama o Messias de Senhor, como é que o Messias pode ser descendente de Davi?
46 Man c'o tä chi c'u jachin jun xcowinic xch'awic, xubij ta chi jun tzij che ri Jesús. Pa tak c'u ri k'ij ri' xetani'c, man c'o tä chi jachin jun c'o jas xuta' che ri Jesús.
46 Ninguém podia responder mais nada, e daquele dia em diante não tiveram coragem de lhe fazer mais perguntas.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 22, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.