Mateus 17

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs VC

Sair da comparação
VC Versão Católica
1 Xque' wakib k'ij u bim can ri Jesús wa', aretak xeuc'am bi ri tat Pedro, ri tat Jacobo, xukuje' ri tat Juan ru chak' ri tat Jacobo. Qui tuquiel wi xepaki puwi' jun nimalaj juyub.
1 Seis dias depois, Jesus tomou consigo Pedro, Tiago e João, seu irmão, e conduziu-os à parte a uma alta montanha.
2 Xq'uextaj c'u ru cayebal ri Jesús chquiwäch. Ru palaj ri Jesús xjuluwic je' jas ri k'ij. Ri ratz'iak xuban sibalaj sakloloj je' jas ri sakil.
2 Lá se transfigurou na presença deles: seu rosto brilhou como o sol, suas vestes tornaram-se resplandecentes de brancura.
3 Xak c'u te'talic xquic'ut quib quieb achijab ri tajin quetzijon ruc' ri Jesús. E are' ri ka mam Moisés rachi'l ri ka mam Elías.
3 E eis que apareceram Moisés e Elias conversando com ele.
4 Xch'aw c'u ri tat Pedro, xubij che ri Jesús: Kajaw, ¡sibalaj utz chi uj c'o waral! We caj la, cäka'n na oxib mo',jun che la, jun che ri ka mam Moisés, jun chic che ri ka mam Elías, —xcha che.
4 Pedro tomou então a palavra e disse-lhe: Senhor, é bom estarmos aqui. Se queres, farei aqui três tendas: uma para ti, uma para Moisés e outra para Elias.
5 Aretak tajin cätzijon ri tat Pedro, xkaj lok jun sakloloj sutz' chquij, xech'uktaj c'u rumal. Te c'u ri' xch'aw lok Jun chupam ri sutz', xubij: Are ri lok'alaj nu C'ojol wa', sibalaj cäquicot ri wanima' rumal. Chitatabej ba' ri cubij, —xcha ri'.
5 Falava ele ainda, quando veio uma nuvem luminosa e os envolveu. E daquela nuvem fez-se ouvir uma voz que dizia: Eis o meu Filho muito amado, em quem pus toda minha afeição; ouvi-o.
6 Ri tijoxelab, aretak xquita wa', sibalaj xquixej quib. Xexuqui'c xquikasaj ri qui palaj cho ri ulew.
6 Ouvindo esta voz, os discípulos caíram com a face por terra e tiveram medo.
7 Are c'u ri Jesús xkeb cuc', xeuchap c'u kajok, xubij chque: Mixej ba' iwib. Chixwalijok, —xcha chque.
7 Mas Jesus aproximou-se deles e tocou-os, dizendo: Levantai-vos e não temais.
8 Ri e are' chanim xeca'ylobic. Man c'o tä chi c'u jachin xquilo, xane xak xuwi ri Jesús c'o cuc'.
8 Eles levantaram os olhos e não viram mais ninguém, senão unicamente Jesus.
9 Kajem que lok cho ri juyub, ri Jesús xeupixbaj, xubij chque: C'o jachin mitzijoj wi ri iwilom c'ä quinc'astaj na chquixol ri cäminakib, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, —xcha chque.
9 E, quando desciam, Jesus lhes fez esta proibição: Não conteis a ninguém o que vistes, até que o Filho do Homem ressuscite dos mortos.
10 Ri tijoxelab xquita' che ri Jesús, xquibij che: ¿Jas che cäquibij ri tijonelab re ri Pixab chi rajwaxic cäpe na ri ka mam Elías nabe? —xecha che.
10 Em seguida, os discípulos o interrogaram: Por que dizem os escribas que Elias deve voltar primeiro?
11 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij chque: Tzij ri' chi cäpe ri ka mam Elías nabe, rech cuban na u banic ronojel.
11 Jesus respondeu-lhes: Elias, de fato, deve voltar e restabelecer todas as coisas.
12 Ri in c'ut quinbij chiwe chi ya ulinak chic ri ka mam Elías. Ri winak c'ut man xquich'ob tä u wäch, xane xa xca'n che ri are' jas ri xcaj xca'no. Je c'u ri' xukuje' ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, quinrik na c'äx pa qui k'ab, —xcha chque.
12 Mas eu vos digo que Elias já veio, mas não o conheceram; antes, fizeram com ele quanto quiseram. Do mesmo modo farão sofrer o Filho do Homem.
13 Xquich'ob c'u ri tijoxelab chi ri tajin cubij ri Jesús chque, are ri Juan Kasal Ja'.
13 Os discípulos compreenderam, então, que ele lhes falava de João Batista.
14 Aretak c'ut xeopan chila' jawije' e c'o wi ri q'uialaj winak, xpe jun achi, xopan ruc' ri Jesús, xxuqui c'u chuwäch, xubij che:
14 E, quando eles se reuniram ao povo, um homem aproximou-se deles e prostrou-se diante de Jesus,
15 Tat, chel c'ux la che ri nu c'ojol, xa c'o jun itzel espíritu che, sibalaj c'u curik c'äx rumal. Q'uia mul cätzak pa ri k'ak', pa ri ja'.
15 dizendo: Senhor, tem piedade de meu filho, porque é lunático e sofre muito: ora cai no fogo, ora na água...
16 Xinc'am lok, xinya chquiwäch ri tijoxelab la, ri e are' c'ut man xecowin tä chucunaxic, —xcha che ri Jesús.
16 Já o apresentei a teus discípulos, mas eles não o puderam curar.
17 Ri Jesús xch'awic, xubij: ¡Ay, ri alak winak ri man cäcojon tä alak che ri Dios! ¡Xak xuwi cäban alak jas ri caj alak! ¿A are lo caj alak chi xak tajin wi quinc'oji uc' alak ronojel k'ij? ¿A are lo caj alak chi xak quincuy alak? C'ama ba' alak lok ri ala chnuwäch, —xcha chque.
17 Respondeu Jesus: Raça incrédula e perversa, até quando estarei convosco? Até quando hei de aturar-vos? Trazei-mo.
18 Ri Jesús c'ut xuyaj ri itzel espíritu ri c'o che ri ala, xresaj bic. Tzare chi' xutzir ri ala, utz chi c'u canok.
18 Jesus ameaçou o demônio e este saiu do menino, que ficou curado na mesma hora.
19 Ru tijoxelab ri Jesús xquita' che pa u tuquiel wi: ¿Jas che ri uj man xujcowin tä che resaxic bi ri itzel espíritu ri'? —xecha che.
19 Então os discípulos lhe perguntaram em particular: Por que não pudemos nós expulsar este demônio?
20 Xubij ri Jesús chque: Are wa' rumal chi man kas tä c'o ri i cojonic, —xcha chque. Kas tzij quinbij chiwe chi we ta ri i cojonic je' jas ri in nitz' ija' re mostaza, quixcowin ri' quibij che we juyub ri': “¡Chatel bi chi', jat jela'!” —quixcha che. Ri juyub quel na bic. Man c'o tä ri mat quixcowin chubanic we ta kas tzij quixcojonic, —xcha chque.
20 Jesus respondeu-lhes: Por causa de vossa falta de fé. Em verdade vos digo: se tiverdes fé, como um grão de mostarda, direis a esta montanha: Transporta-te daqui para lá, e ela irá; e nada vos será impossível.
21 Xak xuwi ruc' ru banic orar, xukuje' ruc' ru banic ayuno quel bi jun itzel espíritu ri je' u banic wa', —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
21 Quanto a esta espécie de demônio, só se pode expulsar à força de oração e de jejum.
22 Aretak xetzelej bi cuc' ri q'uialaj winak, ri Jesús xubij chque ru tijoxelab: Ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, quinjach na pa qui k'ab ri winak.
22 Enquanto caminhava pela Galiléia, Jesus lhes disse: O Filho do Homem deve ser entregue nas mãos dos homens.
23 Quincämisax na, churox k'ij c'ut quinc'astaj na chquixol ri cäminakib, —xcha chque. Aretak xquita wa' ri tijoxelab, sibalaj xebisonic.
23 Matá-lo-ão, mas ao terceiro dia ressuscitará. E eles ficaram profundamente aflitos.
24 Aretak ri Jesús cuc' ru tijoxelab xeopan pa ri tinimit Capernaum, ri tok'il tak alcabal re ri nimalaj rachoch Dios xeopan ruc' ri tat Pedro, xquibij che: ¿A mat cutoj re ri ajtij alak ri alcabal re ri nimalaj rachoch Dios? —xecha che.
24 Logo que chegaram a Cafarnaum, aqueles que cobravam o imposto da didracma aproximaram-se de Pedro e lhe perguntaram: Teu mestre não paga a didracma?
25 Je', je ri', —xcha ri tat Pedro chque. Aretak c'ut xoc bi ri tat Pedro pa ri ja, nabe xch'aw ri Jesús, xubij che: Simón, ¿jas cachomaj? ¿Jachin tak chque cäquita' wi ri alcabal o ri cuchuj ri nimak tak takanelab rech ruwächulew? ¿A cäquita' wa' chque ri qui winakil o chque ri man qui winakil taj? —xcha che.
25 Paga sim, respondeu Pedro. Mas quando chegaram à casa, Jesus preveniu-o, dizendo: Que te parece, Simão? Os reis da terra, de quem recebem os tributos ou os impostos? De seus filhos ou dos estrangeiros?
26 Ri tat Pedro xch'awic, xubij che: Chque ri man qui winakil taj cäquita' wi wa', —xcha che. Ri Jesús xubij che: We je ri', ri winak ri quebel pa ri qui tinimit ri nimak tak takanelab man c'o tä alcabal ri' cäquitojo, —xcha che.
26 Pedro respondeu: Dos estrangeiros. Jesus replicou: Os filhos, então, estão isentos.
27 Man cwaj tä c'ut chi quinyac royowal jachin jun winak. Rumal ri' jat chuchi' ri mar, chaq'uiäka bi ri anzuelo pa ri ja'. Chawesaj lok ri nabe cär ri cachapo, pu chi' c'ut cawesaj wi jun puak. Ruc' ri puak ri' catoj ri alcabal re ri nimalaj rachoch Dios, ri wech in xukuje' ri awech at. Chac'ama c'u wa', cate' c'ut, catojo canok, —xcha che.
27 Mas não convém escandalizá-los. Vai ao mar, lança o anzol, e ao primeiro peixe que pegares abrirás a boca e encontrarás um estatere. Toma-o e dá-o por mim e por ti.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 17, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.