Mateus 15
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH
1 Te ri' jujun tata'ib fariseos xukuje' jujun chque ri tata'ib tijonelab re ri Pixab ri e petinak pa ri tinimit Jerusalén, xquimulij quib chrij ri Jesús, xquita' che:
1 Então alguns fariseus e alguns mestres da Lei vieram de Jerusalém para falar com Jesus e lhe perguntaram:
2 ¿Jas che ri tijoxelab la man cäca'n taj jas ri e nak'atal wi ri ka nan ka tat ojer? Man cäca'n taj jas ri nak'atal u banic. Are wa' ru ch'ajic ri rij ri qui k'ab aretak mäja' quewi'c, —xecha che.
2 — Por que é que os seus discípulos comem sem lavar as mãos, desobedecendo assim aos ensinamentos que recebemos dos antigos?
3 Xuta' c'u ri Jesús chque: E ri alak, ¿jas che yo'm can alak ru Lok' Pixab ri Dios? Chuq'uexwäch wa' are jiquibam anima' alak chrij ri nak'atal wi alak.
3 Jesus respondeu:
4 Cubij c'u ri Dios pa ri Lok' Pixab ri Tz'ibtalic: “Nim cheawila wi ra nan a tat,” —cächa'. Xukuje' cubij: “Jachin ri cuyok' ru nan u tat, tzrajwaxic wi ri' cäcämisaxic,” —cächa', —xcha chque.
4 Pois Deus disse: “Respeite o seu pai e a sua mãe!” E disse também: “Que seja morto aquele que amaldiçoar o seu pai ou a sua mãe!”
5 Ri alak c'ut cäbij alak chi xak xuwi rajwaxic cubij jun achi chque ru nan u tat: “Ronojel ri quincowinic quincoj che to'ic alak, nu yo'm cho ri Dios,” —cächa'.
5 Mas vocês ensinam que, se alguém tem alguma coisa que poderia usar para ajudar os seus pais, em sinal de respeito, mas diz: “Eu dediquei isto a Deus”,
6 We ri achi je' cubij wa', man cäya tä alak che chi c'o jas cuban che qui to'ic ru nan u tat. Je ri' man nim tä chic quil wi alak ru Tzij ri Dios, man c'o tä c'u u patän ru Lok' Pixab ri Dios chuwäch alak rumal ru banic ri nak'atal wi alak.
6 então não precisa ajudar os seus pais. Assim vocês desprezam a mensagem de Deus para seguir os seus próprios ensinamentos.
7 ¡Xak quieb wäch alak! Kas tzij ri xubij ri ka mam Isaías ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios chij alak aretak xutz'ibaj can we tzij ri' ri cubij:
7 Hipócritas! Isaías estava certo quando disse a respeito de vocês o seguinte:
8 —xcha'.
8 “Deus disse:
9 —xcha ri Dios chuchi' ri ka mam Isaías.
9 A adoração deste povo é inútil,
10 Ri Jesús xeusiq'uij ri winak ruc', xubij chque: Alak, onojel alak, tatabej alak ri nu tzij, ch'obo alak ri quinbij.
10 Jesus chamou a multidão e disse:
11 Ri cutij ri winak, man are tä ri' ri quetzelan u wäch ru c'aslemal, xane xa are ri quel lok pu chi' ri winak are wa' ri quetzelan u wäch ru c'aslemal, —xcha chque.
11 Não é o que entra pela boca que faz com que alguém fique
12 Xekeb c'u ri tijoxelab ruc' ri Jesús, xquibij che: ¿A etam la chi ri tata'ib fariseos c'äx xquina' ri xbij la? —xecha che.
12 Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Sabe que os
13 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Apachique u wäch tico'n ri man xtic tä rumal ri nu Tat ajchicaj, cäbok na apanok.
13 Jesus respondeu:
14 Xak je' tak que la' ri fariseos. Ri e are' e je' jas moyab ri cäquic'am qui be niq'uiaj moyab chic. We jun moy cuc'am u be jun moy chic, ri quieb ri' quetzak na pa jun jul.
14 Não se preocupem com os fariseus. São guias cegos. E, quando um cego guia outro, os dois acabam caindo num buraco.
15 Xubij c'u ri tat Pedro che ri Jesús: Bij la chke jas quel cubij ri c'utbal ri xcoj la, —xcha che.
15 Então Pedro pediu: — Explique para nós aquilo que o senhor disse antes.
16 Ri Jesús xubij che: ¿A mat lo quich'ob wa' ri ix? —xcha che.
16 Jesus disse:
17 ¿A mat iwetam chi ronojel ri cutij ri winak pa ri rixco'l que' wi, quel c'u canok aretak cubana ru chul? —cächa chque.
17 O que entra pela boca vai para o estômago e depois sai do corpo.
18 Are c'u ri quel lok pu chi' ri winak, pa ranima' ri' quel wi lok. Are c'u wa' ri quetzelan u wäch ru c'aslemal.
18 Mas o que sai da boca vem do coração. É isso que faz com que a pessoa fique impura.
19 Je ri', rumal chi pa ranima' ri winak quel wi lok ri itzel tak chomanic, ru banic cämisanic, ru banic ri nimalaj mac ruc' ri rixokil jun winak chic, ru banic jas ri cäca'n ri tz'i' ri xak cäquirik quib, man c'o tä qui pixab, ru banic elak', ru banic ri banow tzij, xukuje' ru yaquic tzij chrij jun winak chic.
19 Porque é do coração que vêm os maus pensamentos, os crimes de morte, os adultérios, as imoralidades sexuais, os roubos, as mentiras e as calúnias.
20 E are wa' we etzelal ri' ri quetzelan u wäch ru c'aslemal ri winak cho ri Dios. Are c'u we jun winak man cuban tä ri nak'atal u banic, man cuch'aj tä ri rij ru k'ab aretak mäja' cäwi'c, man cäretzelaj tä ru c'aslemal ri' cho ri Dios, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
20 São essas coisas que fazem com que alguém fique impuro. Mas comer sem lavar as mãos não torna ninguém impuro.
21 Xel bi ri Jesús chila', xe'c, xopan pa Fenicia chunakaj ri tinimit Tiro, xukuje' ri tinimit Sidón.
21 Jesus saiu dali e foi para a região que fica perto das cidades de Tiro e de Sidom .
22 Xpe c'u jun ixok aj Cananea ri c'o chila', xopan ruc' ri Jesús, xurak c'u u chi', xubij: ¡Tat, lal ri' ri rachalaxic can ri David, chel c'ux la chwe! Ri wal ali c'o jun itzel espíritu che, sibalaj curik c'äx rumal, —xcha che.
22 Certa mulher cananeia, que morava naquela terra, chegou perto dele e gritou: — Senhor,
23 Ri Jesús c'ut man c'o tä jun tzij xubij che. Xepe c'u ru tijoxelab ri Jesús, xquita' tok'ob che, xquibij: Taka la bi ri chichu' rumal chi xak curak u chi' teren chkij, —xecha che.
23 Mas Jesus não respondeu nada. Então os discípulos chegaram perto dele e disseram: — Mande essa mulher embora, pois ela está vindo atrás de nós, fazendo muito barulho!
24 Xubij c'u ri Jesús chque: Ri Dios in u takom lok xak xuwi cuc' ri winak aj Israel, rumal chi ri e are' e je' ta ne chij ri e sachinak, —xcha chque.
24 Jesus respondeu:
25 Xpe c'u ri ixok, xkeb ruc' ri Jesús, xxuqui chuwäch, xubij che: ¡Tat, chinto' la! —xcha che.
25 Então ela veio, ajoelhou-se aos pés dele e disse: — Senhor, me ajude!
26 Ri Jesús xubij che: Man utz tä ru chapic ri qui wa ri kas ralc'ual jun, cäq'uiäk ta c'u chquiwäch ri alaj tak tz'i', —xcha che.
26 Jesus disse:
27 Xubij c'u ri ixok che: Je', Tat. Xukuje' ne ri alaj tak tz'i' ri queboc pa ja, cäquitij ru xe'r tak qui wa ri cajaw ri quetzak pulew, —xcha che.
27 — Sim, senhor, — respondeu a mulher — mas até mesmo os cachorrinhos comem as migalhas que caem debaixo da mesa dos seus donos.
28 Ri Jesús xubij che ri ixok: ¡Kas tzij ba' chi nim ri cojonic la, nan! Chbantaj ta ba' jas ri caj la, —xcha che. Tzare chi' c'ut xutzir ri ral ali.
28 — Mulher, você tem muita fé! — disse Jesus. — Que seja feito o que você quer! E naquele momento a filha dela ficou curada.
29 Xel bi ri Jesús chila', xoc'ow chuchi' ri mar re Galilea. Te c'u ri' xpaki puwi' jun juyub, xt'uyi c'u chila'.
29 Jesus saiu dali e foi até o lago da Galileia. Depois subiu um monte e sentou-se ali.
30 Xeopan c'u q'uia winak ruc' cuc'am bi ch'ocojib, moyab, memab, winak ri c'äx u banom ri qui k'ab, xukuje' e q'uia ri c'o niq'uiaj yabil chic chque. Xequiya chuwäch ri Jesús, ri Are' c'ut xeucunaj.
30 E foram até Jesus grandes multidões levando coxos, aleijados, cegos, mudos e muitos outros doentes, que eram colocados aos seus pés. E ele curou todos.
31 Ri winak sibalaj xquicajmaj aretak xquilo chi ri memab xech'aw chic, ri c'äx u banom qui k'ab xeutziric, ri ch'ocojib xebin chic, ri moyab xeca'y chic. Xquichap c'u u nimarisaxic u k'ij ri Dios aj Israel.
31 O povo ficou admirado quando viu que os mudos falavam, os aleijados estavam curados, os coxos andavam e os cegos enxergavam. E todo o povo louvou ao Deus de Israel.
32 Ri Jesús xeusiq'uij ru tijoxelab, xubij chque: Quel nu c'ux chque ri winak rumal chi oxib k'ij chi wa' e c'o wuc', man c'o tä c'u jas cäquitijo. Man cwaj taj queintak bi cho tak cachoch mäja' c'u quewi'c, quetzak ta c'u ne pa tak ri be, —xcha chque.
32 Jesus chamou os seus discípulos e disse:
33 Ru tijoxelab xech'awic, xquibij che: ¿Jawije' ta c'u lo cäkarik wi ri wa ri cäkaya chque we q'uialaj winak ri' waral pa we juyub ri' ri cätz'inowic? —xecha che.
33 Os discípulos perguntaram: — Como vamos encontrar, neste lugar deserto, comida que dê para toda essa gente?
34 Xuta' c'u ri Jesús chque: ¿Janipa' caxlan wa c'o iwuc'? —xcha chque. Ri e are' xquibij: Wukub caxlan wa, rachi'l quieb oxib alaj tak cär, —xecha che.
34 — Quantos pães vocês têm? — perguntou Jesus. — Sete pães e alguns peixinhos! — responderam eles.
35 Xtakan c'u ri Jesús chque ri q'uialaj winak chi quecu'bi pulew.
35 Aí Jesus mandou o povo sentar-se no chão.
36 Te c'u ri' xeuc'am ri wukub caxlan wa, xukuje' ri alaj tak cär, xmaltioxinic. Xeupiro, xeuya chque ru tijoxelab rech cäquijach wa' chquiwäch ri winak. Je c'u ri' xca'no.
36 Depois pegou os sete pães e os peixes e deu graças a Deus. Então os partiu e os entregou aos discípulos, e eles os distribuíram ao povo.
37 Xewi' c'u conojel ri winak, xenojic. Xequimulij c'u ri ch'akatak tak wa ri xecanaj canok. Ronojel wa' xuban wukub chicäch wa.
37 Todos comeram e ficaram satisfeitos; e os discípulos ainda encheram sete cestos com os pedaços que sobraram.
38 E quiejeb mil achijab c'ut ri xewi'c. Man xecajilaj tä c'u ri ixokib xukuje' ri ac'alab (ri xukuje' xewi'c).
38 Os que comeram foram quatro mil homens, sem contar as mulheres e as crianças.
39 Te c'u ri' ri Jesús xeujach bi ri winak rech quebe' cho tak cachoch. Ri Are' xoc bi pa ri barco, xe' pa ri tinimit Magdala.
39 Então Jesus mandou o povo embora, subiu no barco e foi para a região de Magadã .
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Mateus 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.