Marcos 1

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Je' u chaplexic wa' ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ri Jesucristo ri u C'ojol ri Dios.
1 Princípio do evangelho de Jesus Cristo, Filho de Deus.
2 Je wa' ri xtz'ibax can ojer chrij ri Cristorumal ri ka mam Isaías ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios, cubij:—xcha ri Dios chque ri winak. Xubij c'u che ru C'ojol:—xcha ri Dios che.
2 Como está escrito na profecia de Isaías: “Eis que envio o meu mensageiro adiante de você, o qual preparará o seu caminho.
3 —cächa', —xcha ri ka mam Isaías.
3 Voz do que clama no deserto: Preparem o caminho do Senhor, endireitem as suas veredas.”
4 Je wa' ri' xpe ri tat Juan. Are c'u tajin cuban qui kasna' ri winak pa tak juyub ri cätz'inowic. Cutzijoj c'u chque chi rajwaxic cäquiq'uex canima', cäquiq'uex qui chomanic, te c'u ri' cäban qui kasna' rech cäk'alajinic chi je' qui banom wa'. Xa je ri' cäsachtaj tak ri qui mac.
4 E foi assim que João Batista apareceu no deserto, pregando batismo de arrependimento para remissão de pecados.
5 Xepe c'u conojel ri winak aj Jerusalén, xukuje' ri e c'o pa tak ri niq'uiaj tinimit chic re Judea, xeopan ruc' ri tat Juan chutatabexic ri cubij. Aretak cäquik'alajisaj ri qui mac, cäban c'u qui kasna' rumal ri tat Juan pa ri nima' Jordán.
5 E toda a região da Judeia e todos os moradores de Jerusalém iam até ele. E, confessando os seus pecados, eram batizados por ele no rio Jordão.
6 Are c'u ri tat Juan cucoj atz'iak ri banom ruc' ri rismal jun awaj camellou bi', tz'um ru pas. Xa sac' xukuje' u wa'l che' cutijo.
6 A roupa de João era feita de pelos de camelo. Ele usava um cinto de couro e se alimentava de gafanhotos e mel silvestre.
7 Cätzijon c'u ri tat Juan, cubij chque ri winak: Cäpe chi na Jun ri kas nim u k'ij, nim c'u na u banic chnuwäch in. Man takal tä chwe in quinpachi'c quinquir ru c'amal u xajäb, —cächa'.
7 E João pregava, dizendo: — Depois de mim vem aquele que é mais poderoso do que eu, do qual não sou digno de, curvando-me, desamarrar as correias das suas sandálias.
8 Kas tzij ri in nu banom kasna' alak ruc' joron, ri Are' c'ut cuban na kasna' alak ruc' ri Lok'alaj Espíritu rech ri Dios, —xcha chque ri winak.
8 Eu batizei vocês com água; ele, porém, os batizará com o Espírito Santo.
9 Pa tak ri k'ij ri' xpe ri Jesús pa ri tinimit Nazaret re Galilea, xopan ruc' ri tat Juan. Xban u kasna' rumal ri tat Juan pa ri nima' Jordán.
9 Naqueles dias, Jesus veio de Nazaré da Galileia e foi batizado por João no rio Jordão.
10 Te c'u ri' aretak tajin quel lok ri Jesús pa ri ja', chanim xril ri caj tajin cäjakjobic, xukuje' xril ri Lok'alaj Espíritu tajin cäkaj lok puwi', je' ru banic jun palomäx.
10 Logo ao sair da água, Jesus viu os céus se abrindo e o Espírito descendo como pomba sobre ele.
11 Te c'u ri' xch'aw lok jun chicaj, xubij: At ri' ri lok'alaj nu C'ojol. Cäquicot c'u ri wanima' awumal, —xcha ri'.
11 Então veio uma voz dos céus, que dizia: — Você é o meu Filho amado; em você me agrado.
12 Te c'u ri' ri Lok'alaj Espíritu xuc'am bi ri Jesús pa tak juyub ri cätz'inowic.
12 E logo o Espírito conduziu Jesus ao deserto,
13 Xc'oji c'u chila' cawinak k'ij chquixol ri awaj aj pa tak juyub. Cätakchi'x ri Jesús che mac rumal ri Satanás. Xepe c'u ri ángeles chupatänixic.
13 onde ficou durante quarenta dias, sendo tentado por Satanás. Estava com as feras, e os anjos o serviam.
14 Mäja' naj cojom ri tat Juan pa che' aretak ri Jesús xopan pa Galilea. Cutzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak.
14 Depois de João ter sido preso, Jesus foi para a Galileia, pregando o evangelho de Deus.
15 Xubij c'u ri Jesús chque: Xopan ri k'ij, xa jubik' chic man cuchaplej ru takanic ri Dios. Q'uexa anima' alak, q'uexa ba' alak ri chomanic alak, cojon c'u alak che ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio, —xcha chque ri winak.
15 Ele dizia:
16 Oc'owem cuban ri Jesús chuchi' ri mar re Galilea, xril ri tat Simón rachi'l ri tat Andrés ru chak'. Tajin cäquiq'uiäk bi jun c'at chapäbal tak cär pa ri mar rumal chi e chapal tak cär ri e are'.
16 Caminhando junto ao mar da Galileia, Jesus viu os irmãos Simão e André, que lançavam a rede ao mar, porque eram pescadores.
17 Xubij c'u ri Jesús chque: Chixsa'j wuc'. Quinban c'u na chiwe chi quixoc che qui mulixic winak chuq'uexwäch ri cär, —xcha chque.
17 Jesus lhes disse:
18 Chanim xequiya can ri qui c'at, xebe' ruc' ri Jesús.
18 Então eles deixaram imediatamente as redes e o seguiram.
19 Xbin chi c'u apan jubik' ri Jesús, xril ri tat Jacobo rachi'l ri tat Juan ru chak', e u c'ojol ri tat Zebedeo wa'. E c'o pa ri qui barco, quequic'ojoj c'u ri qui c'at.
19 Pouco mais adiante, Jesus viu Tiago, filho de Zebedeu, e João, seu irmão, que estavam no barco consertando as redes,
20 Xeusiq'uij ri Jesús. Ri e are' c'ut chanim xquiya can ri Zebedeo ri qui tat pa ri barco cuc' ri ajchaquib, xebe' c'u ruc' ri Jesús.
20 e logo os chamou. E eles seguiram Jesus, deixando o seu pai Zebedeu no barco com os empregados.
21 Xeopan c'u pa ri tinimit Capernaum. Are c'u pa ri k'ij re uxlanem xoc ri Jesús pa ri rachoch Dios, xuchap qui tijoxic ri winak chila'.
21 Depois, entraram em Cafarnaum, e, logo no sábado, Jesus foi ensinar na sinagoga.
22 Ri winak c'ut sibalaj cäquicajmaj ru tijonic ri Jesús rumal chi queutijoj je' jas jun achi ri c'o u takanic pa qui wi', man junam taj jas ri cäca'n ri tijonelab re ri Pixab.
22 E maravilhavam-se com a sua doutrina, porque os ensinava como alguém que tem autoridade e não como os escribas.
23 Xoc c'u bi pa ri rachoch Dios jun achi ri c'o jun itzelalaj espíritu che. Are chi' ri tajin cäch'aw ri Jesús, ri achi xurak u chi',
23 E logo apareceu na sinagoga um homem possuído de espírito imundo, o qual gritou:
24 xubij: ¡Aa! ¿Jas caj la chke uj, Jesús aj Nazaret? —cächa ri'. ¿A xa petinak la chusachic ka wäch? In wetam wäch la, chi lal ri' ri lok'alaj achi takom lok rumal ri Dios, —xcha che ri Jesús.
24 — O que você quer conosco, Jesus Nazareno? Você veio para nos destruir? Sei muito bem quem você é: o Santo de Deus!
25 Are c'u ri Jesús xuyajo, xubij che: ¡Chatz'apij u pa chi', chatel che we achi ri'! —xcha che.
25 Mas Jesus o repreendeu, dizendo:
26 Ri itzelalaj espíritu xuban che ri achi chi xtzakic, xuyacya rib, co xurak u chi', xel bi che.
26 Então o espírito imundo, agitando-o violentamente e gritando em alta voz, saiu dele.
27 Conojel c'ut xquicajmaj wa', xquichapla u tzijobexic quib, xquibij: ¿Jas wa'? ¡Jun c'ac' tijonic ne lo wa'! We achi ri' yo'm pu k'ab queutak ri itzelalaj tak espíritus, queniman c'u che, —xecha ri winak.
27 Todos se admiraram, a ponto de perguntarem entre si: — Que é isto? Uma nova doutrina! Com autoridade ele ordena aos espíritos imundos, e eles lhe obedecem!
28 Chanim c'ut ri tajin cäban rumal ri Jesús xel u tzijol wa' pa tak conojel ri tinimit ri e c'o pa Galilea, xukuje' pa tak ri tinimit ri nakaj e c'o wi che ri Galilea.
28 E a fama de Jesus se espalhou depressa em todas as direções, por toda a região da Galileia.
29 Aretak ri Jesús xel bi pa ri rachoch Dios, xe' chanim cho rachoch ri tat Simón, ri tat Andrés, e rachi'l c'u ri tat Jacobo, ri tat Juan.
29 E, saindo da sinagoga, foram, com Tiago e João, para a casa de Simão e André.
30 Are c'u ru ji' chichu' ri tat Simón kajinak che jun nimalaj k'ak'. Chanim c'ut xquitzijoj wa' che ri Jesús.
30 A sogra de Simão estava de cama, com febre; e logo deram essa notícia a Jesus.
31 Ri Jesús xkeb ruc' ri chichu', xuchap che ru k'ab, xuwalijisaj c'ut. Chanim xtäni ri k'ak' chrij ri chichu'. Xuchap c'u ri qui patänixic.
31 Então, aproximando-se, Jesus pegou na mão dela e fez com que ela se levantasse. A febre a deixou, e ela passou a servi-los.
32 Aretak xk'ekal chic, kajem cuban ri k'ij, xequic'am bi conojel ri yawabib cho ri Jesús, xukuje' conojel ri e c'o itzel tak espíritus chque.
32 À tarde, depois do pôr do sol, trouxeram a Jesus todos os enfermos e endemoniados.
33 Conojel ri winak ri quebel pa ri tinimit Capernaum xquimulij quib chi' ri ja, rachoch ri tat Simón.
33 Toda a cidade estava reunida à porta da casa.
34 Ri Jesús xeucunaj q'uia yawabib ri e c'o q'uia u wäch yabil chque, xukuje' xeresaj bi q'uia itzel tak espíritus chque ri winak. Man cuya tä c'u ri Jesús chque ri itzel tak espíritus chi quech'awic, rumal chi quetam u wäch.
34 E ele curou muitos que se achavam doentes de todo tipo de enfermidades. Também expulsou muitos demônios, não lhes permitindo que falassem, porque sabiam quem ele era.
35 Sibalaj ak'ab c'ut xwalij ri Jesús, c'ä mäjok cäsakiric. Xel bic, xe' pa ri juyub ri cätz'inowic, xuban c'u orar chila'.
35 Tendo-se levantado de madrugada, quando ainda estava escuro, Jesus saiu e foi para um lugar deserto, e ali orava.
36 Are c'u ri tat Simón, xukuje' ri e c'o ruc' xebe'c, xquitzucuj ri Jesús.
36 Simão e os que estavam com ele procuraram Jesus por toda parte.
37 Aretak xquiriko, xquibij che: Conojel ri winak quetzucun che la, —xecha che.
37 Quando o encontraram, lhe disseram: — Todos estão à sua procura.
38 Xubij c'u ri Jesús chque: Jo' pa ri jule' tak tinimit chic ri e c'o chkanakaj, rech chila' xukuje' quintzijon wi. Che c'u wa' in elinak wi lok, —xcha chque.
38 Jesus, porém, lhes disse:
39 Ri Jesús cusolij c'u tak ri tinimit pa ronojel Galilea. Pa tak ri rachoch Dios ri cäquimulij wi quib ri winak, cutzijoj ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio chrij ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak, xukuje' queresaj bi itzel tak espíritus chque.
39 Então ele foi por toda a Galileia, pregando nas sinagogas deles e expulsando os demônios.
40 Xopan c'u ruc' ri Jesús jun achi ri c'o itzel ch'a'cche. Xuchap u bochi'xic ri Jesús, xxuqui'c, xubij che: Tat, ri in wetam chi ri lal cäcowin la che nu cunaxic we caj la, —xcha che.
40 Um leproso se aproximou de Jesus e lhe pediu, de joelhos: — Se o senhor quiser, pode me purificar.
41 Xel c'u u c'ux ri Jesús che. Xuyuk ru k'ab, xuchap cok ri achi, xubij che: Cwaj, —cächa'. Chutzir ba' la, —xcha che.
41 E Jesus, profundamente compadecido, estendeu a mão, tocou nele e disse:
42 Xuwi wa' xubij, chanim xel ri itzel ch'a'c che ri achi, xutziric.
42 No mesmo instante, a lepra desapareceu dele, e ele ficou limpo.
43 Ri Jesús sibalaj xupixbaj ri achi c'ä mäja' cutak bic,
43 E, advertindo-o severamente, logo o despediu.
44 xubij bi che: ¡Tampe la! C'o jas mäbij la che jachin jun. Oj la, jec'utu ib la cho ri sacerdote. Ya la ri sipanic ri takom can rumal ri ka mam Moisés ojer chi cäyi'c aretak cäcunataj jun ri c'o itzel ch'a'c che. Are c'u k'alajisabal wa' chquiwäch ri winak, —xcha che.
44 E lhe disse:
45 Xel c'u bi ri achi, sibalaj cutzijoj ri xban che. Xresaj c'u u tzijoxic wa', je c'u ri' chi ri Jesús man cäcowin tä chic coc chi sakil pa tak ri tinimit. Xane xak pa tak juyub ri cätz'inowic cäc'oji wi ri Are'. Quepe c'u ri winak pa ronojel tinimit, queopan ruc' ri Jesús.
45 Mas, tendo ele saído, começou a proclamar muitas coisas e a divulgar a notícia, a ponto de Jesus não poder mais entrar publicamente em nenhuma cidade. Por isso, permanecia fora, em lugares desertos. E de toda parte vinham ao encontro dele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.