Marcos 15
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NVI
1 Sibalaj ak'ab c'u ri' xquimulij quib ri qui nimakil sacerdotes, ri qui nimakil ri winak, xukuje' ri tijonelab re ri Pixab cuc' ri niq'uiaj nimak tak tata'ib. Te c'u ri' conojel we nimak tak tata'ib ri' xquitala' qui no'j chuchomaxic jas cäca'no. Xquiyut c'u bi ri Jesús, xquic'am bic, xquijacha c'u cho ri tat Pilato.
1 De manhã bem cedo, os chefes dos sacerdotes com os líderes religiosos, os mestres da lei e todo o Sinédrio chegaram a uma decisão. Amarrando Jesus, levaram-no e o entregaram a Pilatos.
2 Xuta' c'u ri tat Pilato che, xubij: ¿A at ri' ri cattakan pa qui wi' ri winak aj Israel? —xcha'. Xch'aw c'u ri Jesús, xubij: Je ri' jas ri cäbij la, —xcha che.
2 "Você é o rei dos judeus? ", perguntou Pilatos. "Tu o dizes", respondeu Jesus.
3 Q'uia tzij c'ut xca'n ri qui nimakil sacerdotes chrij ri Jesús.
3 Os chefes dos sacerdotes o acusavam de muitas coisas.
4 Xuta' c'u ri tat Pilato jumul chic che ri Jesús, xubij: ¿A mat c'o jas ri cabij? ¡Chatampe' chi q'uia ri cäquibij chawij! —xcha che.
4 Então Pilatos lhe perguntou novamente: "Você não vai responder? Veja de quantas coisas o estão acusando".
5 Man c'o tä jun tzij chic xubij ri Jesús, je c'u ri' chi xucajmaj wa' ri tat Pilato, man xurik tä chic jas cubano.
5 Mas Jesus não respondeu nada, e Pilatos ficou impressionado.
6 Are c'u ri tat Pilato nak'atal wi chi pa ri nimak'ij ri' ri are' cuban jun tok'ob chque ri winak, cutzokopij bi jun ajpache', apachin ta ne ri cäquita' che.
6 Por ocasião da festa, era costume soltar um prisioneiro que o povo pedisse.
7 C'o c'u jun achi, Barrabás u bi', yo'm pa che' junam cuc' ri rachi'l rumal chi xca'n cämisanic aretak ri winak re ri tinimit xquiwalijisaj quib chquij ri quetakan pa qui wi'.
7 Um homem chamado Barrabás estava na prisão com os rebeldes que haviam cometido assassinato durante uma rebelião.
8 Xquimulij c'u quib ri winak chuwäch ri tat Pilato, xquichaplej u tz'onoxic che chi chubana tok'ob chque, jas ri nak'atal wi ri are'.
8 A multidão chegou e pediu a Pilatos que lhe fizesse o que costumava fazer.
9 Xch'aw c'u ri tat Pilato, xubij chque: ¿A quiwaj chi quinban tok'ob chiwe, quintzokopij bi ri tata' ri c'o u takanic pi wi' ix ri winak aj Israel? —xcha chque.
9 "Vocês querem que eu lhes solte o rei dos judeus? ", perguntou Pilatos,
10 Cuch'ob c'u ri tat Pilato chi xa rumal chi c'äx cäquina' ri qui nimakil sacerdotes che ri Jesús qui jachom ri Are' pu k'ab.
10 sabendo que fora por inveja que os chefes dos sacerdotes lhe haviam entregado Jesus.
11 Ri qui nimakil sacerdotes c'ut tajin cäca'no chi ri winak cäquituquij quib, xa cäquibij chi más utz na are cuban tok'ob chque, cätzokopix bi ri Barrabás.
11 Mas os chefes dos sacerdotes incitaram a multidão a pedir que Pilatos, ao contrário, soltasse Barrabás.
12 Xch'aw chi ri tat Pilato, xuta' c'u chque: ¿Jas c'u ri quiwaj chi quinban che ri achi ri quibij ix chi are c'o u takanic pi wi' ix ri ix winak aj Israel? —xcha chque.
12 "Então, que farei com aquele a quem vocês chamam rei dos judeus? ", perguntou-lhes Pilatos.
13 Ri winak co xquirak qui chi', xquibij: ¡Chripok! —xecha'.
13 "Crucifica-o", gritaram eles.
14 Xch'aw c'u ri tat Pilato, xuta' chque: ¿Jas che? ¿Jas etzelal u banom wa' we achi ri'? —xcha chque. Co c'u na xech'aw ri winak, xquibij: ¡Chripok! —xecha'.
14 "Por quê? Que crime ele cometeu? ", perguntou Pilatos. Mas eles gritavam ainda mais: "Crucifica-o! "
15 Ri Pilato are c'u craj u banic xa jas ri qui rayinic ri winak. Xuban chque ri tok'ob ri xquita', xutzokopij c'u bi ri Barrabás. Xtakan c'ut chi cäch'ay ri Jesús, te c'u ri' xujach bic rech cäripic.
15 Desejando agradar a multidão, Pilatos soltou-lhes Barrabás, mandou açoitar Jesus e o entregou para ser crucificado.
16 Xepe c'u ri soldados, xquic'am bi ri Jesús pa ri uwoja re ri rachoch ri nim k'atal tzij, xequisiq'uij ri niq'uiaj soldados chic rech cäquimulij quib cuc'.
16 Os soldados levaram Jesus para dentro do palácio, isto é, ao Pretório e reuniram toda a tropa.
17 Xquicoj c'u jun atz'iak morada chrij ri Jesús. Xukuje' xquicoj jun corona re quemom q'uix chujolom.
17 Vestiram-no com um manto de púrpura, depois fizeram uma coroa de espinhos e a colocaram nele.
18 Chanim c'ut xquichaplej u rakic qui chi' chrij, xquibij: Lal ri' ri cätakan la pa qui wi' ri winak aj Israel, ¡chnimarisax k'ij la! —xecha che.
18 E começaram a saudá-lo: "Salve, rei dos judeus! "
19 Xquich'ay c'u chujolom ruc' jun aj, xquichubaj, xexuqui chuwäch, xak cäca'n che quib chi tajin cäquik'ijilaj.
19 Batiam-lhe na cabeça com uma vara e cuspiam nele. Ajoelhavam-se e lhe prestavam adoração.
20 Aretak xeto'taj che retz'bexic u wäch, xquijolij ru k'u' ri morada chrij, xquicoj ri kas ratz'iak ri Are' chrij, te c'u ri' xquic'am bi churipic cho ri cruz.
20 Depois de terem zombado dele, tiraram-lhe o manto de púrpura e vestiram-lhe suas próprias roupas. Então o levaram para fora, a fim de crucificá-lo.
21 C'o c'u jun achi aj Cirene, Simón u bi', qui tat ri tat Alejandro, ri tat Rufo. Ri are' tajin coc'owic, u petic c'u ri' pa juyub. Xquicoj qui chuk'ab che rech cutelej bi ru cruz ri Jesús.
21 Certo homem de Cirene, chamado Simão, pai de Alexandre e de Rufo, passava por ali, chegando do campo. Eles o forçaram a carregar a cruz.
22 Xquic'am c'u bi ri Jesús chila' jawije' ri cäbix Gólgota che. Quel cubij wa' ri bi'aj ri': Ri Juyub re ru Bakil Jolomaj, —cuchixic.
22 Levaram Jesus ao lugar chamado Gólgota, que quer dizer Lugar da Caveira.
23 Xquiya c'u vino yujtal ruc' mirrachuwäch ri Jesús rech cutijo. Man xutij tä c'ut.
23 Então lhe deram vinho misturado com mirra, mas ele não o bebeu.
24 Aretak qui ripom chic cho ri cruz, ri soldados xquijach ri ratz'iak ri Jesús chquiwäch, xquesaj c'u suerte chrij rech cäquilo jas ri cäquic'am bi chquijujunal.
24 E o crucificaram. Dividindo as roupas dele, tiraram sortes para saber com o que cada um iria ficar.
25 Ak'ab c'ut xrip ri Jesús pa ri u belej hora.
25 Eram nove horas da manhã quando o crucificaram.
26 Cojom c'u puwi' ri cruz jun tz'ibtalic ri cubij jas che cäk'at tzij puwi' ri Jesús rech cäripic, cubij c'ut: RI NIM TAKANEL PA QUI WI' RI WINAK AJ ISRAEL, —cächa'.
26 E assim estava escrito na acusação contra ele: O REI DOS JUDEUS.
27 Xerip c'u quieb elak'omab ruc', jun pu wiquiäk'ab, jun pu moxk'ab.
27 Com ele crucificaram dois ladrões, um à sua direita e outro à sua esquerda,
28 Xbantaj c'u can ri tz'ibam chrij pa ru Lok' Pixab ri Dios ri cubij: “Je' ta ne chi are jun chque ri banal tak etzelal ri xk'at tzij puwi',” —cächa'.
28 e cumpriu-se a Escritura que diz: "Ele foi contado entre os transgressores".
29 Ri queoc'owic cäquiyok'o, cäquisutisa' ri qui jolom, cäquibij: ¡Aa! ¡At ri' ri cabij chi catcowinic cawulij ri nimalaj rachoch Dios, xa c'u pa oxib k'ij cayac chi na wa' jumul chic! —quecha che.
29 Os que passavam lançavam-lhe insultos, balançando a cabeça e dizendo: "Ora, você que destrói o templo e o reedifica em três dias,
30 ¡Chato' ba' awib, chatkaj c'u lok cho ri cruz! —xecha che.
30 desça da cruz e salve-se a si mesmo! "
31 Je' xukuje' ri qui nimakil sacerdotes cuc' ri tijonelab re ri Pixab cäquitze'j u wäch, cäquich'abej quib, cäquibij: ¡Xtob chque niq'uiaj chic, man cäcowin tä c'u ri Are' chuto'ic rib! —quecha'.
31 Da mesma forma, os chefes dos sacerdotes e os mestres da lei zombavam dele entre si, dizendo: "Salvou os outros, mas não é capaz de salvar a si mesmo.
32 Chkaj ba' lok cho ri cruz ri Cristo “ri Nim Takanel quech ri winak aj Israel” rech cäkilo, ¡cujcojon c'u na che! —xecha'. Ri e ripom ruc' ri Jesús xukuje' xquitze'j u wäch.
32 O Cristo, o Rei de Israel... Desça da cruz, para que o vejamos e creiamos! " Os que foram crucificados com ele também o insultavam.
33 Aretak xurik ri cablajuj hora, xk'ekumar ronojel ruwächulew oxib horas.
33 E houve trevas sobre toda a terra, do meio dia às três horas da tarde.
34 Tzpa ri rox hora re ri benak k'ij xurak u chi' ri Jesús, co xch'awic, xubij: Eloi, Eloi, ¿lama sabactani? —xcha'. Je' quel cubij wa': Nu Dios, nu Dios, ¿jas che in wonobam la canok? —cächa'.
34 Por volta das três horas da tarde, Jesus bradou em alta voz: "Eloí, Eloí, lamá sabactâni? " que significa: "Meu Deus! Meu Deus! Por que me abandonaste? "
35 Jujun c'u chque ri e tac'atoj chila' xquita wa', xquibij: ¡Chitampe'! —quecha'. Tajin cusiq'uij ri ka mam Elías ri ojer k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios, —xecha ri'.
35 Quando alguns dos que estavam presentes ouviram isso, disseram: "Ouçam! Ele está chamando Elias".
36 Te c'u ri' jun chque ri winak xutic anim, xe'c, xurubu jun estropajo pa ch'äm vino, xuya wa' puwi' jun aj, xuya ak'an chuwäch ri Jesús rech cutijo, xubij c'u apan chque ri winak: ¡Chiweyej ba'! Chkila na we cäpe ri ka mam Elías chukasaxic, —xcha chque.
36 Um deles correu, embebeu uma esponja em vinagre, colocou-a na ponta de uma vara e deu-a a Jesus para beber. E disse: "Deixem-no. Vejamos se Elias vem tirá-lo daí".
37 Sibalaj co xurak u chi' ri Jesús, xel ranima', xcäm c'u ri Are'.
37 Mas Jesus, com um alto brado, expirou.
38 Are c'u ri tasbal u pam ri nimalaj rachoch Dios xjisjobic, quieb xubano, xpe ajsic c'ä iquim.
38 E o véu do santuário rasgou-se em duas partes, de alto a baixo.
39 Ri qui nimal soldados aj Roma, ri tac'al cho ri Jesús, aretak xuto xurak u chi' ri Jesús, xukuje' xrilo jas xubano aretak xcämic, xubij: ¡Kas tzij u C'ojol ri Dios wa' we achi ri'! —xcha'.
39 Quando o centurião que estava em frente de Jesus ouviu o seu brado e viu como ele morreu, disse: "Realmente este homem era o Filho de Deus! "
40 E c'o c'u jujun ixokib ri tajin queca'y apan chinaj. Chquixol ri e are' c'o ri nan María aj Magdala, xukuje' ri nan María u nan ri tat Jacobo ri más c'ac'al na, ri xukuje' are u nan ri tat José wa'. C'o xukuje' ri nan Salomé cuc'.
40 Algumas mulheres estavam observando de longe. Entre elas estavam Maria Madalena, Salomé e Maria, mãe de Tiago, o mais jovem, e de José.
41 Aretak ri Jesús xc'oji pa Galilea, we ixokib ri' xebin ruc', xepatänin che. Xukuje' e c'o chila' q'uia chque ri niq'uiaj ixokib chic ri e opaninak ruc' ri Jesús pa Jerusalén.
41 Na Galiléia elas tinham seguido e servido a Jesus. Muitas outras mulheres que tinham subido com ele para Jerusalém também estavam ali.
42 Benak chi ri k'ij pa ri k'ij ri cäban u banic ronojel che ri k'ij re uxlanem, are c'u víspera wa' re ri k'ij ri'.
42 Era o Dia da Preparação, isto é, a véspera do sábado. Ao cair da tarde,
43 Xopan c'u ri tat José aj Arimatea, jun chque ri qui nimakil ri winak aj Israel ri tznim quil wi. Ri are' xukuje' cu'l u c'ux che reyexic chi cäpe na ri Dios rech cätakan na pa qui wi' ri winak. Xuchajij c'u anima', xoc cho ri tat Pilato chuta'ic chi cäyi' ru cuerpo ri Jesús che.
43 José de Arimatéia, membro de destaque do Sinédrio, que também esperava o Reino de Deus, dirigiu-se corajosamente a Pilatos e pediu o corpo de Jesus.
44 Xucajmaj wa' ri tat Pilato chi sibalaj chanim xcäm ri Jesús. Xtakan c'u chusiq'uixic ri qui nimal ri soldados chuwäch, xuta' che we kas tzij cäminak chic.
44 Pilatos ficou surpreso ao ouvir que ele já tinha morrido. Chamando o centurião, perguntou-lhe se Jesus já tinha morrido.
45 Aretak ri qui nimal soldados xubij chi kas tzij cäminak chic ri Jesús, ri tat Pilato xuya ru cuerpo che ri tat José.
45 Sendo informado pelo centurião, entregou o corpo a José.
46 Ri tat José c'ut xulok' jun payu', xukasaj ru cuerpo ri Jesús, xupis c'u chupam ri payu'. Te ri' xuya chupam jun mukubal ri c'otom cok pa ri abaj. Xuwolkotij c'u jun abaj chuchi' ri mukubal.
46 Então José comprou um lençol de linho, baixou o corpo da cruz, envolveu-o no lençol e o colocou num sepulcro cavado na rocha. Depois, fez rolar uma pedra sobre a entrada do sepulcro.
47 Ri nan María aj Magdala ruc' ri nan María u nan ri tat José tajin cäquilo jawije' ri cäyi' wi can ru cuerpo ri Jesús.
47 Maria Madalena e Maria, mãe de José, viram onde ele fora colocado.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 15, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.