Marcos 10
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NVT
1 Xel c'u bi ri Jesús pa ri tinimit Capernaum, xe' pa Judea, xukuje' xe' ch'äkäp che ri nima' Jordán. Xquimulij c'u quib q'uia winak ruc' jumul chic. Ri Jesús jumul chic xeutijoj jas ri nak'atal wi ri Are'.
1 Então Jesus deixou Cafarnaum e foi para a região da Judeia, a leste do rio Jordão. Mais uma vez, multidões se juntaram ao seu redor e, como de costume, ele as ensinava.
2 Xeopan c'u jujun tata'ib fariseos ruc' ri Jesús, xquita' c'u che we takal che jun achi cujach bi ri rixokil. Xa xquibij wa' che ri Jesús rech cäkaj ri Are' pa qui k'ab.
2 Alguns fariseus vieram e tentaram apanhar Jesus numa armadilha com a seguinte pergunta: “Deve-se permitir que um homem se divorcie de sua mulher?”.
3 Xch'aw ri Jesús, xubij chque: ¿Jas pu ri xtak wi alak rumal ri ka mam Moisés? —xcha'.
3 Jesus respondeu: “O que Moisés disse na lei a respeito do divórcio?”.
4 Xquibij c'u ri tata'ib fariseos: Ri ka mam Moisés xuya' chke chi jun achi cuya' cutz'ibaj jun wuj ri cubij wi chi ri achi cujach bi ri rixokil, xa je ri' c'ut cäjach bi ri ixok, —xecha che.
4 “Ele o permitiu”, responderam os fariseus. “Disse que um homem poderia dar à esposa um certificado de divórcio e mandá-la embora.”
5 Xubij c'u ri Jesús chque: Xa rumal chi sibalaj abajarinak ri anima' alak, are rumal ri' xtz'ibax wa' we takanic ri' chech alak rumal ri ka mam Moisés, —cächa chque.
5 Jesus, porém, disse: “Moisés escreveu esse mandamento porque vocês têm o coração duro,
6 Tzpa ru chaplexic lok ronojel, aretak ri Dios xuchap u banic ruwächulew, “chi achi chi ixok xeuban ri Dios”.
6 mas ‘Deus os fez homem e mulher’ desde o princípio da criação.
7 “Rumal wa' jun achi cuya can ru nan u tat, cätuni c'u na ruc' ri rixokil.
7 ‘Por isso o homem deixa pai e mãe e se une à sua mulher,
8 Xa e jun na ri quieb ri',” —cächa ri'. Je c'u ri' man e quieb tä chic, xane xa e jun wa'.
8 e os dois se tornam um só’. Uma vez que já não são dois, mas um só,
9 Rumal c'u ri' jas ri xeutunuba ri Dios, mäjach qui wäch wa' rumal ri winak, —xcha ri Jesús chque ri tata'ib fariseos.
9 que ninguém separe o que Deus uniu”.
10 Aretak e c'o chic pa ja, ri tijoxelab xquita' che ri Jesús chi cubij chi na jumul chic jas quel cubij ri' ri xtzijox rumal.
10 Mais tarde, quando Jesus estava em casa com seus discípulos, eles tocaram no assunto outra vez.
11 Xubij c'u ri Jesús chque: Apachin ri cujach bi ri rixokil, cäc'uli chi c'u na ruc' jun ixok chic, ri achi ri' cuban ri nimalaj mac ri äwas u banic chrij ri nabe rixokil.
11 Jesus respondeu: “Quem se divorcia de sua esposa e se casa com outra mulher comete adultério contra ela.
12 We are ri ixok cujach bi ri rachajil, cäc'uli chi c'u na ruc' jun achi chic, ri ixok ri' cuban ri nimalaj mac ri äwas u banic chrij ri rachajil, —xcha ri Jesús chque ru tijoxelab.
12 E, se a mulher se divorcia do marido e se casa com outro homem, comete adultério”.
13 Ri winak xequic'am lok ri ac'alab cho ri Jesús rech cuya ru k'ab pa qui wi'. Xeyaj c'u ri winak cumal ri tijoxelab.
13 Certo dia, trouxeram crianças para que Jesus pusesse as mãos sobre elas, mas os discípulos repreendiam aqueles que as traziam.
14 Aretak xril ri Jesús chi queyajon ri tijoxelab, xpe royowal, xubij chque: Chiya chque ri ac'alab chi quepe wuc', meik'atej rumal chi ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak are quech ri e je' tak wa', —cächa'.
14 Ao ver isso, Jesus ficou indignado com os discípulos e disse: “Deixem que as crianças venham a mim. Não as impeçam, pois o reino de Deus pertence aos que são como elas.
15 Kas tzij ri quinbij chiwe chi apachin ri man cuc'am tä ri' ru takanic ri Dios je' jas ri cuban jun alaj ac'al, man cäyi' tä c'u che chi cätakan ri Dios puwi', —xcha chque.
15 Eu lhes digo a verdade: quem não receber o reino de Deus como uma criança de modo algum entrará nele”.
16 Ri Jesús xeuk'aluj ri ac'alab, xuya c'u ru k'ab pa qui wi', xeutewchij.
16 Então tomou as crianças nos braços, pôs as mãos sobre a cabeça delas e as abençoou.
17 Aretak ri Jesús xutakej chi ru be, chanim xpe jun ac'al achi ruc', xxuqui chuwäch, xuta' che, xubij: Utzalaj Ajtij, ¿jas quinban in rech quinrik ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic? —xcha che.
17 Quando Jesus saía para Jerusalém, um homem veio correndo em sua direção, ajoelhou-se diante dele e perguntou: “Bom mestre, que devo fazer para herdar a vida eterna?”.
18 Xubij c'u ri Jesús che: ¿Jas che cabij utz chwe? ¡Man c'o tä jun kas utz, xane xak xuwi ri Dios! —cächa che.
18 “Por que você me chama de bom?”, perguntou Jesus. “Apenas Deus é verdadeiramente bom.
19 Awetam c'u ri cätakan wi ru Lok' Pixab ri Dios: “Matcämisanic, maban ri nimalaj mac ri äwas u banic ruc' ri rixokil jun winak chic, maban ri elak', maban tzij chrij jun winak chic, maban subunic che jun winak chic che resaxic ri rech ri are', nim cheawil wi ra nan a tat,” —cächa ri', —xcha ri Jesús che.
19 Você conhece os mandamentos: ‘Não mate. Não cometa adultério. Não roube. Não dê falso testemunho. Não engane ninguém. Honre seu pai e sua mãe’.”
20 Xubij c'u ri achi che: Ajtij, ronojel wa' nu takem tzaretak in ac'al na, —xcha che.
20 O homem respondeu: “Mestre, tenho obedecido a todos esses mandamentos desde a juventude”.
21 Ri Jesús co xca'y che ri achi, sibalaj lok' xril wi, xubij che: C'o jun jasach chic ri c'ä mäja' cabano. Cheaq'uiyij conojel ri jastak awe, chaya ri rajil chque ri meba'ib. Cäc'oji c'u na ra k'inomal chila' chicaj. Jo', tasa'j wuc', chatelej c'u ra cruz, —xcha che. (Quel cubij wa' chi man nim tä chic cäril wi ru c'aslemal, pune ta ne curik ri cämical rumal rech ri Jesús.)
21 Com amor, Jesus olhou para o homem e disse: “Ainda há uma coisa que você não fez. Vá, venda todos os seus bens e dê o dinheiro aos pobres. Então você terá um tesouro no céu. Depois, venha e siga-me”.
22 Xq'uextaj c'u ru wäch ri achi, xc'äxc'ob ri ranima' rumal ri xubij ri Jesús che. Xbisonic xe'c, rumal chi q'uia u k'inomal c'olic.
22 Ao ouvir isso, o homem ficou desapontado e foi embora triste, pois tinha muitos bens.
23 Xca'y ri Jesús pa tak u xcut, xubij chque ru tijoxelab: ¡Sibalaj c'äx cäquitij ri k'inomab queopan ruc' ri Dios rech cätakan pa qui wi'! —xcha chque.
23 Jesus olhou ao redor e disse a seus discípulos: “Como é difícil os ricos entrarem no reino de Deus!”.
24 Ri tijoxelab xquicajmaj ri xubij chque, man xquirik tä chic jas xca'no. Xch'aw chi jumul ri Jesús, xubij chque: Kachalal, kas c'äx cäquitij ri winak ri cäcu'bi ri canima' chrij ri k'inomal, queopan ruc' ri Dios rech cätakan pa qui wi'.
24 Os discípulos se admiraram de suas palavras. Mas Jesus disse outra vez: “Filhos, entrar no reino de Deus é muito difícil.
25 Are man c'äx tä ri roc'owisaxic jun quiej camello pa ru julil jun t'isombal bak chuwäch ri ropanic jun k'inom ruc' ri Dios rech cätakan puwi', —xcha chque.
25 É mais fácil um camelo passar pelo buraco de uma agulha que um rico entrar no reino de Deus”.
26 Sibalaj xquicajmaj wa' ri tijoxelab, xquibij c'u chbil tak quib: ¿Jachin ta c'u lo ri cäcowinic curik ru tobanic ri Dios? —xecha'.
26 Perplexos, os discípulos perguntaram: “Então quem pode ser salvo?”.
27 Ri Jesús tajin queuca'yej, xubij c'u chque: Man quecowin tä ri winak chubanic wa', cäcowin c'u na ri Dios che, rumal chi ri Dios cäcowin chubanic ronojel, —xcha chque.
27 Jesus olhou atentamente para eles e respondeu: “Para as pessoas isso é impossível, mas não para Deus. Para Deus, tudo é possível”.
28 Ri tat Pedro xuch'abej ri Jesús, xubij: Tat, chilampe la chi ri uj ka yo'm can ri jastak ke, uj c'o uc' la, —xcha che.
28 Então Pedro começou a falar: “Deixamos tudo para segui-lo”.
29 Xubij c'u ri Jesús: Kas tzij ri quinbij chiwe chi man c'o tä jun ri cuya can ri rachoch, ri rachalal, ru nan u tat, ri rixokil, ri ralc'ual, ri rulew rumal wech in, xukuje' rumal rech ri Utzalaj Tzij re ri Evangelio,
29 Jesus respondeu: “Eu lhes garanto que todos que deixaram casa, irmãos, irmãs, mãe, pai, filhos ou propriedades por minha causa e por causa das boas-novas
30 ri mat curik na cämic pa tak we k'ij junab ri' jun ciento mul ri e je' tak wa', ri rachoch, rachalal, ru nan, ralc'ual, rulew, pune ruc' c'äx ri cäbantaj che cumal ri winak. Xukuje' curik na ru c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic pa tak ri k'ij ri junab ri quepe na, —cächa chque.
30 receberão em troca, neste mundo, cem vezes mais casas, irmãos, irmãs, mães, filhos e propriedades, com perseguição, e, no mundo futuro, terão a vida eterna.
31 E q'uia chque ri winak ri nim queil wi cämic, man nim tä chi na queil wi pa ri k'ij ri', xukuje' e c'o ri man nim tä queil wi cämic, nim c'ut queil wi na, —xcha chque.
31 Contudo, muitos primeiros serão os últimos, e muitos últimos serão os primeiros”.
32 E benak c'u pa ri be, pakalem cäca'n pa Jerusalén, nabejinak c'u ri Jesús chquiwäch ru tijoxelab. Ri e are' sibalaj xquicajmaj u wäch ri Jesús. Conojel ri e teren chrij sibalaj quixe'm quib. Ri Jesús xeusiq'uij jumul chic ri cablajuj u tijoxelab ruc' pa qui tuquiel wi, xuchaplej c'u u bixic chque ri cäban na che.
32 Por esse tempo, subiam para Jerusalém, e Jesus ia à frente. Os discípulos estavam muito admirados, e o povo que os seguia tinha grande temor. Jesus chamou os Doze à parte e, mais uma vez, começou a descrever tudo que estava prestes a lhe acontecer.
33 Xubij c'u chque: Chiwilampe', benam ke, tajin cujpaki pa ri tinimit Jerusalén. Quinjach c'u na in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, pa qui k'ab ri qui nimakil ri sacerdotes, xukuje' pa qui k'ab ri tijonelab re ri Pixab. Cäquik'at na tzij pa nu wi' chi quincämisax na, quinquijach c'u na pa qui k'ab ri niq'uiaj winak chic.
33 “Ouçam”, disse ele. “Estamos subindo para Jerusalém, onde o Filho do Homem será traído e entregue aos principais sacerdotes e aos mestres da lei. Eles o condenarão à morte e o entregarão aos gentios.
34 Cäquetz'bej na nu wäch, xukuje' cäquichubaj na nu wäch. Quinquirapuj na, quinquicämisaj. Quinc'astaj chi c'u na churox k'ij, —xcha ri Jesús chque.
34 Zombarão dele, cuspirão nele, o açoitarão e o matarão, mas depois de três dias ele ressuscitará.”
35 Xekeb c'u ru c'ojol ri tat Zebedeo ruc' ri Jesús, e are' ri tat Jacobo, ri tat Juan, xquibij c'u che: Kajtij, cäkaj chi cäban la chke apachique u wäch tok'ob ri cäkata' che la, —xecha che.
35 Então Tiago e João, filhos de Zebedeu, vieram e falaram com ele: “Mestre, queremos que nos faça um favor”.
36 Xubij ri Jesús chque: ¿Jas c'u quiwaj chi quinban chiwe? —xcha chque.
36 “Que favor é esse?”, perguntou ele.
37 Xquibij c'u che: Aretak cänimarisax ri k'ij la, cätakan chi la pa qui wi' conojel, ya la chke chi cujt'uyi na uc' la, chi jun chke cäc'oji pa ri wiquiäk'ab la, ri jun chic pa ri moxk'ab la, —xecha che.
37 Eles responderam: “Quando o senhor se sentar em seu trono glorioso, queremos nos sentar em lugares de honra ao seu lado, um à sua direita e outro à sua esquerda”.
38 Xubij c'u ri Jesús chque: ¡Man quich'ob taj jas u wäch tok'ob ri quita' chwe! —cächa chque. ¿A quixcowinic quich'ij na ri c'äx ri quinrik na in, quitij c'u na iwe ri c'o pa ri vaso ri quintij na we in? ¿A quixcowinic cäban i kasna' ix jas ri kasna' ri cäban na chwe in? —xcha chque.
38 Jesus lhes disse: “Vocês não sabem o que estão pedindo! São capazes de beber do cálice que beberei? São capazes de ser batizados com o batismo com que serei batizado?”.
39 Xquibij c'u che: Cujcowinic, —xecha che. Xubij c'u ri Jesús chque: Kas tzij quitij na iwe ri c'o pa ri vaso ri quintij na we in, xukuje' cäban na i kasna' jas ri kasna' ri cäban na chwe in, —cächa chque.
39 “Somos!”, responderam eles. Então Jesus disse: “De fato, vocês beberão do meu cálice e serão batizados com o meu batismo.
40 Are c'u ri t'uyulem pa ri nu wiquiäk'ab, we ne pa ri nu moxk'ab, man cuya' taj quinya in chiwe. Are wa' quech ri e cha'tal rumal ri Dios chi quet'uyi pa tak ri t'uyulibal ri', —xcha chque.
40 Não cabe a mim, no entanto, dizer quem se sentará à minha direita ou à minha esquerda. Esses lugares serão daqueles para quem eles foram preparados”.
41 Aretak ri lajuj tijoxelab chic xquita u bixic ronojel wa', xpe coyowal ri e are' chque ri tat Jacobo, ri tat Juan.
41 Quando os outros dez discípulos ouviram o que Tiago e João haviam pedido, ficaram indignados.
42 Xeusiq'uij c'u ri Jesús, xubij chque: Ri ix iwetam chi ri winak ri ya'tal chque chi quetakan pa qui wi' ri niq'uiaj winak chic, kas tzij e c'o ri' pa qui k'ab. Ri qui nimakil winak quetakan pa qui wi' xukuje', —cächa'.
42 Então Jesus os reuniu e disse: “Vocês sabem que os que são considerados líderes neste mundo têm poder sobre o povo, e que os oficiais exercem sua autoridade sobre os súditos.
43 Man je' tä c'u wa' ri ix, xane apachin chiwe ri craj chi nim quil wi, rajwaxic chi coc na wa' che patänil iwe.
43 Entre vocês, porém, será diferente. Quem quiser ser o líder entre vocês, que seja servo,
44 Apachin chiwe ri craj coc che i nimal ix, nabe rajwaxic chi coc na che patänil que conojel, —cächa'.
44 e quem quiser ser o primeiro entre vocês, que se torne escravo de todos.
45 Are je ri', rumal chi ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, man in petinak taj rech quinpatänixic, xane rech quinpatänin chque niq'uiaj chic, xukuje' rech quinya ri nu c'aslemal che tojbal re ri qui tzokopixic q'uia winak, —xcha ri Jesús chque.
45 Pois nem mesmo o Filho do Homem veio para ser servido, mas para servir e dar sua vida em resgate por muitos”.
46 Xeopan c'u pa ri tinimit Jericó. Elem chi c'u bic cuban ri Jesús pa Jericó, e rachi'l c'u ru tijoxelab xukuje' q'uialaj tak winak chic. C'o c'u jun moy achi, Bartimeo u bi', t'uyul chi' ri be, are c'u jun molonel wa', u c'ojol ri tat Timeo.
46 Então chegaram a Jericó. Quando Jesus e seus discípulos saíam da cidade, uma grande multidão os seguiu. Um mendigo cego chamado Bartimeu, filho de Timeu, estava sentado à beira do caminho.
47 Aretak xuto chi tajin coc'ow ri Jesús aj Nazaret, co xch'awic, xubij: ¡Tat Jesús, ralc'ual can ri ka mam David, tok'obisaj la nu wäch! —xcha'.
47 Quando Bartimeu soube que Jesus de Nazaré estava perto, começou a gritar: “Jesus, Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
48 E q'uia ri winak ri xquiyajo, xquibij che chi chutz'apij u pu chi'. Ri are' c'ut xa man cuta taj, xane más co na xch'awic, xubij: ¡Ralc'ual can ri ka mam David,tok'obisaj la nu wäch! —xcha'.
48 Muitos lhe diziam aos brados: “Cale-se!”. Ele, porém, gritava ainda mais alto: “Filho de Davi, tenha misericórdia de mim!”.
49 Xtaq'ui c'u ri Jesús, xubij: Siq'uij ba' alak lok, —xcha chque. Xquisiq'uij c'u lok ri moy, xquibij che: ¡Chachajij awanima'! ¡Chatwalijok! Ri Jesús tajin catusiq'uij, —xecha che.
49 Quando Jesus o ouviu, parou e disse: “Falem para ele vir aqui”. Então chamaram o cego. “Anime-se!”, disseram. “Venha, ele o está chamando!”
50 Ri are' c'ut xurokij can ru k'u' jela', chanim xwalijic, xe'c, xopan ruc' ri Jesús.
50 Bartimeu jogou sua capa para o lado, levantou-se de um salto e foi até Jesus.
51 Xch'aw c'u ri Jesús, xubij che: ¿Jas caj la chi quinban che la? —xcha che. Xubij ri moy che: Ajtij, cwaj quinca'y jumul chic, —xcha che.
51 “O que você quer que eu lhe faça?”, perguntou Jesus. O cego respondeu: “Rabi,
52 Xubij ri Jesús che: Cuya' que' la. Ya xutzir la rumal chi xcojon la chwe, —xcha che. Chanim c'ut xcowinic xca'yic, xteri bi chrij ri Jesús pa ri be.
52 Jesus lhe disse: “Vá, pois sua fé o curou”. No mesmo instante, o homem passou a ver e seguiu Jesus pelo caminho.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Marcos 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.