Lucas 5
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NVT
1 Aretak ri Jesús c'o chuchi' ri nimalaj ja' re ri mar re Genesaret, xeopan q'uia winak ruc' chutatabexic ru Tzij ri Dios.
1 Estando Jesus à beira do lago de Genesaré, grandes multidões se apertavam em volta dele para ouvir a palavra de Deus.
2 Ri Jesús xeril quieb barcos ri e c'o chuchi' ri mar. E elinak lok ri chapal tak cär pa ri barcos che qui ch'ajic ri qui c'at.
2 Ele notou que, junto à praia, havia dois barcos vazios, deixados por pescadores que lavavam suas redes.
3 Xoc c'u bic ri Jesús pa jun chque ri barcos, ri re ri tat Simón. Xt'uyi pa ri barco, xuta' tok'ob che ri tat Simón chi cukebisaj apan jubik' ri barco chuchi' ri ulew rech man cäpitz' tä ri Are' cumal ri q'uia winak. Chila' c'ut xuya lok tijonic chque ri winak.
3 Entrou num dos barcos e pediu a Simão, seu dono, que o afastasse um pouco da praia. Então sentou-se no barco e dali ensinou as multidões.
4 Aretak xutänaba ri u tijonem, xubij che ri tat Simón: Chakebisaj ri barco pa ri mar. Chikasaj ri i c'at che qui chapic cär, —xcha che.
4 Quando terminou de falar, disse a Simão: “Agora vá para onde é mais fundo e lancem as redes para pescar”.
5 Ri tat Simón xch'awic, xubij che: Kajtij, xujchacun ronojel ri jun ak'ab mier. Man c'o tä c'u ka chapom, —cächa'. We c'u je' cäbij la, quinban chi na wa', queinkasaj ri nu c'at, —xcha che.
5 Simão respondeu: “Mestre, trabalhamos duro a noite toda e não pegamos nada. Mas, por ser o senhor quem nos pede, vou lançar as redes novamente”.
6 Aretak xbantaj wa', xenoj c'u ri qui c'at chapäbal cär, je ri' chi quet'okopitaj chque tak ri cär.
6 Dessa vez, as redes ficaram tão cheias de peixes que começaram a se rasgar.
7 Ri tat Simón cuc' ri to'l tak re xequisiq'uij ri cachi'l ri e c'o pa ri jun barco chic, rech queopan che qui to'ic. Xebe' cuc' che qui to'ic, xequinojisaj c'u ri quieb barcos, je ri' chi tajin quesach pa ri ja'.
7 Então pediram ajuda aos companheiros do outro barco, e logo os dois barcos estavam tão cheios de peixes que quase afundaram.
8 Aretak ri tat Simón Pedro xril ri xbanic, xubij: Kajaw Jesús, man takal tä chwe chi cäc'oji la wuc' rumal chi ri in, sibalaj in ajmac, —xcha che.
8 Quando Simão Pedro se deu conta do que havia acontecido, caiu de joelhos diante de Jesus e disse: “Por favor, Senhor, afaste-se de mim, porque sou homem pecador”.
9 Xubij wa' rumal chi xuxej rib ri tat Simón xukuje' ri e c'o ruc' rumal ri q'uialaj cär ri xequichapo.
9 Pois ele e seus companheiros ficaram espantados com a quantidade de peixes que haviam pescado,
10 Xukuje' xecajman ri tat Jacobo, ri tat Juan, u c'ojol ri tat Zebedeo, cachi'l quib ruc' ri tat Simón. Xubij ri Jesús che ri tat Simón: Maxej awib. Jas ri caban chque tak ri cär, queamulij, je' caban na chque ri winak, —xcha che.
10 assim como seus sócios, Tiago e João, filhos de Zebedeu. Jesus respondeu a Simão: “Não tenha medo! De agora em diante, você será pescador de gente”.
11 Xequesaj c'u lok ri qui barcos pa ri mar, xquiya cho ri ulew. Te ri' xquiya can ronojel, xebe' ruc' ri Jesús.
11 E, assim que chegaram à praia, deixaram tudo e seguiram Jesus.
12 Aretak ri Jesús c'o pa jun tinimit chic, xopan jun achi ruc', ri sibalaj yawab, ri c'o itzel ch'a'cche. Ri achi, aretak xril ri Jesús, xupachba rib chuwäch. Xuchap u bochi'xic, xubij: Tat, we caj la cäcowin la che nu cunaxic, —xcha'.
12 Num povoado, Jesus encontrou um homem coberto de lepra. Quando o homem viu Jesus, prostrou-se com o rosto em terra e suplicou para ser curado, dizendo: “Se o senhor quiser, pode me curar e me deixar limpo”.
13 Ri Jesús xuyuk ru k'ab, xuchap cok. Xubij che: Cwaj, —cächa'. Chutzir ba' la, —xcha che. Chanim c'ut xel ri itzel ch'a'c che ri achi, xutziric.
13 Jesus estendeu a mão e o tocou. “Eu quero”, respondeu. “Seja curado e fique limpo!” No mesmo instante, a lepra desapareceu.
14 Xutak c'u ri Jesús chi mutzijoj wa' che apachin jun winak. Te ri' xubij che: ¡Oj la! Jec'utu ib la cho ri sacerdote. Ya ba' la ri takom can rumal ri ka mam Moisés chi cäyi' che u cunaxic jun ri c'o itzel ch'a'c che. Are c'u k'alajisabal wa' chquiwäch ri winak, —xcha che.
14 Então Jesus o instruiu a não contar a ninguém o que havia acontecido. “Vá e apresente-se ao sacerdote para que ele o examine”, ordenou. “Leve a oferta que a lei de Moisés exige pela sua purificação. Isso servirá como testemunho.”
15 Xesax c'u na u tzijoxic wa' pa ronojel tinimit. Cäquimulij c'u quib q'uialaj tak winak chutatabexic ru tijonic ri Jesús, xukuje' rech queucunaj chque tak ri qui yabil.
15 Mas as notícias a seu respeito se espalhavam ainda mais, e grandes multidões vinham para ouvi-lo e para ser curadas de suas enfermidades.
16 Xel bi ri Jesús chila', xe' pa tak juyub ri quetz'inowic chubanic orar.
16 Ele, porém, se retirava para lugares isolados, a fim de orar.
17 Pa jun k'ij ri Jesús tajin cuya tijonic. E t'uyut'oj c'u ri tata'ib fariseos xukuje' ri tijonelab re ri Pixab chunakaj ri Jesús. E elinak c'u lok ri e are' pa ronojel tinimit re Galilea, re Judea, xukuje' e c'o jujun ri xepe pa Jerusalén. Are c'u ri Jesús, sibalaj c'o ru chuk'ab ri Dios ruc' che cunanic.
17 Certo dia, enquanto Jesus ensinava, alguns fariseus e mestres da lei estavam sentados por perto. Eles vinham de todos os povoados da Galileia, da Judeia e de Jerusalém. E o poder do Senhor para curar estava sobre Jesus.
18 Xeopan c'u jujun achijab cuc'am lok jun achi ri cäminak u cuerpo. K'oyol cho jun alaj u ch'at. Ri achijab xquitzucuj ri roquisaxic bi ri yawab pa ri ja chuya'ic cho ri Jesús.
18 Alguns homens vieram carregando um paralítico numa maca. Tentaram levá-lo para dentro da casa, até Jesus,
19 Man xquirik tä c'ut jawije' queboc wi bic cumal ri q'uialaj winak. Xepaki c'u puwi' ri ja. Xquesaj apan jubik' ru xo'til ri ja, xquiban jun jul puwi' ri ja, xquikasaj c'u bi ri achi pa ri alaj ch'at chquixol ri winak cho ri Jesús.
19 mas não conseguiram, por causa da multidão. Então subiram ao topo da casa e removeram uma parte do teto. Em seguida, baixaram o paralítico na maca até o meio da multidão, bem na frente dele.
20 Aretak ri Jesús xrilo chi kas quecojon che, xubij che ri achi ri cäminak u cuerpo: Tat, quesachtaj ri mac la, —xcha che.
20 Ao ver a fé que eles tinham, Jesus disse ao paralítico: “Homem, seus pecados estão perdoados”.
21 Te c'u ri' xpe coyowal ri fariseos xukuje' ri tijonelab re ri Pixab. Cäquichomaj pa canima', cäquibij: “¿Jachin lo wa' we achi ri' ri cubij ri äwas u bixic chrij ri Dios?” —quecha'. “Xak xuwi ri Dios cäcowin chusachic u mac jun,” —xecha'.
21 Mas os fariseus e mestres da lei pensavam: “Quem ele pensa que é? Isso é blasfêmia! Somente Deus pode perdoar pecados!”.
22 Ri Jesús chanim xuna' ri tajin cäquichomaj pa canima'. Xch'aw c'ut, xubij chque: Ri in wetam ri tajin cächomaj alak pa anima' alak, —cächa chque.
22 Jesus, sabendo o que pensavam, perguntou: “Por que vocês questionam essas coisas em seu coração?
23 ¿Jachique ri man c'äx tä u bixic che ri yawab: “Ra mac xesachtajic”, o ri u bixic: “Chatwalijok, chatbinok”? —cächa ri Jesús chque. (C'äx na u banic ri jun xukuje' ri jun chic.)
23 O que é mais fácil dizer: ‘Seus pecados estão perdoados?’ ou ‘Levante-se e ande’?
24 Rech ba' quetamaj alak chi ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, c'o nu takanic pa qui wi' ri winak cho ruwächulew chusachic qui mac, quinban na wa', —xcha chque. Xubij che ri achi ri cäminak u cuerpo: Quinbij che la, walij ba' la. C'ama la bi ri soc la, oj la cho ja, —xcha che.
24 Mas eu lhes mostrarei que o Filho do Homem tem autoridade na terra para perdoar pecados”. Então disse ao paralítico: “Levante-se, pegue sua maca e vá para casa”.
25 Chanim xwalij ri achi, xtaq'ui chquiwäch ri winak. Xutelej bi ri u soc ri k'oyol wi, xe' cho rachoch, tajin cunimarisaj u k'ij ri Dios.
25 De imediato, à vista de todos, o homem se levantou, pegou sua maca e foi para casa louvando a Deus.
26 Conojel ri winak sibalaj xquicajmaj ri xubano, xquinimarisaj c'u u k'ij ri Dios. Sibalaj cäquixej quib ri winak, cäquitzijobela quib, cäquibij: Cämic ri' e c'o cajmabal ri kilom, —xecha'.
26 Todos ficaram muitos admirados e, cheios de temor, louvaram a Deus, exclamando: “Hoje vimos coisas maravilhosas!”.
27 Te c'u ri' xel bi ri Jesús chila', xril jun tok'il alcabal, Leví u bi', t'uyul jawije' cätoj wi alcabal. Xubij c'u che: Sa'j la wuc', —xcha che.
27 Depois disso, Jesus saiu da cidade e viu um cobrador de impostos chamado Levi sentado no local onde se coletavam impostos. “Siga-me”, disse-lhe Jesus,
28 Ri tat Leví xwalijic, xuya can ronojel, xe' ruc' ri Jesús.
28 e Levi se levantou, deixou tudo e o seguiu.
29 Ri tat Leví xuban c'u jun nimalaj ula'nem che ri Jesús cho rachoch. Xeopan q'uia chque ri tok'il tak alcabal, xukuje' niq'uiaj tak winak chic. Xet'uyi c'u junam chi' ri mesa cuc' ru tijoxelab ri Jesús.
29 Mais tarde, Levi ofereceu um banquete em sua casa, em honra de Jesus. Muitos cobradores de impostos e outros convidados comeram com eles,
30 Xepe ri tijonelab re ri Pixab cachi'l ri fariseos. Xequiyaj ri tijoxelab, xquibij chque: ¿Jas che quixwi' cuc' tok'il tak alcabal xukuje' cuc' ajmaquib? —xecha chque.
30 mas os fariseus e mestres da lei se queixaram aos discípulos: “Por que vocês comem e bebem com cobradores de impostos e pecadores?”.
31 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Ri winak ri utz qui wäch ri c'o qui chuk'ab man rajwaxic tä cunal que. Xane are rajwaxic wa' chque ri yawabib, —cächa'.
31 Jesus lhes respondeu: “As pessoas saudáveis não precisam de médico, mas sim os doentes.
32 Man in petinak tä che qui siq'uixic ri utzalaj tak winak rech cäquiq'uex canima', cäquiq'uex c'u qui chomanic, xane che qui siq'uixic ajmaquib, —xcha chque.
32 Não vim para chamar os justos, mas sim os pecadores, para que se arrependam”.
33 Xquibij c'u che ri Jesús: Ru tijoxelab ri tat Juan amak'el cäca'n ri ayuno, amak'el c'ut cäca'n orar. Je' c'u cäca'n ri qui tijoxelab ri fariseos xukuje'. ¿Jas c'u che ri tijoxelab la amak'el quewi'c, man cäca'n tä c'u ri ayuno? —xecha che.
33 Algumas pessoas disseram a Jesus: “Os discípulos de João Batista jejuam e oram com frequência, e os discípulos dos fariseus também. Por que os seus vivem comendo e bebendo?”.
34 Xubij c'u ri Jesús chque: ¿A cuya' lo ri e c'o pa jun c'ulanem cäca'n ayunar aretak c'o ri jia'xel cuc'? —cächa'.
34 Jesus respondeu: “Por acaso os convidados de um casamento jejuam enquanto festejam com o noivo?
35 Copan c'u na ri k'ij ri man c'o tä chi ri jia'xel chquixol. Te c'u ri' cäca'n na ayunar pa ri k'ij ri', —xcha chque.
35 Um dia, porém, o noivo lhes será tirado, e então jejuarão”.
36 Xukuje' xucoj jun c'utbal chquiwäch, xubij chque: Man c'o tä jun winak ri cut'is jun c'ac' c'ojbal chrij ri k'el atz'iak. We je ri', ri c'ac' cutek'tobisaj na ri' ri k'el, xukuje' ri c'ojbal ri esam che ri c'ac' atz'iak man cuc'ulajij tä rib ruc' ri k'el, —cächa'.
36 Jesus também lhes apresentou a seguinte ilustração: “Ninguém rasgaria um pedaço de tecido de uma roupa nova para remendar uma roupa velha. Se o fizesse, estragaria a roupa nova, e o remendo não se ajustaria à roupa velha.
37 Man c'o tä c'u jun winak ri cuya c'ac' vino pa tak k'el tak k'ebal re tz'um. We je ri', ri c'ac' vino queut'ubij ri' ri tz'um, cätix c'u na ri' ri vino, queetzeletaj can ri' ri tz'um.
37 “E ninguém colocaria vinho novo em velhos recipientes de couro. Os recipientes velhos se arrebentariam, deixando vazar o vinho e estragando o recipiente.
38 Are ri c'ac' vino cäyi' na pa c'ac' tak k'ebal re tz'um. Je ri' man cäsach tä u wäch ri vino, o ri c'olibal re.
38 Vinho novo deve ser guardado em recipientes novos.
39 Man c'o tä jun winak ri craj cutij re ri c'ac' vino we nabe u tijom re ri k'el vino. Cubij na ri' ri winak chi are utz na ri k'el vino, —xcha ri Jesús chque.
39 E ninguém que bebe o vinho velho escolhe beber o vinho novo, pois diz: ‘O vinho velho é melhor’”.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.