Lucas 11

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Ri Jesús tajin cuban orar pa jun c'olibal chic. Aretak xto'tajic, jun chque ru tijoxelab xubij che: Kajaw, chujitijoj la chubanic orar, je' jas ri tat Juan xuc'ut chquiwäch ru tijoxelab, —xcha che.
1 Certo dia, Jesus estava orando em determinado lugar. Quando terminou, um de seus discípulos lhe disse: “Senhor, ensine-nos a orar, como João ensinou aos discípulos dele”.
2 Xubij ri Jesús chque: Aretak quiban orar, chibij:
2 Jesus disse: “Orem da seguinte forma: “Pai, Venha o teu reino.
3 — ausente —
3 Dá-nos hoje o pão para este dia,
4 —quixcha na, —xcha ri Jesús chque.
4 e perdoa nossos pecados, assim como perdoamos aqueles que pecam contra nós. E não nos deixes cair em tentação”.
5 Xukuje' xubij ri Jesús chque: We c'o jun chiwe ri c'o jun awachi'l, copan ta awuc' pa niq'uiaj ak'ab, cubij chawe: “Wachi'l, quinjal ta na oxib caxlan wa chawe.
5 E ele prosseguiu: “Suponha que você fosse à casa de um amigo à meia-noite para pedir três pães, dizendo:
6 Xa c'o jun wachi'l chic petinak pa ri be, opaninak c'u wuc' cho wachoch. Man c'o tä c'u jas quinya che,” —cächa'.
6 ‘Um amigo meu acaba de chegar para me visitar e não tenho nada para lhe oferecer’,
7 Are c'u ri at catch'aw ta lok, cabij che: “Maya latz' chwe. Tz'aptal chi ri uchibe. Ri walc'ual c'ut e k'oyol chi wuc' in. Man quincowin taj quinwalijic chutzucuxic jas quinya chawe,” —catcha che.
7 e ele respondesse lá de dentro: ‘Não me perturbe. A porta já está trancada, e minha família e eu já estamos deitados. Não posso ajudá-lo’.
8 Pune man cawaj catwalij ri' chuya'ic ri wa che rumal c'u rech chi are ri awachi'l ri cuta' tok'ob chawe, kas catwalij na ri' rumal chi ri awachi'l man cutänaba tä ru ta'ic tok'ob, caya na ronojel ri rajwaxic che, —cächa'.
8 Eu lhes digo que, embora ele não o faça por amizade, se você continuar a bater à porta, ele se levantará e lhe dará o que precisa por causa da sua insistência.
9 Je ri' quinbij chiwe: Chita' ba', c'o c'u cäya'taj na chiwe. Chitzucuj na, c'o na ri quiriko. Chixc'orc'otok, cäjakataj na ri uchija chiwäch.
9 “Portanto eu lhes digo: peçam, e receberão. Procurem, e encontrarão. Batam, e a porta lhes será aberta.
10 Apachin c'u ri c'o jas cuta', cuc'am c'u na wa'. Ri winak ri c'o cutzucuj, c'o na ri curiko. Ri winak ri cäc'orc'otic, cäjakataj na ri uchija chuwäch, —xcha ri Jesús chque.
10 Pois todos que pedem, recebem. Todos que procuram, encontram. E, para todos que batem, a porta é aberta.
11 ¿A c'o lo jun chiwe ix, ri ix tata'ib, we ta ri a c'ojol cuta' ru wa, ri at c'ut caya jun abaj che? We ta cuta' jun u cär, ¿a caya lo jun cumätz che chuq'uexwäch ri cär?
11 “Vocês que são pais, respondam: Se seu filho lhe pedir um peixe, você lhe dará uma cobra?
12 We cuta' jun u sakmol, ¿a caya ne lo jun ixterix che? ¡Man je' taj! —cächa'.
12 Ou, se lhe pedir um ovo, você lhe dará um escorpião?
13 We ri ix ri ix ajmaquib iwetam ri qui sipaxic utzalaj tak jastak chque ri iwalc'ual, ¿a ma tä ne ri i Tat ri c'o chila' chicaj cuya na ri Lok'alaj Espíritu chque ri winak ri cäquita' wa' che? —xcha ri Jesús chque.
13 Portanto, se vocês que são pecadores sabem como dar bons presentes a seus filhos, quanto mais seu Pai no céu dará o Espírito Santo aos que lhe pedirem!”.
14 Ri Jesús tajin cäresaj bi jun itzelalaj espíritu ri cuban memal. Aretak xel bi ri itzelalaj espíritu, xcowinic xch'aw ri achi ri mem nabe. Xquicajmaj c'u wa' ri winak.
14 Certo dia, Jesus expulsou um demônio que deixava um homem mudo e, quando o demônio saiu, o homem começou a falar. A multidão ficou admirada,
15 E c'o jujun chque ri winak xquibij: Wa' we achi ri' queresaj bi ri itzel tak espíritus ruc' ru chuk'ab ri Beelzebúri qui nimal ri itzel tak espíritus, —xecha'.
15 mas alguns disseram: “É pelo poder de Belzebu, o príncipe dos demônios, que ele expulsa os demônios”.
16 E c'o jule' chic ri xquicoj qui chuk'ab che resaxic u pu chi' ri Jesús che rilic jas ri cubano. Xquita' che chi cuban jun cajmabal c'utbal ajchicaj chquiwäch.
16 Outros exigiram que Jesus lhes desse um sinal do céu para provar sua autoridade.
17 Ri Jesús retam ri qui chomanic, xubij chque: Jun tinimit ri u banom quieb, ri cäch'ojin na ri juch'ob chrij ri juch'ob chic, cuq'uis c'u na rib ri tinimit ri'. Quewulix na conojel tak ri ja pa ri ch'oj. Xukuje' jun achalaxic ri u banom quieb, ri quech'ojinic, cusach c'u na rib qui wäch.
17 Jesus, conhecendo seus pensamentos, disse: “Todo reino dividido internamente está condenado à ruína. Uma família dividida contra si mesma se desintegrará.
18 Xukuje' we ri Satanás cäch'ojin chrij chbil rib, ¿jas c'u lo cuban ri' chujekbaxic ri u takanic ri are'? —cächa ri Jesús. Quinbij wa' rumal chi ri alak cäbij alak chi quinwesaj bi ri itzel tak espíritus rumal ri Beelzebú.
18 Vocês dizem que eu expulso demônios pelo poder de Belzebu. Mas, se Satanás está dividido e luta contra si mesmo, como o seu reino sobreviverá?
19 We ri in quinwesaj bi ri itzel tak espíritus ruc' ru chuk'ab ri Beelzebú, ¿jachin c'u cuya ri qui chuk'ab ri tijoxelab alak rech je' cäca'n wa' xukuje'? Ri e are' je' cäquic'ut na chi sachinak ri alak.
19 E, se meu poder vem de Belzebu, o que dizer de seus discípulos? Eles também expulsam demônios, de modo que condenarão vocês pelo que acabaram de dizer.
20 We ri in quinwesaj bi ri itzel tak espíritus ruc' ru chuk'ab ri Dios, quel cubij wa' chi cämic ri' ri Dios u chaplem takanic waral, —xcha ri Jesús chque.
20 Se, contudo, expulso demônios pelo poder de Deus, então o reino de Deus já chegou a vocês.
21 We c'o jun achi ri sibalaj c'o u chuk'ab, utz c'u cuban chuchajixic ri rachoch cuc' ch'ojibal re ch'ich', man c'o tä ri cäbanow c'äx ri' chque ri jastak re.
21 Pois, quando um homem forte está bem armado e guarda seu palácio, seus bens estão seguros,
22 We copan ne jun ri c'o na u chuk'ab chuwäch ri achi ri', cäch'acan c'u puwi', queresaj c'u bi conojel ru ch'ojibal tak ch'ich' ri xucu'bisaj wi u c'ux chquij. Queujach na bi ri jastak ri xeutokij chquiwäch ri rachi'l, —cächa'. (Je' xinch'acan in puwi' ri Satanás,) —xcha ri Jesús chque.
22 até que alguém ainda mais forte o ataque e o vença, tire dele suas armas e leve embora seus pertences.
23 Apachique winak ri man craj tä cubano jas ri quinbij, cuban u c'ulel ri' chwe. Apachin c'u ri man quinuto' tä che qui mulixic ri nu chij, wa' we winak ri' are junam ruc' jun winak ri xa queujabuj, —xcha chque.
23 “Quem não está comigo opõe-se a mim, e quem não trabalha comigo trabalha contra mim.
24 Aretak jun itzelalaj espíritu quel bi che jun winak, xak cäwacatalob chi pa tak ri juyub ri quetz'inowic ri man c'o tä wi joron, cutzucuj c'u ri cuxlan wi. Man curik tä c'ut, xa je ri' cuchomaj: “Quintzelej na bi cho wachoch jawije' ri xinel wi lok,” —cächa'.
24 “Quando um espírito impuro sai de uma pessoa, anda por lugares secos à procura de descanso. Mas, não o encontrando, diz: ‘Voltarei à casa da qual saí’.
25 Aretak copanic, curik c'u ri ranima' ri winak je' ta ne jun ja ri ya mesom chic, ri ya banom chi u banic wa'.
25 Ele volta para sua antiga casa e a encontra vazia, varrida e arrumada.
26 Que' c'ut, queuc'ama chi lok wukub itzelalaj tak espíritus ri e c'äx na chuwäch ri are'. Conojel queboquic, quejeki c'u chila'. Chuq'uisbal ri u bantajic ri winak ri' ri e c'o ri itzelalaj tak espíritus che, sibalaj cänimataj na chuwäch ri nabe u banic, —xcha chque.
26 Então o espírito busca outros sete espíritos, piores que ele, e todos entram na pessoa e passam a morar nela, e a pessoa fica pior que antes”.
27 Ri Jesús tajin cutzijoj wa' we tzij ri', co xch'aw jun ixok chquixol ri winak, xubij: ¡Utz re ri chichu' ri xil wäch la rumal, ri xq'uiyisan la! —xcha ri'.
27 Enquanto ele falava, uma mulher na multidão gritou: “Feliz é sua mãe, que o deu à luz e o amamentou!”.
28 Xubij c'u ri Jesús: ¡Are utz na que ri winak ri quetow ru Tzij ri Dios, queniman c'u che! —xcha chque.
28 Jesus, porém, respondeu: “Ainda mais felizes são os que ouvem a palavra de Deus e a praticam”.
29 Aretak ri winak xquimulij quib cho ri Jesús, xuchaplej qui tzijobexic, xubij chque: Xa e lawalo tak winak ri winak re ri k'ij junab ri'. Xak cäcaj chi quinban jun etal ri cajmabal chquiwäch. Man cäbantaj tä c'u na jun etal chquiwäch, xane xak xuwi ri etal re ri ka mam Jonás, k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios ojer.
29 Enquanto a multidão se apertava contra Jesus, ele disse: “Esta geração perversa insiste que eu lhe mostre um sinal, mas o único sinal que lhes darei será o de Jonas.
30 Ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, in ri' ri etal chque ri winak re we k'ij junab ri', je' jas ri ka mam Jonás are xoc che jun etal chquiwäch ri winak ri xec'oji pa ri tinimit Nínive, —cächa'.
30 O que aconteceu com ele foi um sinal para o povo de Nínive. O que acontecer com o Filho do Homem será um sinal para esta geração.
31 Ri chichu' ri xc'oji che nim takanel pa qui wi' conojel ri winak aj Seba cätaq'ui na cuc' ri winak re we k'ij junab ri' pa ri k'atän tzij ri cäpetic. Cäch'aw c'u na ri ixok ri' chiwij ix rumal chi xel lok ri are' pa ru tinimit ri sibalaj naj c'o wi, xopan c'u ruc' ri nim takanel Salomón ojer chutatabexic ri nojibal u tijonic. Chiwilampe ix chi c'o Junwaral ri nim na u banic chuwäch ri nim takanel Salomón.
31 “A rainha de Sabá se levantará contra esta geração no dia do juízo e a condenará, pois veio de uma terra distante para ouvir a sabedoria de Salomão; e vocês têm à sua frente alguém maior que Salomão!
32 Ri winak c'ut aj Nínive, quetaq'ui na junam cuc' ri winak re we k'ij junab ri' pa ri k'atän tzij. Quech'aw c'u na ri winak aj Nínive chiwij ix rumal chi xquiq'uex canima', xquiq'uex c'u qui chomanic rumal ri xutzijoj ri ka mam Jonás chque. C'o c'u jun waral ri nim na u banic chuwäch ri ka mam Jonás, —xcha ri Jesús.
32 Os habitantes de Nínive também se levantarão contra esta geração no dia do juízo e a condenarão, pois eles se arrependeram de seus pecados quando ouviram a mensagem anunciada por Jonas; e vocês têm à sua frente alguém maior que Jonas!”
33 Man c'o tä jun winak ri cutzij jun chäj, o jun candela, te c'u ri' cuch'uku, cuya wa' chuxe' jun chicäch. Xane cutzuc'uba wa' chicaj rech cuya sakil chquiwäch ri winak ri queboc pa ja, —cächa'.
33 “Não faz sentido acender uma lâmpada e depois escondê-la ou colocá-la sob um cesto. Pelo contrário, ela é colocada num pedestal, de onde sua luz é vista por todos que entram na casa.
34 Ri a wak'äch e are je' jas jun chäj ri cuya sakil chawe. We utz ri a wak'äch, k'alaj ri be chawäch. We man utz ri a wak'äch, man k'alaj tä ri be chawäch.
34 “Seus olhos são como uma lâmpada que ilumina todo o corpo. Quando os olhos são bons, todo o corpo se enche de luz. Mas, quando são maus, o corpo se enche de escuridão.
35 Chawila ba' chi ri sakil ri c'o awuc' man cäq'uextaj tä ri' pa k'ekumal.
35 Portanto, tomem cuidado para que sua luz não seja, na verdade, escuridão.
36 We c'o ri sakil chawäch, man c'o tä ne jubik' ri k'ekumal, cawil ba' na ronojel pa sakil, je' jas ri cuban jun chäj, o jun candela chawäch, cätununic, —xcha ri Jesús.
36 Se estiverem cheios de luz, sem nenhum canto escuro, sua vida inteira será radiante, como se uma lamparina os estivesse iluminando”.
37 Aretak ri Jesús xto'taj chubixic wa', xch'aw jun tata' fariseo, xubochi'j chi cäwi' ruc' cho ja. Xe' c'u ri Jesús, xoc bi pa ri ja, xt'uyi chi' ri mesa.
37 Quando Jesus terminou de falar, um dos fariseus o convidou para comer em sua casa. Ele foi e tomou lugar à mesa.
38 Ri fariseo xrilo chi aretak xoc ri Jesús che ri wi'm, man xuban tä ri cubij pa ri qui pixab ri fariseos, ri e nak'atal chubanic aretak cäban ri ch'ajow k'abaj. Ri fariseo jun wi xrilo.
38 Seu anfitrião ficou surpreso por ele não realizar primeiro a cerimônia de lavar as mãos, como era costume entre os judeus.
39 Xubij ri Kajaw Jesús che: Ri alak fariseos, cäch'aj alak ri rij ri lak xukuje' ri rij ri vaso. Are c'u pa anima' alak c'o wi ri lawaloyil, c'o ri itzel rayinic alak, —cächa'.
39 Então o Senhor lhe disse: “Vocês, fariseus, têm o cuidado de limpar o exterior do copo e do prato, mas estão sujos por dentro, cheios de ganância e perversidade.
40 ¡Con tak winak! ¿A mat etam alak chi ri Dios ri xbanow ri rij jun winak are ri' ri xbanow ri ranima' xukuje'?
40 Tolos! Acaso Deus não fez tanto o interior como o exterior?
41 Bana ba' alak utzil rech quel na ri etzelal pa ri anima' alak. Je ri' ronojel cäcanaj na can ch'ajch'oj, —cächa'.
41 Portanto, limpem o interior dando ofertas aos necessitados e ficarão limpos por completo.
42 ¡C'äx ech alak, fariseos! Ri alak cäya alak ru lajujil ri k'ebun, ri ruda, xukuje' ronojel u wäch ichaj. Cäya c'u can alak ri u banic ri utzil, man kas tä c'u lok' ri Dios chuwäch alak. Are c'u wa' ri rajwaxic cäban na alak, man cäya tä c'u can alak ru banic ri jule' chic, —cächa'.
42 “Que aflição os espera, fariseus! Vocês têm o cuidado de dar o dízimo da hortelã, da arruda e de todas as ervas, mas negligenciam a justiça e o amor de Deus. Sim, vocês deviam fazer essas coisas, mas sem descuidar das mais importantes.
43 ¡C'äx ech alak, fariseos! Caj alak ri t'uyulibal quech nimak qui banic pa ri rachoch Dios, xukuje' caj alak chi nim quil wi alak, chi utz ch'abexic alak cäban pa tak ri be, —cächa'.
43 “Que aflição os espera, fariseus! Pois gostam de sentar-se nos lugares de honra nas sinagogas e de receber saudações respeitosas enquanto andam pelas praças.
44 ¡C'äx ech alak, fariseos, xukuje' ri alak tijonelab re ri Pixab! Ri alak onojel alak xak quieb wäch alak. Ri alak junam alak cuc' ri mukubal ri man queilitaj taj. Quebin c'u ri winak pa qui wi' ri mukubal, man quetam taj chi c'o k'ayinak tak bak chupam, —xcha'.
44 Sim, que aflição os espera! Pois são como túmulos escondidos: as pessoas passam por cima deles sem saber onde estão pisando”.
45 Jun chque ri tijonelab re ri Pixab xch'awic, xubij che: Ajtij, aretak cäbij la wa', uj xukuje' cujyok' la, —xcha che.
45 Então um especialista da lei disse: “Mestre, o senhor insultou também a nós com o que acabou de dizer”.
46 Xubij c'u ri Jesús chque: ¡C'äx ech alak xukuje', alak tijonelab re ri Pixab! Rumal chi cäya alak q'uia tak pixab chque ri winak je' ta ne chi e nimak tak eka'n ri cäya alak chquij. C'äx c'u ri queka'xic cumal ri winak. Ri alak c'ut man c'o tä jas cäban alak che qui to'ic ri e are', —cächa'.
46 Jesus respondeu: “Sim, que aflição também os espera, especialistas da lei! Pois oprimem as pessoas com exigências insuportáveis e não movem um dedo sequer para aliviar seus fardos.
47 ¡C'äx ech alak! Queyac alak ri mukubal tak ja ri e mukum wi ri ojer tak k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios ri xecämisax cumal ri mam alak.
47 Que aflição os espera! Pois constroem monumentos para os profetas que seus próprios antepassados assassinaram.
48 Kas tzij chi ri alak, alak k'alajisal tak que ri xca'n ri mam alak, xukuje' junam wäch alak cuc' ri mam alak. E are' xecämisanic, ri alak c'ut queyac alak ri mukubal tak ja ri e mukum wi, —cächa'.
48 Com isso, porém, testemunham que concordam com o que seus antepassados fizeram. Eles mataram os profetas, e vocês cooperam com eles construindo os monumentos!
49 Rumal rech wa' cubij ri Dios ruc' ru nojibal: “Queintak na bic k'alajisal tak re ri Lok'alaj nu Pixab, xukuje' jule' tak nu tako'n chic. Ri winak c'ut quequicämisaj na jujun chque ri nu tako'n. Jujun c'ut cäca'n na c'äx chque,” —xcha ri Dios, —cächa'.
49 Foi a isto que Deus, em sua sabedoria, se referiu: ‘Eu lhes enviarei profetas e apóstolos, mas eles matarão alguns e perseguirão outros’.
50 U bim wa' ri Dios rech ri winak re tak we k'ij junab ri' cäc'äjisax qui wäch rumal ri qui cämisaxic conojel ri u k'alajisanelab ri Dios ri e cämisam tzpa ru banic ru wächulew petinak lok.
50 “Portanto, esta geração será responsabilizada pelo assassinato de todos os profetas de Deus desde a criação do mundo,
51 Are c'u tzje wa' ru cämisaxic ri tat Abel, xukuje' ru cämisaxic ri tat Zacarías ri xcäm chquixol ri ta'bal tok'ob ruc' ri lok'alaj c'olibal ri sibalaj äwas chi coc bi xa apachinok, ri c'o pa ri nimalaj rachoch ri Dios. Je' quinbij wa' che alak chi ri winak re we k'ij junab ri', e are wa' ri quequeklej na wa', —xcha'.
51 desde o assassinato do justo Abel até o de Zacarias, morto entre o altar e o santuário. Sim, certamente esta geração será considerada responsável.
52 ¡C'äx ech alak, tijonelab re ri Pixab! Etam alak jas u rikic ronojel u wäch no'j. C'u'm c'u alak wa' we etamanic ri' chquiwäch ri jule' tak winak chic. Ri alak c'ut, man cäban tä alak jas u beyal ri etamanic ri', —xcha ri Jesús chque.
52 “Que aflição os espera, especialistas da lei! Vocês se apossaram da chave do conhecimento e, além de não entrarem no reino, impedem que outros entrem”.
53 Elem c'u cuban bi ri Jesús, ri tijonelab re ri Pixab xukuje' ri fariseos sibalaj xpe coyowal che. Xquicoj qui chuk'ab. Xquichap u c'otic u chi' chquij q'uia tak tzij.
53 Quando Jesus se retirou dali, os mestres da lei e os fariseus ficaram extremamente irados e tentaram provocá-lo com muitas perguntas.
54 Xquic'ac'lebej c'u u ta'ic jun tzij pu chi' rech cäca'n tzijtal chrij.
54 Queriam apanhá-lo numa armadilha, levando-o a dizer algo que pudessem usar contra ele.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 11, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.