Lucas 10
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs ARA
1 Te c'u ri' ri Jesús xeucha' oxc'al lajuj u tijoxelab chic. Pa cacabil xeutak bic rech quenabej bi chuwäch. Xebe' c'u pa ronojel tinimit, xukuje' jawije' chi' ri rajwaxic que' wi na ri Jesús.
1 Depois disto, o Senhor designou outros setenta; e os enviou de dois em dois, para que o precedessem em cada cidade e lugar aonde ele estava para ir.
2 Xubij ri Jesús chque: Kas nim ri jach', xa c'u e quieb oxib ri ajchaquib. Chibochi'j ba' ri Rajaw ri jach' chi cheutaka bi ajchaquib pa ru jach', —cächa chque.
2 E lhes fez a seguinte advertência: A seara é grande, mas os trabalhadores são poucos. Rogai, pois, ao Senhor da seara que mande trabalhadores para a sua seara.
3 ¡Jix ba'! Quixintak bic je' ta ne chi ri ix, ix alaj tak chij chquixol ri utiw.
3 Ide! Eis que eu vos envio como cordeiros para o meio de lobos.
4 Miwuc'aj bi i borxa che ri i rajil. Mic'am bi ri i chim, mic'am c'u bi ri i xajäb. Mixtaq'ui che tzij pa tak ri be rech man quixbeytaj taj.
4 Não leveis bolsa, nem alforje, nem sandálias; e a ninguém saudeis pelo caminho.
5 Apachique ja ri quixoc wi, chibij nabe: Chuxlan ba' canima' ri winak ri e c'o pa we ja ri', —quixcha chque.
5 Ao entrardes numa casa, dizei antes de tudo: Paz seja nesta casa!
6 We c'o jachin jun winak cho ri ja ri' ri kas craj chi cuxlan ranima', cuc'amowaj na wa' ri i tzij re tewchibal, cuxlan c'u na ranima'. Are c'u we man c'olic, man cäcanaj tä can ri tewchibal pa qui wi' ri winak re ri ja ri'.
6 Se houver ali um filho da paz, repousará sobre ele a vossa paz; se não houver, ela voltará sobre vós.
7 Chixcanaj can pa ri jun ja ri'. Xak mixbin chi' tak ja. Quitij na ri cäyi' chiwäch, rumal chi ya'tal che ri ajchac chi cuc'am ri tojbal re ru chac, —cächa chque.
7 Permanecei na mesma casa, comendo e bebendo do que eles tiverem; porque digno é o trabalhador do seu salário. Não andeis a mudar de casa em casa.
8 Apachique tinimit ri quixopan wi, we quixquic'ulaj, chitija ri cäquiya chiwäch.
8 Quando entrardes numa cidade e ali vos receberem, comei do que vos for oferecido.
9 Chicunaj ri yawabib ri e c'olic, chibij c'u chque: “Nakaj ix c'o wi che ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak,” —quixcha chque.
9 Curai os enfermos que nela houver e anunciai-lhes: A vós outros está próximo o reino de Deus.
10 Apachique tinimit ri quixopan wi, ri man quixquic'ulaj tä wi ri winak, chibij can wa' chque aretak quixel bic:
10 Quando, porém, entrardes numa cidade e não vos receberem, saí pelas ruas e clamai:
11 “Xukuje' ne ri ulew re ri tinimit alak ri nac'al chque ri kakan, cäkatota' na can che k'alajisabal chij alak chi man utz tä ri cäban alak. Chich'obo ba' chi nakaj chech alak c'o wi ru takanic ri Dios pa qui wi' ri winak,” —quixcha chque.
11 Até o pó da vossa cidade, que se nos pegou aos pés, sacudimos contra vós outros. Não obstante, sabei que está próximo o reino de Deus.
12 Quinbij c'u chiwe chi pa ri k'ij ri cäpetic, ri cuk'at na tzij ri Dios, cätan na ri' ri c'äjisabal u wäch ri tinimit Sodomachuwäch ri c'äjisabal u wäch ri tinimit ri', —xcha ri Jesús.
12 Digo-vos que, naquele dia, haverá menos rigor para Sodoma do que para aquela cidade.
13 ¡C'äx iwe, winak re ri tinimit Corazín! ¡C'äx iwe, winak re ri tinimit Betsaida! We ta xeban ri cajmabal ri' pa ri tinimit Tiro, pa ri tinimit Sidón, jas ri xebantaj iwuc' ix, q'uextajinak ta chi na ri canima' ri winak jela', qui cojom ta chi catz'iak ri cuk'alajisaj chi quebisonic. Xukuje' c'o ta banom wi ri cuk'alajisaj chi are ri qui mac ri quebison che, —cächa'.
13 Ai de ti, Corazim! Ai de ti, Betsaida! Porque, se em Tiro e em Sidom, se tivessem operado os milagres que em vós se fizeram, há muito que elas se teriam arrependido, assentadas em pano de saco e cinza.
14 Rumal ri' cätan na ri c'äjisabal qui wäch ri winak aj Tiro, aj Sidón chuwäch ri c'äjisabal i wäch ix aretak cäk'at na tzij pi wi'.
14 Contudo, no Juízo, haverá menos rigor para Tiro e Sidom do que para vós outras.
15 Ri ix c'ut, winak re ri tinimit Capernaum, ri sibalaj xinimarisaj iwib, c'ä pa ri k'ak' quixkasax wi na, —xcha chque.
15 Tu, Cafarnaum, elevar-te-ás, porventura, até ao céu? Descerás até ao inferno.
16 Xch'aw chi ri Jesús, xubij: Apachique winak ri cutatabej ri i tzij ix, in ri' ri quinutatabej. Apachin ri man nim tä quixrilo, in ri' ri man nim tä quinril wi xukuje'. Apachin c'u ri man nim tä quinrilo, man nim tä cäril wi ri' ri xintakow lok, —xcha chque ru tijoxelab.
16 Quem vos der ouvidos ouve-me a mim; e quem vos rejeitar a mim me rejeita; quem, porém, me rejeitar rejeita aquele que me enviou.
17 Ruc' quicotem c'ut xetzelej lok ri oxc'al lajuj tijoxelab ruc' ri Jesús, xquibij: Kajaw, xukuje' ri itzelalaj tak espíritus queniman chke aretak cäkacoj ri bi' la, —xecha che.
17 Então, regressaram os setenta, possuídos de alegria, dizendo: Senhor, os próprios demônios se nos submetem pelo teu nome!
18 Xubij ri Jesús chque: Ri in xinwil ri xuban ri Satanás, aretak xtzak lok chicaj jas cuban ri caypa'.
18 Mas ele lhes disse: Eu via Satanás caindo do céu como um relâmpago.
19 Ri in nu yo'm ri i chuk'ab rech quixcowinic quitac'alej tak cumätz xukuje' tak ixterix. Nu yo'm xukuje' ri i chuk'ab chrij ronojel ri cuban ri ka C'ulel, rech quixch'acan na puwi', man c'o tä c'u jas jun c'äx ri cäcowin chubanic chiwe ix, —cächa'.
19 Eis aí vos dei autoridade para pisardes serpentes e escorpiões e sobre todo o poder do inimigo, e nada, absolutamente, vos causará dano.
20 Mixquicot ba' rumal chi ri itzel tak espíritus queniman chiwe, xane are chixquicot na rumal chi e tz'ibam ri i bi' chicaj, —xcha chque.
20 Não obstante, alegrai-vos, não porque os espíritos se vos submetem, e sim porque o vosso nome está arrolado nos céus.
21 Kas pa ri hora ri' sibalaj xquicot ri Jesús rumal ri Lok'alaj Espíritu, xubij: Maltiox che la, Tat, lal Rajaw ri cajulew, chi xban la chi ri ajno'jab, xukuje' ri c'o quetambal man cäquich'ob tä wa' we tzij ri'. Xane xec'ut la chquiwäch winak ri man c'o tä quetambal je' ta ne e are' alaj tak ac'alab. Je', Tat, je ri' ri utzalaj rayinic la, —xcha ri Jesús che.
21 Naquela hora, exultou Jesus no Espírito Santo e exclamou: Graças te dou, ó Pai, Senhor do céu e da terra, porque ocultaste estas coisas aos sábios e instruídos e as revelaste aos pequeninos. Sim, ó Pai, porque assim foi do teu agrado.
22 Xubij xukuje': Ronojel ri c'olic are jachom chwe in rumal ri nu Tat. Man c'o tä jun ri kas retam jachin ri' ri u C'ojol ri Dios. Xak xuwi ri ka Tat retam. Man c'o tä c'u jun ri kas retam jachin ri' ri Dios ka Tat, xane xak xuwi ri u C'ojol. Apachin c'u chuwäch ri craj ri u C'ojol ri Dios cuc'ut wi wa', xukuje' ri winak ri' retam jachin ri' ri Dios ka Tat, —xcha ri Jesús.
22 Tudo me foi entregue por meu Pai. Ninguém sabe quem é o Filho, senão o Pai; e também ninguém sabe quem é o Pai, senão o Filho, e aquele a quem o Filho o quiser revelar.
23 Ri Jesús xutzolk'omij rib cuc' ru tijoxelab, xubij chque pa qui tuquiel wi: Utz que ri winak ri cäquil ronojel wa' ri tajin quiwil ix, —cächa'.
23 E, voltando-se para os seus discípulos, disse-lhes particularmente: Bem-aventurados os olhos que veem as coisas que vós vedes.
24 Je' quinbij chiwe chi e c'o q'uia chque ri ojer tak k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios, xukuje' nimak tak takanelab ri xquirayij ri rilic jas ri quiwil ix, man xquil tä c'ut. Xquirayij u tatabexic jas ri quitatabej ix, man xquita tä c'ut, —xcha ri Jesús chque.
24 Pois eu vos afirmo que muitos profetas e reis quiseram ver o que vedes e não viram; e ouvir o que ouvis e não o ouviram.
25 Xtaq'ui c'u ak'an jun tijonel re ri Pixab che resaxic u pu chi' ri Jesús, xuta' che, xubij: Ajtij, ¿jas c'u quinban in rech quinrik na ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic? —xcha che.
25 E eis que certo homem, intérprete da Lei, se levantou com o intuito de pôr Jesus à prova e disse-lhe: Mestre, que farei para herdar a vida eterna?
26 Xubij ri Jesús che: ¿Jas ri' ri tz'ibam pa ri Pixab? ¿Jas pu ri cäsiq'uij la u wäch? —xcha'.
26 Então, Jesus lhe perguntou: Que está escrito na Lei? Como interpretas?
27 Xch'aw chi ri tijonel re ri Pixab, xubij: “Sibalaj chiwaj ri i Dios ri Iwajaw, chijiquiba ri i c'ux, chijiquiba ri iwanima' chrij, chicojo ri i chomanic, chitija c'u i chuk'ab chubanic wa',” —cächa'. “Chiwaj c'u ri iwach winak jas ri ix quiwaj iwib,” —cächa ri Lok' Pixab, —xcha ri tata'.
27 A isto ele respondeu: Amarás o Senhor, teu Deus, de todo o teu coração, de toda a tua alma, de todas as tuas forças e de todo o teu entendimento; e: Amarás o teu próximo como a ti mesmo.
28 Xubij ri Jesús che ri tata': Kas tzij ri bim la. Bana ba' la wa', c'o c'u na ri c'aslemal la, —xcha che.
28 Então, Jesus lhe disse: Respondeste corretamente; faze isto e viverás.
29 Are c'u ri tata' craj cuk'alajisaj rib chi jicom ranima', xubij c'u che ri Jesús: ¿Jachin ri' ri wach winak? —xcha che.
29 Ele, porém, querendo justificar-se, perguntou a Jesus: Quem é o meu próximo?
30 Xch'aw chi ri Jesús, xubij che: Jun achi xel bi pa ri tinimit Jerusalén, benam c'u re pa ri tinimit Jericó. Xchap c'u cumal elak'omab pa ri be. Ri e are' xquesaj bi ri ratz'iak, xquich'ayo. Xebe' c'ut, xquiya canok. Xa c'u jubik' man xcäm ri achi, —cächa'.
30 Jesus prosseguiu, dizendo: Certo homem descia de Jerusalém para Jericó e veio a cair em mãos de salteadores, os quais, depois de tudo lhe roubarem e lhe causarem muitos ferimentos, retiraram-se, deixando-o semimorto.
31 Xkaj c'u bi jun chque ri sacerdotes aj Israel pa ri be ri'. Aretak xril ri achi, naj xoc'ow wi che.
31 Casualmente, descia um sacerdote por aquele mesmo caminho e, vendo-o, passou de largo.
32 Xopan xukuje' jun tata' Levita jawije' c'o wi ri achi. Aretak xril ri achi soctajinak, ri are' naj xoc'ow wi che xukuje'.
32 Semelhantemente, um levita descia por aquele lugar e, vendo-o, também passou de largo.
33 Benak c'u jun tata' aj Samaria pa ri be ri'. Aretak xril ri achi ri soctajinak pol pa ri be, xel ranima' che, xutok'obisaj u wäch.
33 Certo samaritano, que seguia o seu caminho, passou-lhe perto e, vendo-o, compadeceu-se dele.
34 Xkeb ruc' ri achi, xucoj cunabal chque ru soctajic, xupiso. Te ri' xuya ri achi chrij ru quiej, xuc'am bi pa jun ja warbal, xrilij c'u chila', —cächa'.
34 E, chegando-se, pensou-lhe os ferimentos, aplicando-lhes óleo e vinho; e, colocando-o sobre o seu próprio animal, levou-o para uma hospedaria e tratou dele.
35 Chucab k'ij aretak xel bic ri tata' aj Samaria, xresaj lok ru rajil, xuya niq'uiaj che ri rajaw ri warbal, xubij che: “Bana ba' la tok'ob chwe, chilij la we achi ri'. Ronojel ri cäsach na la chrij, quintoj na che la aretak quintzelej lok,” —xcha che, —cächa ri Jesús.
35 No dia seguinte, tirou dois denários e os entregou ao hospedeiro, dizendo: Cuida deste homem, e, se alguma coisa gastares a mais, eu to indenizarei quando voltar.
36 Ri Jesús xuta' che ri tijonel, xubij: ¿Jas ri chomanic la? ¿Jachin chque ri oxib winak ri' are ri kas rach winak ri achi ri xchap cumal ri elak'omab? —xcha che.
36 Qual destes três te parece ter sido o próximo do homem que caiu nas mãos dos salteadores?
37 Xch'aw chi ri tijonel re ri Pixab, xubij: Ri xutok'obisaj u wäch, are kas rach winak, —xcha'. Xubij c'u ri Jesús che: Ri lal, bana ba' la junam jas ri xuban ri tata' aj Samaria, —xcha che.
37 Respondeu-lhe o intérprete da Lei: O que usou de misericórdia para com ele. Então, lhe disse: Vai e procede tu de igual modo.
38 Xutakej ru be ri Jesús, e rachi'l c'u ru tijoxelab. Xeopan pa jun alaj tinimit. Jun ixok, Marta u bi', xeuc'ulaj cho rachoch.
38 Indo eles de caminho, entrou Jesus num povoado. E certa mulher, chamada Marta, hospedou-o na sua casa.
39 Ri nan Marta c'o jun u chak', María u bi'. Xt'uyi c'u ri nan María chuwäch ri Jesús chutatabexic ri cubij.
39 Tinha ela uma irmã, chamada Maria, e esta quedava-se assentada aos pés do Senhor a ouvir-lhe os ensinamentos.
40 Sibalaj latz' c'u u wäch ri nan Marta rumal rech ri q'uia u chac. Xopan ruc' ri Jesús, xubij che: Kajaw, ¿a xak quil la chi ri nu chak' quinuya can nu tuquiel chubanic ri chac? Bij ba la che chi chinuto', —xcha che.
40 Marta agitava-se de um lado para outro, ocupada em muitos serviços. Então, se aproximou de Jesus e disse: Senhor, não te importas de que minha irmã tenha deixado que eu fique a servir sozinha? Ordena-lhe, pois, que venha ajudar-me.
41 Xch'aw ri Jesús, xubij che: Marta, Marta, sibalaj are cachomaj ri a chac. Tzbenak awanima' ruc'.
41 Respondeu-lhe o Senhor: Marta! Marta! Andas inquieta e te preocupas com muitas coisas.
42 C'o c'u ri kas rajwaxic. Are c'u ri María are xucha' ri utz na, man quesax tä c'u wa' che, —xcha ri Jesús che.
42 Entretanto, pouco é necessário ou mesmo uma só coisa; Maria, pois, escolheu a boa parte, e esta não lhe será tirada.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Lucas 10, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.