João 8

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NVT

Sair da comparação
NVT Nova Versão Transformadora
1 Are c'u ri Jesús xe' pa ri nimalaj juyub ri cäbix “Olivos” che.
1 Jesus voltou ao monte das Oliveiras,
2 Aretak xsakir chucab k'ij, ri Jesús xtzelej lok, xe' pa ri nimalaj rachoch Dios. Conojel ri winak xquimulij quib ruc'. Ri Are' c'ut xt'uyi'c, xuchaplej qui tijoxic.
2 mas na manhã seguinte, bem cedo, estava outra vez no templo. Logo se reuniu uma multidão, e ele se sentou e a ensinou.
3 Te ri' ri tijonelab re ri Pixab xukuje' ri tata'ib fariseos xquic'am lok jun ixok ri xquiriko tajin cuban ri nimalaj mac ri äwas u banic chrij ri rachajil. Xquiya c'u chquixol ri winak ri e c'o chila'.
3 Então os mestres da lei e os fariseus lhe trouxeram uma mulher pega em adultério e a colocaram diante da multidão.
4 Xquibij c'u che ri Jesús: Ajtij, we ixok ri' xriktajic tajin cuban ri nimalaj mac ri äwas u banic chrij ri rachajil.
4 “Mestre, esta mulher foi pega no ato de adultério”, disseram eles a Jesus.
5 Ri Pixab ri xutz'ibaj ri ka mam Moisés cubij chi rajwaxic cäkacämisaj chabaj jun ixok ri je' cuban wa'. E ri lal, ¿jas c'u cäbij la? —xecha che.
5 “A lei de Moisés ordena que ela seja apedrejada. O que o senhor diz?”
6 Xquibij wa' che xak rech cäkaj pa qui k'ab, je c'u ri' quecowinic cäquibij chi c'o u mac ri Jesús. Are c'u ri Jesús xa xpachi'c, xuchaplej tz'ibanic cho ri ulew ruc' ri u wi' u k'ab.
6 Procuravam apanhá-lo numa armadilha, ao fazê-lo dizer algo que pudessem usar contra ele. Jesus, porém, apenas se inclinou e começou a escrever com o dedo na terra.
7 Xquitakej c'u u c'otic u chi' ri Jesús. Xa je ri' ri Are' xujicomaj rib, xubij c'u chque: Apachin chech alak ri man c'o tä u mac, chuq'uiäka ri nabe abaj chrij we ixok ri', —xcha chque.
7 Eles continuaram a exigir uma resposta, de modo que ele se levantou e disse: “Aquele de vocês que nunca pecou atire a primeira pedra”.
8 Xpachi chi jumul ri Jesús, xutakej tz'ibanic cho ri ulew.
8 Então inclinou-se novamente e voltou a escrever na terra.
9 Aretak c'ut xquita ri xubij ri Jesús, xquina' quib pa canima' chi c'o qui mac. Chquijujunal c'ut xquichap elem bic. Nabe xebel bi ri ri'jab. Aretak conojel e elinak chi bic, xak xuwi chi ri Jesús c'o canok ruc' ri ixok ri canajinak can chila'.
9 Quando ouviram isso, foram saindo, um de cada vez, começando pelos mais velhos, até que só restaram Jesus e a mulher no meio da multidão.
10 Te ri' ri Jesús xujicomaj rib. Man c'o tä c'u jun xrilo, xane xak xuwi ri ixok. Ri Are' xubij che: Nan, ¿jawije' e c'o wi ri cäquibij chi c'o mac la? ¿A mat c'o jun xcanaj can chuk'atic tzij puwi' la chi cäc'äjisax wäch la? —xcha che.
10 Então Jesus se levantou de novo e disse à mulher: “Onde estão seus acusadores? Nenhum deles a condenou?”.
11 Ri ixok xubij che ri Jesús: Man c'o tä jun, Tat, —xcha che. Are c'u ri Jesús xubij che: Ri in xukuje' man quink'at tä tzij puwi' la chi cäc'äjisax wäch la. ¡Oj ba' la chanim, mämacun chi c'u la! —xcha che.
11 “Não, Senhor”, respondeu ela. E Jesus disse: “Eu também não a condeno. Vá e não peque mais”.
12 Xtzijon chi jumul ri Jesús cuc' ri winak, xubij chque: In ri', ri in quinya sakil chque ri winak cho ruwächulew. Jachin ri cäpe wuc', cäc'oji na ri sakil ruc' ri cuya c'aslemal, man cäbin tä chi c'u pa ri k'ekum, —xcha chque.
12 Jesus voltou a falar ao povo e disse: “Eu sou a luz do mundo. Se vocês me seguirem, não andarão no escuro, pois terão a luz da vida”.
13 Te ri' ri tata'ib fariseos xquibij che ri Jesús: Ri lal xak tuquiel la tajin cäk'alajisaj la ri utz chij ib la. Rumal ri' ri tajin cäk'alajisaj la man c'o tä u patän, —xecha che.
13 Os fariseus disseram: “Você faz essas declarações a respeito de si mesmo! Seu testemunho não é válido”.
14 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Ri tajin quink'alajisaj chwij in, kas tzij c'o u patän, pune xak nu tuquiel quink'alajisaj ri utz chwij chbil wib. Wetam c'ut jawije' ri in petinak wi, xukuje' jawije' ri quine' wi. Ri alak c'ut man etam tä alak jawije' ri quinpe wi, man etam tä c'u alak jawije' ri quine' wi.
14 Jesus respondeu: “Meu testemunho é válido, embora eu mesmo o dê, pois eu sei de onde vim e para onde vou, mas vocês não sabem de onde vim nem para onde vou.
15 Ri alak je' cäk'atow tzij alak jas ri quek'atow tzij ri winak ajuwächulew. Ri in c'ut man quink'at tä tzij puwi' jachin jun.
15 Vocês julgam por padrões humanos, mas eu não julgo ninguém.
16 We c'u quink'at tzij, jicom quinban chuk'atic tzij. Je ri', rumal chi man xak tä nu tuquiel quink'at tzij, xane ri nu Tat ri xintakow lok Are cuk'at tzij junam wuc'.
16 E, mesmo que o fizesse, meu julgamento seria correto, pois não estou sozinho. O Pai, que me enviou, está comigo.
17 Pa ri Pixab alak tz'ibtal wi chi aretak quieb winak junam ri cäquibij chrij ri xquilo o chrij ri xquito, rajwaxic ri' cäcojic chi kas tzij ri cäquibij.
17 A lei de vocês diz que, se duas pessoas concordarem sobre alguma coisa, seu testemunho é aceito como fato.
18 Ri in c'ut quink'alajisaj ri kas tzij chwij chbil wib, xukuje' ri nu Tat ri xintakow lok cuk'alajisaj ri kas tzij chwij, —xcha ri Jesús chque.
18 Eu sou uma testemunha, e meu Pai, que me enviou, é a outra”.
19 Te ri' ri tata'ib fariseos xquita' che ri Jesús: ¿Jawije' c'o wi ri tat la? —xecha che. Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Ri alak man kas tä etam alak nu wäch, xukuje' man etam tä alak u wäch ri nu Tat. We ta kas etam alak nu wäch in, etam ta alak u wäch ri' ri nu Tat xukuje', —xcha chque.
19 “Onde está seu Pai?”, perguntaram eles. Jesus respondeu: “Uma vez que vocês não sabem quem sou eu, não sabem quem é meu Pai. Se vocês me conhecessem, também conheceriam meu Pai”.
20 Ri Jesús xubij wa' we tzij ri' aretak tajin cuya tijonic pa ri nimalaj rachoch Dios chunakaj ri c'olibal re tak ri cuchuj. Man c'o tä c'u jun xc'amow bi pa che' rumal chi mäja' curik ru k'ij.
20 Jesus fez essas declarações enquanto ensinava na parte do templo onde eram colocadas as ofertas. No entanto, não foi preso, pois ainda não havia chegado sua hora.
21 Ri Jesús xch'aw chi jumul, xubij chque: Ri in quine'c. Ri alak c'ut quintzucuj na alak. Pa ri mac alak c'ut cäcäm wi alak, rumal chi man cäcowin tä alak que' alak chila' jawije' ri quine' wi, —xcha chque.
21 Mais tarde, Jesus lhes disse outra vez: “Eu vou embora. Vocês procurarão por mim, mas morrerão em seus pecados. Não podem ir para onde eu vou”.
22 Te ri' ri winak aj Israel xquibij: ¿A xa ta lo cucämisaj rib, rumal c'u ri' cubij chi man cujcowin taj cuje' chila' jawije' ri que' wi? —xecha ri e are'.
22 Os judeus perguntaram: “Será que ele está planejando cometer suicídio? A que ele se refere quando diz: ‘Não podem ir para onde eu vou’?”.
23 Te ri' xubij ri Jesús chque: Ri alak, xak alak ajwaral, are c'u ri in chila' chicaj quinpe wi. Ri alak, xak alak ajuwächulew. Are c'u ri in man in ajuwächulew taj.
23 Jesus prosseguiu: “Vocês são daqui de baixo; eu sou lá de cima. Vocês pertencem a este mundo; eu não.
24 Rumal ri' xinbij chech alak chi pa ri mac alak cäcäm wi alak. Rumal chi we man cäcoj tä alak chi in ri' ri tajin quinbij, pa ri mac alak cäcäm wi na alak, —xcha chque.
24 Foi por isso que eu disse que vocês morrerão em seus pecados, pois a menos que creiam que eu sou lá de cima, morrerão em seus pecados”.
25 Te ri' xquita' che ri Jesús, xquibij: ¿Jachin c'u ri lal? —xecha che. Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Ojer ri' nu bim chech alak jachin ri in, —xcha chque.
25 “Quem é você?”, perguntaram eles. Jesus respondeu: “Sou aquele que sempre afirmei ser.
26 Q'uia ri cwaj quinbij chech alak chrij ri tajin quinwilo chuk'atic tzij chrij ri cäban alak. Are c'u ri xintakow lok cubij ri kas tzij. Ri in c'ut, jachique ri nu tom chuchi' ri Are', are wa' ri quinbij chque ri winak ajuwächulew, —xcha chque.
26 Tenho muito que dizer e julgar a respeito de vocês, mas não o farei. Digo ao mundo apenas o que ouvi daquele que me enviou, e ele é inteiramente verdadeiro”.
27 Ri e are' c'ut man xquich'ob taj chi ri Jesús are tajin cäch'aw chrij ri ka Tat chila' chicaj.
27 Ainda assim, não entenderam que ele lhes falava a respeito do Pai.
28 Rumal ri' xubij chque: Aretak ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, quinyac na chicaj umal alak chquiwäch ri winak, quetamaj c'u na alak chi In Ri'. Man c'o tä c'u jas quinbano xak pa we wi, xane xak xuwi quinbij ri u c'utum ri ka Tat chnuwäch, —xcha chque.
28 Então Jesus disse: “Quando vocês me levantarem, entenderão que eu sou o Filho do Homem. Não faço coisa alguma por minha própria conta; digo apenas o que o Pai me ensinou.
29 Are c'u ri xintakow lok c'o wuc' in. Ri nu Tat man in u yo'm tä can nu tuquiel rumal chi amak'el ronojel k'ij are quinban ri utz cäril wi ri Are', —xcha chque ri winak aj Israel.
29 E aquele que me enviou está comigo; ele não me abandonou, pois sempre faço o que lhe agrada”.
30 Aretak ri Jesús xubij wa' we tzij ri', e q'uia xecojon che ri Are'.
30 Muitos que o ouviram dizer essas coisas creram nele.
31 Xubij c'u ri Jesús chque ri winak aj Israel ri xecojon che: We ri alak cätakej alak u banic ri nu bim chech alak, kas tzij alak nu tijoxelab, —xcha chque.
31 Jesus disse aos judeus que creram nele: “Vocês são verdadeiramente meus discípulos se permanecerem fiéis a meus ensinamentos.
32 Quetamaj c'u na alak ri kas tzij, ri kas tzij c'ut cubano chi tzokopital chi alak, —xcha chque.
32 Então conhecerão a verdade, e a verdade os libertará”.
33 Ri winak aj Israel xech'awic, xquibij: Ri uj are ka mam ri Abraham ojer, man uj cojom tä c'u xak che patänil re jun winak. ¿Jas lo wa' chi cäbij la chke chi cujtzokopitaj na? —xecha che.
33 “Mas somos descendentes de Abraão”, disseram eles. “Nunca fomos escravos de ninguém. O que quer dizer com ‘Vocês serão libertos’?”
34 Ri Jesús xubij chque: Kas tzij quinbij chech alak chi conojel ri quemacunic e cojom ri' che patänil tak re ri mac.
34 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: todo o que peca é escravo do pecado.
35 Jun ri cojom che patäninel man are tä kas ajpaja. Are c'u ri u c'ojol ri rajaw ja kas ajpaja ri' amak'el ronojel k'ij.
35 O escravo não é membro permanente da família, mas o filho faz parte da família, para sempre.
36 Je c'u ri', we ri in, in u C'ojol ri Dios quintzokopin chech alak, kas tzij ri' chi tzokopital chi alak, —xcha chque.
36 Portanto, se o Filho os libertar, vocês serão livres de fato.
37 Ri in wetam chi ri mam alak are ri Abraham ojer. Caj c'u alak quincämisaj alak rumal chi man cäcoj tä alak ri quinbij chech alak.
37 Sim, eu sei que vocês são descendentes de Abraão. E, no entanto, procuram me matar, pois não há lugar em seu coração para a minha mensagem.
38 Ri in are quinbij ri u c'utum ri nu Tat chnuwäch. Are c'u ri alak are cäban alak jachique ri bim chech alak rumal ri tat alak, —xcha ri Jesús chque.
38 Eu lhes digo o que vi quando estava com meu Pai, mas vocês seguem o conselho do pai de vocês”.
39 Ri e are' xech'awic, xquibij: Ri ka tat uj are ri ka mam Abraham ojer, —xecha'. Ri Jesús xubij chque: We ta kas tzij are tat alak ri ka mam Abraham, are ta cäban alak ri' jas ri xuban ri are'.
39 “Nosso pai é Abraão!”, declararam eles. Jesus respondeu: “Se vocês fossem, de fato, filhos de Abraão, seguiriam o exemplo dele.
40 Pune nu bim ri kas tzij chech alak ri u c'utum ri Dios chnuwäch, ri alak caj alak quincämisaj alak. Ri ka mam Abraham man c'o tä jumul ri je' xuban wa'.
40 Em vez disso, procuram me matar porque eu lhes disse a verdade que ouvi de Deus. Abraão nunca fez isso.
41 Ri alak c'ut je' cäban alak jas ri cuban ri tat alak, —xcha ri Jesús chque. Ri e are' c'ut xquibij che: Ri uj, man uj alc'ualaxelab taj ri mat k'alaj u wäch ka tat. Ri ka Tat xa jun c'olic, are c'u ri Dios, —xecha'.
41 Vocês estão imitando seu verdadeiro pai”. “Não somos filhos ilegítimos!”, retrucaram. “O próprio Deus é nosso verdadeiro Pai!”
42 Ri Jesús c'ut xubij chque: We ta kas tzij chi ri Dios are Tat alak, quinaj ta alak ri' rumal chi ri in ruc' ri Dios in petinak wi, waral c'ut in c'o wi. Man in petinak taj xak pa we wi, xane are ri Dios xintakow lok.
42 Jesus lhes disse: “Se Deus fosse seu Pai, vocês me amariam, porque eu venho até vocês da parte de Deus. Não estou aqui por minha própria conta, mas ele me enviou.
43 ¿Jas che ri alak man cäcowin tä alak chuch'obic ri quinbij? Xa rumal chi man caj tä alak cätatabej alak ri nu tzij.
43 Por que vocês não entendem o que eu digo? É porque nem sequer conseguem me ouvir!
44 Ri tat alak are ri Itzel. Ri alak, alak rech ri are', are c'u caj alak cäban alak jachique ri craj ri are'. Ri Itzel are jun cämisanel ojer lok. Ri are' man cuban tä ri kas tzij, man cubij tä c'u ri kas tzij. Aretak cuban tzij, are cubij ri u banic ri are'. Are jun banal tzij, qui tat c'ut ri banal tak tzij.
44 Pois são filhos de seu pai, o diabo, e gostam de fazer as coisas perversas que ele deseja. Ele foi assassino desde o princípio. Sempre odiou a verdade, pois não há verdade alguma nele. Quando ele mente, age de acordo com seu caráter, pois é mentiroso e pai da mentira.
45 Ri in c'ut quinbij ri kas tzij, rumal c'u ri' ri alak man cäcoj tä alak ri nu tzij.
45 Portanto, quando eu digo a verdade, é natural que não creiam em mim!
46 ¿Jachin chech alak cäcowinic cuk'alajisaj chi kas tzij c'o mac nu banom? We c'u quinbij ri kas tzij, ¿jas c'u che man cäcoj tä alak ri quinbij?
46 Qual de vocês pode me acusar de pecado? E, uma vez que lhes digo a verdade, por que não creem em mim?
47 Apachin ri rech ri Dios cutatabej ri' ru Tzij ri Dios. Are c'u ri alak man alak tä rech ri Dios. Rumal ri' man caj tä alak cätatabej alak ru Tzij ri Dios, —xcha ri Jesús chque ri winak aj Israel.
47 Quem pertence a Deus ouve as palavras de Deus. Mas vocês não ouvem, pois não pertencem a Deus”.
48 Ri winak aj Israel xquibij che ri Jesús: Kas tzij ri xkabij aretak xkabij chi ri lal, xa lal aj Samaria,xukuje' chi ri lal c'o jun itzel espíritu che la, —xecha che ri Jesús.
48 “Samaritano endemoninhado!”, responderam os líderes judeus. “Não temos dito desde o início que está possuído por demônio?”
49 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: Man c'o tä jun itzel espíritu chwe. Ri tajin quinbano, xa tajin quinya u k'ij ri nu Tat, are c'u ri alak xa quesaj alak nu q'uixbal.
49 “Não tenho em mim demônio algum”, disse Jesus. “Pelo contrário, honro meu Pai, e vocês me desonram.
50 Ri in c'ut man cwaj taj chi cäyi' nu k'ij, pune ta ne c'o Jun ri craj chi cäyi' nu k'ij, cuk'at c'u na tzij ri Are' pa qui wi' ri cäquetzelaj nu wäch.
50 Eu não procuro minha própria glória; há quem a procure para mim, e ele é o Juiz.
51 Kas tzij quinbij chech alak chi jachin ri cunimaj ri quinbij, man cäcäm tä na ri are', —xcha chque.
51 Eu lhes digo a verdade: quem obedecer a meu ensino jamais morrerá!”
52 Te ri' ri winak aj Israel xech'awic, xquibij: Cämic kas xel chi sak chkawäch chi xa c'o jun itzel espíritu che la, —xecha che ri Jesús. Ri ka mam Abraham, xukuje' conojel ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios xecämic, te c'u ri' cäbij la: “Jachin ri cunimaj ri quinbij man cäcäm taj,” —cächa la.
52 Os líderes judeus disseram: “Agora sabemos que você está possuído por demônio. Até Abraão e os profetas morreram, mas você diz: ‘Quem obedecer a meu ensino jamais morrerá!’.
53 ¿A lal ta c'ut nim na ri k'ij la chuwäch ri ka mam Abraham? Ri are' xcämic, xukuje' xecäm ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios. ¿Jachin ta c'u ri lal ri cäban che ib la? —xecha che.
53 Por acaso você é maior que nosso pai Abraão? Ele morreu, assim como os profetas. Quem você pensa que é?”.
54 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: We ta xak in quinya nu k'ij chbil wib, man c'o tä u patän ri'. Are c'u ri cäyo'w nu k'ij are ri nu Tat, ri cäbij alak chi are Dios alak.
54 Jesus respondeu: “Se eu quisesse glória para mim mesmo, essa glória não contaria. Mas é meu Pai quem me glorifica. Vocês dizem: ‘Ele é nosso Deus’,
55 Ri alak c'ut man etamam tä alak u wäch. Ri in kas tzij wetam u wäch. We ta quinbij chi man wetam tä u wäch, in banal tzij ta ri' je' jas ri alak. Ri in c'ut kas tzij wetam u wäch, quinnimaj c'ut ri cubij.
55 mas nem o conhecem. Eu o conheço. Se eu dissesse que não o conheço, seria tão mentiroso quanto vocês! Mas eu o conheço e lhe obedeço.
56 Ri Abraham ri mam alak xquicotic aretak xuto chi cäril na ri nu k'ij. Xril c'ut, kas c'u xquicotic, —xcha chque.
56 Seu pai Abraão exultou com a expectativa da minha vinda. Ele a viu e se alegrou”.
57 Ri winak aj Israel xquibij che ri Jesús: Mäja' ne niq'uiaj ciento junab la, te c'u ri' cäbij la chi xil la u wäch ri ka mam Abraham, —xecha che.
57 Os líderes judeus disseram: “Você não tem nem cinquenta anos. Como pode dizer que viu Abraão?”.
58 Ri Jesús xch'awic, xubij: Kas tzij quinbij chech alak chi ri in, in c'o chic ojer, c'ä mäjok cäc'oji ri Abraham, —xcha chque ri winak aj Israel.
58 Jesus respondeu: “Eu lhes digo a verdade: antes mesmo de Abraão nascer, Eu Sou!”.
59 Xepe c'u ri winak aj Israel, xquic'am abaj rech cäquiq'uiäk chrij ri Jesús. Ri Are' c'ut, xuc'u' rib chquiwäch, xel lok pa ri nimalaj rachoch Dios, xoc'ow chquixol ri winak, xe'c.
59 Então apanharam pedras para atirar em Jesus, mas ele se ocultou deles e saiu do templo.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 8, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.