João 5

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Te c'u ri' ri winak aj Israel xca'n jun qui nimak'ij chic pa Jerusalén. Ri Jesús c'ut xe' chi na jumul jela'.
1 Depois disso, houve uma festa dos judeus, e Jesus foi até Jerusalém.
2 Pa ri tinimit Jerusalén chunakaj ri uchibe ri cäbix “Uchibe ri Queboc wi Chij” che, c'o jun atinibal ri cäbix Betesda che ru bi' pa ri ch'abal hebreo. E c'o job rakan ja chrij.
2 Ali existe um tanque que tem cinco entradas e que fica perto do Portão das Ovelhas. Em hebraico esse tanque se chama “Betezata”.
3 Pa tak ri rakan ja ri' e k'oyok'oj q'uia yawabib. E c'o moyab, ch'ocojib, xukuje' winak ri cäminak qui cuerpo. Tajin cäqueyej chi cäslab ri joron.
3 Perto das entradas estavam deitados muitos doentes: cegos, aleijados e paralíticos. [Esperavam o movimento da água,
4 Jun tak pa' c'ut cäkaj lok jun ángel pa ri atinibal, cuslabisaj c'u ri joron. Jachin ri nabe cäkaj pa ri joron aretak cäslabtaj can rumal ri ángel cäcunataj che apachique u wäch yabil ri c'o che.
4 porque de vez em quando um anjo do Senhor descia e agitava a água. O primeiro doente que entrava no tanque depois disso sarava de qualquer doença.]
5 C'o c'u jun achi chila' ri xque' juwinak lajuj ruc' wajxakib junab yawab.
5 Entre eles havia um homem que era doente fazia trinta e oito anos.
6 Aretak ri Jesús xrilo k'oyol cho ri ulew, xukuje' xretamaj chi q'uia junab chic yawab, xuta' che: ¿A caj la cutzir la? —xcha che.
6 Jesus viu o homem deitado e, sabendo que fazia todo esse tempo que ele era doente, perguntou:
7 Ri yawab xch'awic, xubij che: Tat, man c'o tä jun quinkasan pa ri atinibal aretak cäslab ri joron. Amak'el aretak cwaj quinkajic, jun chic cäkaj bi nabe chnuwäch in, —xcha che.
7 Ele respondeu: — Senhor, eu não tenho ninguém para me pôr no tanque quando a água se mexe. Cada vez que eu tento entrar, outro doente entra antes de mim.
8 Ri Jesús xubij che: ¡Walij ba' la, yaca la bi ri soc la, bin ya' la! —xcha ri Jesús che.
8 Então Jesus disse:
9 Chanim xutzir ri achi. Xuyac bi ru soc, xuchaplej binem. Are c'u k'ij re uxlanem aretak xbantaj wa'.
9 No mesmo instante, o homem ficou curado, pegou a cama e começou a andar. Isso aconteceu no sábado.
10 Ri winak aj Israel xquibij che ri achi ri xutziric: Cämic c'ut are k'ij re uxlanem. Man ya'tal taj cawekaj bi ra soc, —xecha che.
10 Por isso os líderes judeus disseram a ele: — Hoje é sábado, e a nossa
11 Ri achi xch'awic, xubij chque: Ri jun ri xincunanic xubij chwe: “¡Yaca la bi ri soc la, bin ya' la!” —xcha ri' chwe, —xcha ri achi chque ri winak.
11 Ele respondeu: — O homem que me curou me disse: “Pegue a sua cama e ande.”
12 Ri e are' xquita' che, xquibij: ¿Jachin ri' ri xbin chawe: “¡Yaca la bi ri soc la, bin ya' la!”? —xecha che.
12 Eles perguntaram: — Quem é o homem que mandou você fazer isso?
13 Are c'u ri achi man xuch'ob tä chi u wäch jachin ri xcunanic rumal chi ri Jesús xsach chquixol ri q'uialaj winak ri e c'o chila'.
13 Mas ele não sabia quem tinha sido, pois Jesus havia ido embora por causa da multidão que estava ali.
14 Te ri' ri Jesús xurik ri achi pa ri nimalaj rachoch Dios, xubij che: ¡Chilampe la! —xcha'. Cämic ri lal utz chic. Mämacun chi ba' la, mäpe chi ne jun c'äx chic chij la ri más nim na, —xcha ri Jesús che.
14 Mais tarde Jesus encontrou o homem no pátio do Templo e disse a ele:
15 Xe' c'u ri achi, xubij chque ri winak aj Israel chi ri xcunanic are ri Jesús.
15 O homem saiu dali e foi dizer aos líderes judeus que quem o havia curado tinha sido Jesus.
16 Rumal ri' ri winak aj Israel xquitzucuj u chapic ri Jesús rech cäquicämisaj, rumal chi cuban tak wa' we ri' pa ri k'ij re uxlanem.
16 Então eles começaram a perseguir Jesus porque ele havia feito essa cura no sábado.
17 Xubij c'u ri Jesús chque: Ri nu Tat amak'el chacuninak petinak lok. Rajwaxic c'ut chi ri in xukuje' quinchacunic, —xcha chque.
17 Então Jesus disse a eles:
18 Rumal ri' ri winak aj Israel xa sibalaj xpe na coyowal, xcaj xquicämisaj ri Jesús rumal chi man nim tä xril wi ri cubij ri Pixab chrij ri k'ij re uxlanem. Man xuwi tä c'u ri', xane xukuje' xujunamaj rib ruc' ri Dios aretak xubij chi ri Dios Are ru Tat.
18 E, porque ele disse isso, os líderes judeus ficaram ainda com mais vontade de matá-lo. Pois, além de não obedecer à lei do sábado, ele afirmava que Deus era o seu próprio Pai, fazendo-se assim igual a Deus.
19 Te ri' ri Jesús xubij chque: Kas tzij quinbij chech alak chi ri u C'ojol ri Dios man cäcowin taj c'o jas cubano xak pa re wi. Xuwi cubano jachique ri cärilo chi cuban ri u Tat. Ronojel ri cuban ri u Tat, cuban c'u ri u C'ojol xukuje'.
19 Então Jesus disse a eles:
20 Ri ka Tat sibalaj lok' ri u C'ojol chuwäch, cuc'ut c'u chuwäch jachique ri cuban ri Are'. Cuc'ut c'u na nimak tak cajmabal chuwäch ru C'ojol, ri sibalaj cäcajmaj na alak.
20 pois o Pai ama o Filho e lhe mostra tudo o que está fazendo. E vai mostrar a ele coisas ainda maiores do que essas, e vocês vão ficar admirados.
21 Je' jas ri ka Tat queuc'astajisaj ri cäminakib, cuya c'u qui c'aslemal, je ri' xukuje' ri u C'ojol cuya c'aslemal chque jachin tak ri craj cuya wi.
21 Porque, assim como o Pai ressuscita os mortos e lhes dá vida, assim também o Filho dá vida aos que ele quer.
22 Ri ka Tat man cuk'at tä tzij puwi' jachin jun, xane u yo'm ronojel u wäch takanic pu k'ab ru C'ojol rech ri Are' cäk'atow tzij.
22 O Pai não julga ninguém, mas deu ao Filho todo o poder para julgar
23 Je ri' rech conojel ri winak cäquiya u k'ij ri u C'ojol ri Dios junam jas ri cäca'n chuya'ic u k'ij ri ka Tat. Jachin ri man cuya tä u k'ij ri u C'ojol ri Dios, man cuya tä ri' u k'ij ri ka Tat ri xutak lok ri Are'.
23 a fim de que todos respeitem o Filho, assim como respeitam o Pai. Quem não respeita o Filho também não respeita o Pai, que o enviou.
24 Kas tzij quinbij chech alak chi jachin ri cutatabej ri nu tzij, cäcojon c'u che ri Dios ri xintakow lok, curik na ri' ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic. Man cäk'at tä c'u tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch rumal chi elinak chic pa ri cämical re ri ojer c'aslemal, c'o chic ri kas u c'aslemal.
24 — Eu afirmo a vocês que isto é verdade: quem ouve as minhas palavras e crê naquele que me enviou tem a vida eterna e não será julgado, mas já passou da morte para a vida.
25 Kas tzij quinbij chech alak chi cäpe na ri k'ij, cämic c'ut ri k'ij ri' aretak ri cäminakib cäquita na chi quinch'awic, in ri' ri u C'ojol ri Dios. Jachin tak ri cäquinimaj ri quinbij quec'asi na.
25 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vem a hora, e ela já chegou, em que os mortos vão ouvir a voz do Filho de Deus, e os que a ouvirem viverão.
26 Ri ka Tat c'o cuinem pu k'ab pa re wi chuya'ic c'aslemal, xukuje' u yo'm pa nu k'ab in, in ri' ri u C'ojol, chi quincowinic quinya c'aslemal.
26 Assim como o Pai é a fonte da vida, assim também fez o Filho ser a fonte da vida.
27 Xukuje' u yo'm takanic pa nu k'ab rech quink'at tzij rumal chi ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak.
27 E ele deu ao Filho autoridade para julgar, pois ele é o
28 Mäcajmaj alak wa' rumal chi copan na ri k'ij aretak conojel ri cäminakib cäquita na chi quinch'awic.
28 — Não fiquem admirados por causa disso, pois está chegando a hora em que todos os mortos ouvirão a voz do Filho do Homem
29 Quebel na lok pa tak ri mukubal. Ri ca'nom ri utzil quec'astajic rech cäc'oji na qui c'aslemal. Are c'u ri ca'nom ri man utz taj quec'astajic rech cäk'at na tzij pa qui wi' chi cäc'äjisax na qui wäch.
29 e sairão das suas sepulturas. Aqueles que fizeram o bem vão ressuscitar e viver, e aqueles que fizeram o mal vão ressuscitar e ser condenados.
30 Ri in man c'o tä jas quincowin chubanic xak pa we wi. Ri in quink'at tzij xa jas ri quintak wi. Jicom c'u quinban in chuk'atic tzij. Man are tä c'u quinban xa jas ri cwaj in, xane are quinban jas ri craj ri nu Tat ri xintakow lok.
30 Jesus continuou a falar a eles. Ele disse:
31 We ri in quink'alajisaj ri kas tzij chwij chbil wib, man c'o tä u patän ri' ri quinbij.
31 — Se eu dou testemunho a favor de mim mesmo, então o que digo não tem valor.
32 C'o c'u Jun chic ri c'o jas cuk'alajisaj chwij, wetam c'ut chi ri cubij ri Are' chwij are kas tzij.
32 Mas existe outro que testemunha a meu favor, e eu sei que o que ele diz a respeito de mim é verdade.
33 Ri alak xtak alak u ta'ic che ri tat Juan. Ri xubij c'u ri are' chech alak are kas tzij.
33 Vocês mandaram fazer perguntas a João, e o testemunho que ele deu é verdadeiro.
34 Ri in c'ut man are tä cu'l nu c'ux chrij ri cuk'alajisaj jun winak chwij. Xuwi quinbij wa' rech ri alak cärik na alak ru tobanic ri Dios.
34 Eu não preciso que ninguém dê testemunho a meu favor, mas digo essas coisas para que vocês sejam salvos.
35 Ri tat Juan are junam ruc' jun chäj o jun candela ri cäc'atic, ri cäjuluwic. Ri alak c'ut xquicot alak quieb oxib k'ij ruc' ri sakil ri'.
35 — João era como uma lamparina que estava acesa e brilhava, e por algum tempo vocês se alegraram com a luz dele.
36 C'o c'u na ri cäc'utuwic chi kas tzij ri quinbij. Are utz na wa' chuwäch ri xuk'alajisaj ri tat Juan chwij. Ri tajin quinbano, are wa' ri xinutak ri nu Tat chubanic. Are c'u wa' ri cäc'utuwic chi kas tzij are ri nu Tat ri in takowinak lok.
36 Mas eu tenho um testemunho a meu favor ainda mais forte do que o que João deu: são as coisas que eu faço, as quais o meu Pai me mandou fazer. Elas dão testemunho a favor de mim e provam que o Pai me enviou.
37 Xukuje' ri nu Tat ri xintakow lok cuk'alajisaj ri kas tzij chwij, pune ta ne ri alak man tom tä alak ri Are' cäch'awic, man ilom tä c'u alak u wäch.
37 Também o Pai, que me enviou, testemunha a meu favor. Vocês nunca ouviram a voz dele, nem viram o seu rosto.
38 Man kajinak tä c'u ru Tzij ri Dios pa anima' alak rumal chi man cäcojon tä alak che ri Jun ri takom lok rumal ri ka Tat.
38 As palavras dele não estão no coração de vocês porque vocês não creem naquele que ele enviou.
39 Ri alak na'l cäsiq'uij alak u wäch ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic rumal chi cächomaj alak chi chila' cärik wi alak ri cäyo'w ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic. Are c'u ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic ri cuk'alajisaj ri kas tzij chwij in.
39 Vocês estudam as
40 Pune je ri', ri alak man caj tä alak cäpe alak wuc' rech cärik alak we c'aslemal ri' ri man c'o tä u q'uisic.
40 Mas vocês não querem vir para mim a fim de ter vida.
41 Ri in man cwaj taj chi cäyi' nu k'ij cumal ri winak.
41 — Eu não procuro ser elogiado pelas pessoas.
42 Wetam c'u in ri anima' alak, wetam chi man caj tä alak ri Dios.
42 Quanto a vocês, eu os conheço e sei que não amam a Deus com sinceridade.
43 Ri in, in petinak chuq'uexwäch ri nu Tat. Ri alak c'ut man xinc'ulaj tä alak. Are c'u we ta cäpe jachin jun chic xak pa re wi, ¡are ri are' cäc'ulaj na alak!
43 Eu vim com a autoridade do meu Pai, e vocês não me recebem. Quando alguém vem com a sua própria autoridade, esse vocês recebem.
44 ¿A cäcowin lo alak ri' cäcojon alak chwe we xa cätzucuj alak u ya'ic k'ij alak chbil tak ib alak, man are tä cätzucuj alak chi cäyi' k'ij alak rumal ri Dios ri xak xuwi Dios wa' c'olic?
44 Como é que vocês podem crer, se aceitam ser elogiados pelos outros e não tentam conseguir os elogios que somente o único Deus pode dar?
45 Mächomaj alak chi ri in quinchap u bixic ri man utz taj chij alak cho ri nu Tat. Ri cäbin na wa' chij alak are ri ka mam Moisés, ri cu'bam c'ux alak chrij.
45 Não pensem que sou eu que vou acusá-los diante do Pai; quem vai acusá-los é Moisés, que é aquele em quem vocês confiam.
46 We ta ri alak kas xcojon alak che ri xubij ri ka mam Moisés, cäcojon ta c'u alak ri' chwe in rumal chi ri ka mam Moisés c'o ri u tz'ibam chwij in.
46 Se vocês acreditassem em Moisés, acreditariam também em mim, pois ele escreveu a meu respeito.
47 We c'u man xcojon alak che ri xutz'ibaj ri are', ¿jas ta c'u lo cäban alak chucojic ri quinbij in? —xcha ri Jesús chque.
47 Mas, se vocês não acreditam no que ele escreveu, como vão acreditar no que eu digo?

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 5, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.