João 3

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 C'o jun tata' fariseo, Nicodemo u bi'. Ri tata' ri' nim u banic chquixol ri winak aj Israel.
1 Havia um fariseu chamado Nicodemos, que era líder dos judeus.
2 Ri tat Nicodemo xopan ruc' ri Jesús chak'ab chuch'abexic, xubij che: Ajtij, —xcha che. Ketam chi are ri Dios takowinak la lok che ka tijoxic rumal chi man c'o tä jun cäcowin chuc'utic ri u chuk'ab cuc' cajmabal tak etal jas ri tajin cäban la we ta mat c'o ri Dios ruc', —xcha che ri Jesús.
2 Uma noite ele foi visitar Jesus e disse: — Rabi, nós sabemos que o senhor é um mestre que Deus enviou, pois ninguém pode fazer esses milagres se Deus não estiver com ele.
3 Te ri' ri Jesús xubij che: Kas tzij quinbij che la chi we jun winak man quil chi na u wäch jumul chic, man cuya' taj que'rila' jawije' ri cätakan wi ri Dios, —xcha che.
3 Jesus respondeu:
4 Ri tat Nicodemo xuta' che, xubij: ¿Jas ta c'u lo cuban jun achi ri ri'j chic rech quil chi na u wäch jumul chic? ¿A cäcowin ta c'u lo coc ri are' jumul chic chupam ru nan rech quil chi na u wäch chucamul? —xcha che.
4 Nicodemos perguntou: — Como é que um homem velho pode nascer de novo? Será que ele pode voltar para a barriga da sua mãe e nascer outra vez?
5 Ri Jesús xch'awic, xubij che: Kas tzij quinbij che la chi ri winak ri man quil tä na u wäch ruc' joron, xukuje' ruc' ri Lok'alaj Espíritu, man cuya' taj copan chila' jawije' ri cätakan wi ri Dios, —cächa che.
5 Jesus disse:
6 Ri winak ri calc'ualax cumal ru nan u tat, xak winak ri'. Are c'u ri winak ri calc'ualax rumal ri Lok'alaj Espíritu, ralc'ual ri Dios ri'.
6 Quem nasce de pais humanos é um ser de natureza humana; quem nasce do Espírito é um ser de natureza espiritual.
7 Mäcajmaj ba' la chi quinbij che la: “Rajwaxic chi quil chi na u wäch jun winak jumul chic,” —cächa che.
7 Por isso não fique admirado porque eu disse que todos vocês precisam nascer de novo.
8 Je' jas ri quiäkik' xa apawije' cäjich'ich' wi, cätataj ru jininem, man k'alaj tä c'ut jawije' ri cäpe wi, o jawije' ri que' wi. Are c'u je ri' ri winak ri quil u wäch rumal ri Lok'alaj Espíritu, —xcha ri Jesús che.
8 O vento sopra onde quer, e ouve-se o barulho que ele faz, mas não se sabe de onde ele vem, nem para onde vai. A mesma coisa acontece com todos os que nascem do Espírito.
9 Ri tat Nicodemo xuta' chi jumul che ri Jesús, xubij: ¿Jas c'u ru banic wa'? —xcha che.
9 — Como pode ser isso? — perguntou Nicodemos.
10 Ri Jesús xch'awic, xubij che: Ri lal, lal jun nimalaj ajtij pa Israel. ¿A mat cäch'ob la wa' ri tajin quinbij? —cächa che.
10 Jesus respondeu:
11 Kas tzij quinbij che la, chi ri uj cäkabij ri ketam, cäkak'alajisaj c'u ri kilom. Are c'u ri alak man cäcoj tä alak ri cäkabij chech alak.
11 Pois eu afirmo ao senhor que isto é verdade: nós falamos daquilo que sabemos e contamos o que temos visto, mas vocês não querem aceitar a nossa mensagem.
12 We man cäcoj alak ri quinbij chrij ri cäc'ulmataj waral cho ruwächulew, ¿a are ta c'u lo cäcoj alak ri' we quintzijon chrij ri cäc'ulmataj pa ri caj? —cächa che.
12 Se vocês não creem quando falo das coisas deste mundo, como vão crer se eu falar das coisas do céu?
13 Man c'o tä jun winak pakalinak bi chila' chicaj, xane xak xuwi ri kajinak lok chicaj. Are c'u ri in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak, —cächa ri Jesús.
13 Ninguém subiu ao céu, a não ser o
14 Jas ri xbantaj pa ri juyub ri cätz'inowic aretak ri ka mam Moisés xuyac ri jun cumätz re ch'ich' bronce puwi' jun che' chquiwäch ri winak, je c'u ri' cäban na chwe in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak. Quinyac na in chquiwäch ri winak.
14 — Assim como Moisés, no deserto, levantou a cobra de bronze numa estaca, assim também o Filho do Homem tem de ser levantado,
15 Je ri' rech apachin ri cäcojon chwe in man cäsach tä u wäch, xane curik ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic, —xcha ri Jesús che ri tat Nicodemo.
15 para que todos os que crerem nele tenham a vida eterna.
16 Ri Dios c'ut sibalaj queraj ri winak cho ruwächulew chi xusipaj lok ru C'ojol ri xak xuwi wa' u C'ojol c'olic, rech apachin ri cäcojon che ri Are' man cäsach tä u wäch, xane curik ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic.
16 Porque Deus amou o mundo tanto, que deu o seu único Filho, para que todo aquele que nele crer não morra, mas tenha a vida eterna.
17 Ri Dios man xutak tä lok ru C'ojol cho ruwächulew chuk'atic tzij pa qui wi' ri winak chi c'äjisaxic qui wäch, xane che qui to'ic.
17 Pois Deus mandou o seu Filho para salvar o mundo e não para julgá-lo.
18 Jachin ri cäcojon che ru C'ojol ri Dios, man cäk'at tä tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch. Jachin c'u ri man cäcojon tä che, ya k'atom chi tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch rumal chi man cäcojon tä che ru C'ojol ri Dios ri xak xuwi u C'ojol wa' c'olic.
18 — Aquele que crê no Filho não é julgado; mas quem não crê já está julgado porque não crê no Filho único de Deus.
19 Ri man quecojon taj k'atom chi tzij pa qui wi' chi cäc'äjisax qui wäch rumal chi aretak ri sakil xpe cho ruwächulew, ri winak are utz xquil wi ri k'ekum rumal chi man utz taj ri tajin cäca'no.
19 E é assim que o julgamento é feito: Deus mandou a luz ao mundo, mas as pessoas preferiram a escuridão porque fazem o que é mau.
20 Conojel ri cäca'n etzelal cäquetzelaj u wäch ri sakil. Man cäcaj tä c'u quekeb cho ri sakil rumal chi man cäcaj taj chi cäk'alajin ri etzelal ri tajin cäca'no.
20 Pois todos os que fazem o mal odeiam a luz e fogem dela, para que ninguém veja as coisas más que eles fazem.
21 Jachin c'u tak ri cäca'n ri kas tzij, quekeb ri' cho ri sakil rech cäk'alajinic chi ronojel ri tajin cäca'no are wa' ri craj ri Dios.
21 Mas os que vivem de acordo com a verdade procuram a luz, a fim de que possa ser visto claramente que as suas ações são feitas de acordo com a vontade de Deus.
22 Te c'u ri' ri Jesús xel bi chila', xe' pa Judea junam cuc' ru tijoxelab. Naj c'ut xcanaj na chila' cuc' ri e are', xuban c'u kasna'.
22 Depois disso, Jesus e os seus discípulos foram para a região da Judeia. Ele ficou algum tempo com eles ali e batizava as pessoas.
23 Ri tat Juan xukuje' tajin cuban kasna' pa Enón, chunakaj ri Salim, jawije' c'o wi q'uia joron. Xeopan ri winak ruc', xuban c'u qui kasna'.
23 João também estava batizando em Enom, perto de Salim, porque lá havia muita água.
24 Mäja' c'u coc ri tat Juan pa che' aretak xbantaj wa'.
24 (João ainda não tinha sido preso.)
25 Te ri' xchaptaj jun ch'oj chquixol ru tijoxelab ri tat Juan cuc' jujun aj Israel chrij ri resaxic ri äwas chquij.
25 Alguns discípulos de João tiveram uma discussão com um judeu sobre a cerimônia de purificação .
26 Xe'quibij c'u che ri tat Juan: Ajtij, chilampe la chi ri Jun ri xc'oji uc' la chrelbal k'ij che ri nima' Jordán, ri Jun ri xk'alajisaj la chkawäch, ri Are' tajin cuban kasna' cämic, conojel c'u ri winak tajin quebe' ruc', —xecha che.
26 Eles foram dizer a João: — Mestre, aquele homem que estava com o senhor no outro lado do rio Jordão está batizando as pessoas. O senhor falou sobre ele, lembra? E todos estão indo atrás dele.
27 Ri tat Juan xubij chque: Man c'o tä jun winak c'o jas cäcowin chubanic, we man yo'm che rumal ri Dios.
27 João respondeu: — Ninguém pode ter alguma coisa se ela não for dada por Deus.
28 Ri ix, kas xita ri' jas ri xinbij, chi man in taj ri Cristo, xane xa in takom lok nabe chuwäch ri Are'.
28 Vocês são testemunhas de que eu disse: “Eu não sou o Messias , mas fui enviado adiante dele.”
29 Pa jun c'ulanem, ri c'amowinak bi ri ali are ri ala. Are c'u ri rachi'l ri ala ri c'o chila' cutatabej ri ala cätzijonic, cäquicot c'u ruc' aretak cuto. Je c'u ri' ri in cämic sibalaj quinquicotic.
29 Num casamento, o noivo é aquele a quem a noiva pertence. O amigo do noivo está ali, e o escuta, e se alegra quando ouve a voz dele. Assim também o que está acontecendo com Jesus me faz ficar completamente alegre.
30 Ri Are' rajwaxic are cänimar na u k'ij, are c'u ri in, rajwaxic chi nojim man nim tä chic quinil wi, —xcha ri tat Juan chque ru tijoxelab.
30 Ele tem de ficar cada vez mais importante, e eu, menos importante.
31 Ri Jun ri cäpe chila' chicaj are c'o pa qui wi' conojel. Are c'u ri jun ri xak ajuwächulew, xuwi cutzijoj ri cäbantaj waral cho ruwächulew. Are c'u ri Jun ri cäpe chila' chicaj are c'o pa qui wi' conojel.
31 Aquele que vem de cima é o mais importante de todos, e quem vem da terra é da terra e fala das coisas terrenas. Quem vem do céu é o mais importante de todos.
32 Ri Are' c'ut, are cutzijoj ri rilom, ri u tom. Man c'o tä c'u jun cucojo jas ri cubij.
32 Ele fala daquilo que viu e ouviu, mas ninguém aceita a sua mensagem.
33 Jachin c'u ri cucojo, ruc' wa' cujiquiba u bixic chi ri Dios cubij ri kas tzij.
33 Quem aceita a sua mensagem dá prova de que o que Deus diz é verdade.
34 Ri Jun ri takom lok rumal ri Dios, cutzijoj ru Tzij ri Dios, rumal chi ri Dios man xak tä jubik' ri Espíritu rech Are' u yo'm che.
34 Aquele que Deus enviou diz as palavras de Deus porque Deus dá do seu Espírito sem medida.
35 Ri Dios ka Tat lok' ru C'ojol chuwäch, u yo'm c'u ronojel pu k'ab.
35 O Pai ama o Filho e pôs tudo nas mãos dele.
36 Jachin ri cäcojon che ru C'ojol ri Dios c'o u c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic. Jachin c'u ri man craj taj cäcojon che ru C'ojol ri Dios, man c'o tä u c'aslemal ri', xane ri nimalaj royowal ri Dios cäpe na puwi', cäc'äjisax c'u na u wäch.
36 Por isso quem crê no Filho tem a vida eterna; porém quem desobedece ao Filho nunca terá a vida eterna, mas sofrerá para sempre o castigo de Deus.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 3, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.