João 1
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH
1 Aretak mäjok cäban ri cajulew, ri Cristo, ri cäbix “u Tzij ri Dios” che, ya c'o chic ri Are'. Ri Are' ri cäbix “u Tzij ri Dios” che c'o chic ruc' ri Dios, are c'u kas Dios wa'.
1 No começo aquele que é a Palavra já existia. Ele estava com Deus e era Deus.
2 Ri Are' c'ut c'o ruc' ri Dios ojer tzaretak xchaptaj lok u banic ronojel.
2 Desde o princípio, a Palavra estava com Deus.
3 Rumal ri Are' ri Dios xuban ronojel ri c'olic. Man c'o tä c'u jas ri c'olic ri mat xban rumal ri Are'.
3 Por meio da Palavra, Deus fez todas as coisas, e nada do que existe foi feito sem ela.
4 Ruc' ri Are' c'o wi ri kas c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic. We c'aslemal ri' are wa' ri kas sakil chque conojel ri winak cho ruwächulew.
4 A Palavra era a fonte da vida, e essa vida trouxe a luz para todas as pessoas.
5 Ri sakil ri' cäjuluw pa ri k'ekum, man cäcowin tä c'u ri k'ekum chusachic u wäch.
5 A luz brilha na escuridão, e a escuridão não conseguiu apagá-la.
6 C'o jun tata' ri xtak lok rumal ri Dios. Ri tata' ri' are Juanu bi'.
6 Houve um homem chamado João, que foi enviado por Deus
7 Xpe c'u ri are' chuk'alajisaxic ri sakil chquiwäch ri winak rech conojel quecojon ta che ri sakil rumal ri u tzij ri are'.
7 para falar a respeito da luz. Ele veio para que por meio dele todos pudessem ouvir a mensagem e crer nela.
8 Ri tat Juan man are tä ri sakil, xane xa takom lok rech cuk'alajisaj ri kas tzij chrij ri sakil.
8 João não era a luz, mas veio para falar a respeito da luz,
9 Ri kas sakil c'ut, ri cäjuluw pa qui wi' conojel ri winak, tajin cäpe cho ruwächulew.
9 a luz verdadeira que veio ao mundo e ilumina todas as pessoas.
10 Ri Jun ri cäbix “u Tzij ri Dios” che c'o chic cho ruwächulew. Pune c'u rumal ri Are' ri Dios xuban ruwächulew, ri winak c'ut ri e c'o cho ruwächulew man kas xquich'ob tä u wäch.
10 A Palavra estava no mundo, e por meio dela Deus fez o mundo, mas o mundo não a conheceu.
11 Xopan pa ru tinimit, ru winakil c'ut man xquic'ulaj taj.
11 Aquele que é a Palavra veio para o seu próprio país, mas o seu povo não o recebeu.
12 Pune je ri' e c'o c'u jujun ri utz u c'ulaxic xca'no, xecojon che ri Are'. E are c'u tak wa' ri xyi' chque chi queboc che ralc'ual ri Dios.
12 Porém alguns creram nele e o receberam, e a estes ele deu o direito de se tornarem filhos de Deus.
13 Ri xecojonic, ri xeboc che ralc'ual ri Dios, man je' tä xban che calc'ualaxic jas ri calc'ual ri winak ri xak quil qui wäch rumal chi je wa' xquichomaj ri qui nan qui tat, o rumal ru rayibal jun winak. Xane ri Dios are ri kas qui Tat ri e are'.
13 Eles não se tornaram filhos de Deus pelos meios naturais, isto é, não nasceram como nascem os filhos de um pai humano; o próprio Deus é quem foi o Pai deles.
14 Ri Jun ri cäbix “u Tzij ri Dios” che xuban winak, xc'oji c'u chkaxol waral cho ruwächulew. Lok' xeril wi conojel winak, xubij c'u ri kas tzij chque. Xkil ri quelic, k'alaj chi kas are ru C'ojol ri ka Tat ri sibalaj nim u k'ij, ri xuwi wa' u C'ojol c'olic.
14 A Palavra se tornou um ser humano e morou entre nós, cheia de amor e de verdade. E nós vimos a revelação da sua natureza divina, natureza que ele recebeu como Filho único do Pai.
15 Ri tat Juan xuk'alajisaj ri kas tzij chrij ri Are', xubij: Are wa' ri xinbij, chi ri Jun chic ri cäpe na, are nim na u k'ij chnuwäch in rumal chi ri Are' c'o chic aretak ri in mäja' quil nu wäch, —xcha'.
15 João disse o seguinte a respeito de Jesus: — Este é aquele de quem eu disse: “Ele vem depois de mim, mas é mais importante do que eu, pois antes de eu nascer ele já existia.”
16 Konojel ka c'amom ke ri nimalaj u k'inomal, ka rikom c'u tewchibal k'ij chi k'ij.
16 Porque todos nós temos sido abençoados com as riquezas do seu amor, com bênçãos e mais bênçãos.
17 Ri ka mam Moisés xutz'ibaj can ri Pixab ri xuya ri Dios che. Are c'u ri Jesucristo xuc'ut can chkawäch chi kas cujraj ri Dios, xuk'alajisaj ri kas tzij chkawäch.
17 A lei foi dada por meio de Moisés, mas o amor e a verdade vieram por meio de Jesus Cristo.
18 Man c'o tä wi jun winak ilowinak u wäch ri Dios. Xane xak xuwi ru C'ojol ri Dios ri c'o ruc' ri ka Tat, ri xak xuwi wa' u C'ojol c'olic, are ri Are' xulk'alajisan chkawäch ru banic ri Dios.
18 Ninguém nunca viu Deus. Somente o Filho único, que é Deus e está ao lado do Pai, foi quem nos mostrou quem é Deus.
19 Ri winak aj Israel pa Jerusalén xequitak bi sacerdotes xukuje' levitasruc' ri tat Juan chuta'ic che jachin ri are'.
19 Os líderes judeus enviaram de Jerusalém alguns sacerdotes e levitas para perguntarem a João quem ele era.
20 Ri are' kas xuk'alajisaj chquiwäch chi sakil, xubij: Ri in, man in tä ri Cristo, —xcha chque.
20 João afirmou claramente: — Eu não sou o
21 Xquita' chi c'u jumul che, xquibij: ¿Jachin c'u ri lal? ¿A lal ri' ri ka mam Elías ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios? —xecha che. Ri tat Juan xubij: Man in tä ri', —xcha chque. Jumul chic xquita' che, xquibij: ¿A man lal c'u ri' ri k'alajisal u Tzij ri Dios ri cäbixic chi cäpe na? —xecha che. Ri are' xch'awic, xubij: Man in tä ri', —xcha chque.
21 Eles tornaram a perguntar: — Então, quem é você? Você é Elias? — Não, eu não sou! — respondeu João. — Você é o — Não! — respondeu ele.
22 Xquibij c'u che: ¿Jachin c'u ri lal? Rajwaxic chi cuje'c, c'o jas ri que'kabij chque ri xujtakow lok. ¿Jas ri cäbij la chke chij ib la? —xecha che.
22 Aí eles disseram a João: — Diga quem é você para podermos levar uma resposta aos que nos enviaram. O que é que você diz a respeito de você mesmo?
23 Ri tat Juan xch'awic, xubij: In ri' ri jun ri co cäch'aw pa tak ri juyub ri cätz'inowic, cubij: “Chibana u banic ri nim be ri cäbin wi ri Kajaw, chibana jicom che,” —cächa'. Je' jas ri xubij lok ri ka mam Isaías ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios, —xcha chque.
23 João respondeu, citando o profeta Isaías: — “Eu sou aquele que grita assim no deserto: preparem o caminho para o Senhor passar.”
24 Ri achijab ri' ri xeopan ruc' ri tat Juan chuch'abexic, e are' qui tako'n ri tata'ib fariseoswa'.
24 Os que foram enviados eram do grupo dos fariseus ;
25 Xquita' c'u che ri tat Juan: We ri lal, man lal tä ri' ri Cristo, man lal tä ri' ri ka mam Elías, man lal tä c'u ri' ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios, ¿jas che cäban la kasna'? —xecha che.
25 eles perguntaram a João: — Se você não é o Messias, nem Elias, nem o Profeta que estamos esperando, por que é que você batiza?
26 Ri tat Juan xubij chque: Ri in quinban kasna' ruc' joron. C'o c'u Jun chxol alak ri man etam tä alak u wäch ri Are'.
26 João respondeu: — Eu batizo com água, mas no meio de vocês está alguém que vocês não conhecem.
27 Are c'u wa' ri Jun ri teren lok chwij, pune nim c'u na u banic chnuwäch in. Man takal tä c'u chwe in quinquir ru c'amal u xajäb, —xcha chque.
27 Ele vem depois de mim, mas eu não mereço a honra de desamarrar as correias das sandálias dele.
28 Ronojel wa' we ri' xc'ulmataj pa Betábara ri c'o chrelbal k'ij che ri nima' Jordán jawije' ri tajin cuban wi kasna' ri tat Juan.
28 Isso aconteceu no povoado de Betânia, no lado leste do rio Jordão, onde João estava batizando.
29 Chucab k'ij ri tat Juan xril ri Jesús tajin cänakajin lok ruc', xubij: ¡Chilampe alak! —cächa'. Are wa' ri Jun ri cäcämisax na cho ri Dios je' ta ne jun alaj chij che resaxic bi ri qui mac ri winak ri e c'o cho ruwächulew, —cächa'.
29 No dia seguinte, João viu Jesus vindo na direção dele e disse: — Aí está o Cordeiro de Deus, que tira o pecado do mundo!
30 Chrij c'u ri Are' xintzijon wi aretak xinbij: Cäpe chi na Jun ri nim na u banic chnuwäch in. Je ri', rumal chi ri Are' ya c'o chic mäjok quil nu wäch in.
30 Eu estava falando a respeito dele quando disse: “Depois de mim vem um homem que é mais importante do que eu, pois antes de eu nascer ele já existia.”
31 Ri in xukuje' man wetam tä u wäch nabe, tajin c'u quinban qui kasna' ri winak rech conojel ri winak aj Israel cäquetamaj u wäch, —xcha ri tat Juan.
31 Eu mesmo não sabia quem ele era, mas vim, batizando com água para que o povo de Israel saiba quem ele é.
32 Xukuje' xubij ri tat Juan: Xinwil ri Lok'alaj Espíritu xkaj lok chicaj je' u banic jun palomäx, xcanaj c'u can puwi' ri Jesús.
32 João continuou: — Eu vi o Espírito descer do céu como uma pomba e parar sobre ele.
33 Ri in nabe man wetam taj jachin ri Are', ri Dios c'ut ri xintakowic chi quinban kasna' ruc' joron, are xubij chwe: “Jachin ri cawilo chi cäkaj ri Lok'alaj Espíritu puwi', cäcanajic, are ri' ri Jun ri cuban na kasna' ruc' ri Lok'alaj Espíritu,” —xcha chwe.
33 Eu não sabia quem ele era, mas Deus, que me mandou batizar com água, me disse: “Você vai ver o Espírito descer e parar sobre um homem. Esse é quem batiza com o Espírito Santo.”
34 Ri in wilom ri xuc'ulmaj, quink'alajisaj c'ut jas ri xinwilo chi are wa' ru C'ojol ri Dios, —xcha ri tat Juan chque ri winak.
34 E eu vi isso e por esse motivo tenho declarado que ele é o Filho de Deus.
35 Chucab k'ij ri tat Juan c'o chila' jumul chic e rachi'l quieb chque ru tijoxelab.
35 No dia seguinte, João estava outra vez ali com dois dos seus discípulos.
36 Aretak ri tat Juan xrilo chi tajin coc'ow ri Jesús, xubij: ¡Chiwilampe'! —cächa'. Are wa' ri Jun ri cäcämisax na cho ri Dios je' ta ne jun alaj chij, —xcha chque.
36 Quando viu Jesus passar, disse: — Aí está o Cordeiro de Deus!
37 Ri quieb u tijoxelab ri tat Juan, aretak xquita ri xubij, xebe' ruc' ri Jesús.
37 Quando os dois discípulos de João ouviram isso, saíram seguindo Jesus.
38 Ri Jesús xca'y can chrij, xrilo chi terenem ri Are' cumal ri quieb tijoxelab, xubij chque: ¿Jas tajin quitzucuj? —xcha'. Ri e are' xquibij che: Ajtij, ¿jawije' jekel wi la? —xecha che.
38 Então Jesus olhou para trás, viu que eles o seguiam e perguntou: Eles perguntaram: — Rabi, onde é que o senhor mora? (“Rabi” quer dizer “mestre”.)
39 Ri Jesús xch'awic, xubij chque: ¡Chixsajmpe'! Jo' ba', quiwila c'u na, —xcha ri' chque. Xebe' c'u ruc' ri Are', xquil na jawije' ri jekel wi. Chila' c'ut xecanaj wi can pa ri k'ij ri', rumal chi craj are ucaj hora ri' re ri benak k'ij.
39 — Venham ver! — disse Jesus. Então eles foram, viram onde Jesus estava morando e ficaram com ele o resto daquele dia. Isso aconteceu mais ou menos às quatro horas da tarde.
40 Jun c'u chque ri quieb achijab ri xquita ri xubij ri tat Juan, ri xebe' ruc' ri Jesús, are ri tat Andrés ri ratz ri tat Simón Pedro.
40 André, irmão de Simão Pedro, era um dos dois homens que tinham ouvido João falar a respeito de Jesus e por isso o haviam seguido.
41 Xe' ri tat Andrés chanim chutzucuxic ri tat Simón ru chak', xubij c'u che: Xkarik ri Mesías, —xcha che. (Ri tzij ri' quel cubij “Cristo”.)
41 A primeira coisa que André fez foi procurar o seu irmão Simão e dizer a ele: — Achamos o
42 Te c'u ri' ri tat Andrés xuc'am bi ri tat Simón ruc' ri Jesús. Ri Jesús c'ut, aretak xrilo, xubij che: At ri' ri tat Simón ru c'ojol ri Jonás. Cefas chic cäbix na chawe (ri quel cubij Pedro),—xcha che.
42 Então André levou o seu irmão a Jesus. Jesus olhou para Simão e disse:
43 Chucab k'ij chic ri Jesús xuchomaj chi que' pa Galilea. Xurik c'u ri tat Felipe, xubij che: Tasa'j wuc', —xcha che.
43 No dia seguinte, Jesus resolveu ir para a região da Galileia. Antes de ir, foi procurar Filipe e disse:
44 Ri tat Felipe jela' cäpe wi pa ri tinimit Betsaida ri qui tinimit ri tat Andrés, ri tat Pedro.
44 Filipe era de Betsaida, de onde eram também André e Pedro.
45 Ri tat Felipe xe' chutzucuxic ri tat Natanael, xubij che: Xkil u wäch ri achi ri c'o xutz'ibaj ri ka mam Moisés chrij pa tak ri wuj re ri Pixab, xukuje' ri c'o xquitz'ibaj ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios chrij pa ri qui wuj. Are wa' ri Jesús ru c'ojol ri tat José aj Nazaret, —xcha che.
45 Filipe foi procurar Natanael e disse: — Achamos aquele a respeito de quem Moisés escreveu no
46 Ri tat Natanael xubij che: ¿A c'o pu lo jun winak nim u banic ri cäpe pa Nazaret? —xcha che. Ri tat Felipe xubij che: Tasa'j ba', cawil c'u na at, —xcha che.
46 Natanael perguntou: — E será que pode sair alguma coisa boa de Nazaré? — Venha ver! — respondeu Filipe.
47 Ri Jesús, aretak xrilo chi petinak ri tat Natanael, xubij: Xpe jun achi ri kas aj Israel, ri man c'o tä subunic pa ranima', —xcha'.
47 Quando Jesus viu Natanael chegando, disse a respeito dele:
48 Te ri' ri tat Natanael xuta' che ri Jesús: ¿Jas xban la che retamaxic nu wäch? —xcha che. Ri Jesús xubij che: Xatinwilo aretak mäja' catsiq'uix rumal ri tat Felipe, aretak at c'o chuxe' ri jun u che'al higos, —xcha che.
48 Então Natanael perguntou a Jesus: — De onde o senhor me conhece? Jesus respondeu:
49 Ri tat Natanael xubij che: Ajtij, lal ri' ri u C'ojol ri Dios, ri Nim Takanel pa qui wi' ri winak aj Israel, —xcha che.
49 Então Natanael exclamou: — Mestre, o senhor é o Filho de Deus! O senhor é o Rei de Israel!
50 Ri Jesús xch'awic, xubij che: E ri at, ¿a cacoj wa' xa rumal chi xinbij chawe chi xatinwilo aretak ri at c'o chuxe' ru che'al higos? Cawil c'u na nimak tak cajmabal chuwäch wa' we ri', —xcha che.
50 Jesus respondeu:
51 Xukuje' xubij ri Jesús: Kas tzij ri quinbij chiwe chi quiwil na ri caj jaktalic. Quiwil c'u na ri ángeles rech ri Dios quepaki'c, quexuli pa nu wi' in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak,—xcha ri Jesús chque.
51 Eu afirmo a vocês que isto é verdade: vocês verão o céu aberto e os anjos de Deus subindo e descendo sobre o
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 1, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.