João 12

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NAA

Sair da comparação
NAA Nova Almeida Atualizada 2017
1 Wakib k'ij craj na che ri nimak'ij Pascua aretak ri Jesús xe' pa Betania, ri tinimit ri jekel wi ri tat Lázaro ri xc'astajisax rumal ri Jesús chquixol ri cäminakib.
1 Seis dias antes da Páscoa, Jesus foi para Betânia, onde estava Lázaro, a quem ele tinha ressuscitado dentre os mortos.
2 Chila' c'ut xca'n u banic jun wi'm re benak k'ij chuya'ic u k'ij ri Jesús. Ri nan Marta tajin cucoj ri wa puwi' ri mesa, are c'u ri tat Lázaro jun ri are' t'uyul chi' ri mesa ruc' ri Jesús.
2 Prepararam-lhe, ali, uma ceia. Marta servia, e Lázaro era um dos que estavam à mesa com Jesus.
3 Te ri' xpe ri nan María ruc'am niq'uiaj litro c'oc'alaj cunabal re kas nardo.Sibalaj c'u pakal rajil wa' we cunabal ri'. Xuk'ij chrij ri rakan ri Jesús, te c'u ri' xusu' ruc' ru wi'. Ronojel c'u ru pam ri ja xnoj che ru c'oc'al ri cunabal.
3 Então Maria, pegando um frasco de perfume de nardo puro, muito precioso, ungiu os pés de Jesus e os enxugou com os seus cabelos. E toda a casa se encheu com o cheiro do perfume.
4 Te ri' jun chque ru tijoxelab ri Jesús, ri jun ri cäjachow na, ri Judas Iscariote ru c'ojol ri tat Simón, xubij:
4 Mas Judas Iscariotes, um dos seus discípulos, aquele que estava para trair Jesus, disse:
5 ¿Jas che man xq'uiyix ta wa' we c'oc'alaj cunabal ri' che oxib cientos quetzales, xyi' ta c'u ri puak chque ri meba'ib? —xcha'.
5 — Por que este perfume não foi vendido por trezentos denários e o valor não foi dado aos pobres?
6 Man kas tzij tä c'ut chi ri tat Judas xa cutok'obisaj qui wäch ri meba'ib chi je' xubij wa', xane rumal chi are jun elak'om. Pu k'ab c'u ri are' c'o wi ri c'olibal puak. Xa je ri' xcowinic xrelak'aj ri puak ri c'o ruc'.
6 Ele disse isso não porque se preocupava com os pobres, mas porque era ladrão e, tendo a bolsa do dinheiro, tirava o que era colocado nela.
7 Te ri' xubij ri Jesús che: ¡Maban wa' che ri ixok! U c'olom c'u bi ri c'oc'alaj cunabal ri' c'ä mäjok quinmukic.
7 Mas Jesus disse:
8 Amak'el c'ut e c'o ri meba'ib iwuc', are c'u ri in man in c'o tä iwuc' amak'el ronojel k'ij, —xcha chque.
8 Porque os pobres estão sempre com vocês, mas a mim vocês nem sempre terão.
9 E q'uia c'u chque ri winak aj Israel xquito chi ri Jesús c'o pa ri alaj tinimit Betania, xebe' c'u jela' man xuwi tä che rilic ri Jesús, xane xukuje' che rilic ri tat Lázaro ri xc'astajisax rumal ri Jesús chquixol ri cäminakib.
9 Uma numerosa multidão dos judeus ficou sabendo que Jesus estava em Betânia. Eles foram até lá não só por causa dele, mas também para ver Lázaro, a quem ele tinha ressuscitado dentre os mortos.
10 Are c'u ri qui nimakil sacerdotes xjunamataj ri qui chomanic chucämisaxic ri tat Lázaro xukuje'.
10 Mas os principais sacerdotes resolveram matar também Lázaro,
11 Rumal c'u rech ri are' e q'uia chque ri winak aj Israel tajin cäquitas quib chquij ri qui nimakil sacerdotes rech quecojon che ri Jesús.
11 porque muitos dos judeus, por causa dele, voltavam crendo em Jesus.
12 E q'uia winak e benak pa ri tinimit Jerusalén che ri nimak'ij Pascua. Chucab k'ij xquito chi ri Jesús copan na pa ri tinimit.
12 No dia seguinte, a numerosa multidão que tinha vindo à festa, tendo ouvido que Jesus estava a caminho de Jerusalém,
13 Te ri' xquijol u xak tak palmas, xquic'am bic, xebe' c'u chuc'ulaxic ri Jesús. Co xech'awic, xquibij: ¡Chnimarisax u k'ij ri Dios! ¡Utz re ri petinak pa ru bi' ri Kajaw Dios! ¡Tewchital ba' ri nim takanel pa qui wi' ri winak aj Israel! —xecha'.
13 pegou ramos de palmeiras e saiu ao encontro dele, clamando: “Hosana! Bendito o que vem em nome do Senhor e que é Rei de Israel!”
14 Ri Jesús xurik jun burro, xquiejen c'u chrij, jas ri cubij ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic:
14 E Jesus, tendo conseguido um jumentinho, montou-o, segundo está escrito:
15 —cächa'.
15 “Não tema, filha de Sião, eis que o seu Rei está vindo, montado num filho de jumenta.”
16 Pa tak ri k'ij ri' ru tijoxelab ri Jesús man xquich'ob tä ri tajin cäbantajic. Te c'u ri' aretak xnimarisax u k'ij ri Jesús, xna'taj chque chi ronojel wa' ri quilom are tz'ibtal lok chrij ri Are', ronojel c'ut bantajinak.
16 Seus discípulos a princípio não compreenderam isso. Mas, quando Jesus foi glorificado, então eles se lembraram de que essas coisas estavam escritas a respeito dele e também de que tinham feito isso com ele.
17 Ri winak ri e c'o ruc' ri Jesús aretak xusiq'uij lok ri tat Lázaro pa ri mukubal, xuc'astajisaj c'u chquixol ri cäminakib, xquitzijoj wa' ri xquilo.
17 A multidão que estava com Jesus quando ele chamou Lázaro do túmulo e o levantou dentre os mortos dava testemunho.
18 Rumal ri' ri winak xebel lok chuc'ulaxic ri Jesús, rumal chi xquetamaj we cajmabal etal ri' ri xubano.
18 Por causa disso, também, a multidão saiu ao encontro de Jesus, pois ouviu que ele tinha feito esse sinal.
19 Are c'u ri tata'ib fariseos xquibij chbil tak quib: Quil ba' alak chi man c'o tä jas cujcowin chubanic. ¡Chilampe alak! Conojel ri winak quebe' ruc', —xecha'.
19 Então os fariseus disseram entre si: — Vocês podem ver que não estão conseguindo nada! Eis que o mundo vai atrás dele.
20 Chquixol ri winak ri e benak pa ri tinimit Jerusalén che k'ijilanic pa ri nimak'ij, e c'o jujun winak aj Grecia.
20 Ora, entre os que foram para adorar durante a festa, havia alguns gregos.
21 We winak ri' xeopan ruc' ri tat Felipe ri aj Betsaida re Galilea, xquibochi'j, xquibij che: Tat, cäkaj cäkil u wäch ri Jesús, —xecha che.
21 Estes se dirigiram a Filipe, que era de Betsaida da Galileia, e lhe pediram: — Senhor, queremos ver Jesus.
22 Ri tat Felipe xe'c, xubij che ri tat Andrés. Te c'u ri' ri quieb chic xebe'c, xe'quibij che ri Jesús.
22 Filipe foi dizê-lo a André, e André e Filipe o comunicaram a Jesus.
23 Te ri' ri Jesús xubij chque: Xurik ri k'ij ri cänimarisax nu k'ij in, in ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak.
23 Então Jesus se dirigiu a eles, dizendo:
24 Kas tzij quinbij chiwe, chi we man cäkaj ri jun u wak'äch trico pa ri ulew rech cäk'ayic, tajin wi ri' xak jun u wak'äch trico. We c'u cäk'ayic, cätux na ri', cuya c'u na q'uia u wäch.
24 Em verdade, em verdade lhes digo: se o grão de trigo, caindo na terra, não morrer, fica ele só; mas, se morrer, produz muito fruto.
25 Apachin ta ne ri lok' cäril wi ru c'aslemal, cäcäm na wa' ri winak ri', cutzak na ronojel. Apachin c'u ri man lok' taj cäril wi ru c'aslemal cho we uwächulew, cuto' na u wi' ri', curik c'u na ri c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic.
25 Quem ama a sua vida perde-a; mas aquele que odeia a sua vida neste mundo irá preservá-la para a vida eterna.
26 We c'o jun ri craj cäpatänin chwe, chpet wuc'. Jawije' c'u ri quinc'oji wi, chila' xukuje' cäc'oji wi na ri patänil we. We c'o jun ri cäpatänin chwe, cäyi' na u k'ij rumal ri nu Tat, —xcha chque.
26 Se alguém me serve, siga-me, e, onde eu estou, ali estará também o meu servo. E, se alguém me servir, meu Pai o honrará.
27 Sibalaj c'äx quinna' pa wanima' cämic. ¿Jas ta c'u lo ri quinbij na? ¿A quinbij ta c'ut: “Tat, chinto' la chuwäch ri cäpe na pa nu wi' cämic”? Are c'u wa' nu patän in petinak, —xcha ri Jesús.
27 — Agora a minha alma está angustiada, e o que direi? “Pai, salva-me desta hora”? Não, pois foi precisamente com este propósito que eu vim para esta hora.
28 Tat, nimarisaj ba' la u k'ij ri bi' la, —xcha'. Te c'u ri' c'o Jun ri xch'aw lok chicaj ri xubij: Nu nimarisam u k'ij, quinnimarisaj c'u na u k'ij jumul chic, —xcha'.
28 Pai, glorifica o teu nome. Então veio uma voz do céu: — Eu já o glorifiquei e ainda o glorificarei.
29 Are c'u ri winak ri e c'o chila' ri tajin quetatabenic xquibij chi are jun quiäkulja ri xtatajic. Niq'uiaj chic xquibij: Are jun ángel ri xch'aw ruc', —xecha'.
29 A multidão que ali estava e que ouviu aquela voz dizia ter havido um trovão. Outros diziam: — Foi um anjo que lhe falou.
30 Te ri' ri Jesús xubij chque: Man rumal tä wech in xtatajic chi c'o Jun ri xch'aw lok chicaj, xane rumal iwech ix.
30 Então Jesus explicou:
31 Cämic wa' ri k'ij ri cäk'at tzij puwi' we uwächulew ri'. Cämic ri k'ij ri cäpakchix apan ri jun ri cätakan puwi' we uwächulew.
31 Chegou o momento de este mundo ser julgado, e agora o seu príncipe será expulso.
32 Aretak c'ut ri in quinwalijisax chicaj, conojel queca'y na chwe, sibalaj cäquicajmaj c'u na nu wäch, —xcha ri Jesús chque.
32 E eu, quando for levantado da terra, atrairei todos a mim.
33 Xubij wa' we tzij ri' chuk'alajisaxic jas u wäch cämical curik na.
33 Ele dizia isto, significando com que tipo de morte estava para morrer.
34 Xech'aw c'u ri winak, xquibij che: Ri uj ka tom u siq'uixic pa tak ri ka wuj re ri Pixab chi ri Cristo cäc'asi na pa tak ri k'ij ri junab ri quepetic. ¿Jas c'u che cäbij la chi ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak cäwalijisax na chicaj? ¿Jachin chi c'u ri' ri Ralc'ual ri Dios ri Kas Winak? —xecha che.
34 A multidão disse: — Nós ouvimos da Lei que o Cristo permanece para sempre. Como, então, você diz que é necessário que o Filho do Homem seja levantado? Quem é esse Filho do Homem?
35 Te ri' ri Jesús xubij chque: Cämic ri' c'ä c'o na ri sakil iwuc', xa c'u quieb oxib k'ij chic c'olic. Chixbin ba' chanim ri c'ä c'o ri sakil iwuc', rech man quixcanaj tä can pa k'ekum. Jachin c'u ri cäbin pa k'ekum, man cuch'ob tä ri' jawije' ri que' wi.
35 Jesus respondeu:
36 Chixcojon che ri sakil cämic, ri c'ä c'o na ri sakil iwuc'. Je ri' rech ri ix, ix winak chic rech ri sakil, —xcha ri Jesús chque. Xuwi xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri Jesús, xe' ri Are', xuc'u' rib chquiwäch.
36 Enquanto vocês têm a luz, creiam na luz, para que se tornem filhos da luz. Depois de dizer isso, Jesus foi embora e ocultou-se deles.
37 Ri Jesús, pune xuban q'uia cajmabal tak etal chquiwäch ri winak aj Israel, ri e are' man xecojon tä che.
37 E, embora tivesse feito tantos sinais na presença deles, não creram nele,
38 Rajwaxic c'ut chi cäbantaj na wa' jas ri u tz'ibam can ri ka mam Isaías ri k'alajisal re ru Lok' Pixab ri Dios ri cubij:—cächa ri'.
38 para se cumprir a palavra do profeta Isaías, que diz: “Senhor, quem creu em nossa pregação? E a quem foi revelado o braço do Senhor?”
39 Rumal ri' man xecowin taj xecojonic, rumal chi xukuje' xutz'ibaj can ri ka mam Isaías:
39 Por isso, não podiam crer, porque Isaías disse ainda:
40 —cächa'.
40 “Cegou os olhos deles e endureceu-lhes o coração, para que não vejam com os olhos, nem entendam com o coração, e se convertam, e sejam por mim curados.”
41 Ri ka mam Isaías xubij wa' we tzij ri' rumal chi ri are' xrilo xnimarisax u k'ij ri Jesús, xch'aw c'u chrij.
41 Isaías disse isso porque viu a glória dele e falou a respeito dele.
42 Pune je ri', e q'uia chque ri winak aj Israel xecojon na che ri Jesús, xukuje' ne jujun chque ri nimak qui banic. Man xquik'alajisaj tä c'u quib chquiwäch ri winak rumal chi xquixej quib chquiwäch ri tata'ib fariseos, rech man queesax tä bi pa ri rachoch Dios.
42 No entanto, muitos dentre as próprias autoridades creram em Jesus, mas, por causa dos fariseus, não o confessavam, para não serem expulsos da sinagoga.
43 Ri e are' c'ut are utz xquil na chi cäyi' qui k'ij cumal ri winak chuwäch ri cäyi' qui k'ij rumal ri Dios.
43 Porque amaram mais a glória dos homens do que a glória de Deus.
44 Ri Jesús sibalaj co xch'awic, xubij: Jachin ri cäcojon chwe in, man xuwi tä chwe in cäcojon wi, xane xukuje' cäcojon ri' che ri ka Tat ri xintakow lok.
44 E Jesus clamou, dizendo:
45 Jachin c'u ri quinril in, cäril ri' xukuje' ri xintakow lok.
45 E quem vê a mim vê aquele que me enviou.
46 In ri' ri quinya sakil, in petinak cho ruwächulew rech jachin tak ri quecojon chwe, man quecanaj tä can pa ri k'ekum.
46 Eu vim como luz para o mundo, a fim de que todo aquele que crê em mim não permaneça nas trevas.
47 Jachin c'u ri cuta ri nu tzij, te c'u ri' man cunimaj taj, man in tä ri' ri quink'atow tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch. Je ri', rumal chi ri in man in petinak tä chuk'atic tzij pa qui wi' ri winak ajuwächulew, xane in petinak che qui to'ic.
47 Se alguém ouvir as minhas palavras e não as guardar, eu não o julgo. Porque eu não vim para julgar o mundo, e sim para salvá-lo.
48 Jachin ri xa cäretzelaj nu wäch, man cunimaj tä c'u ri nu tzij, c'o ri cäk'atow na tzij puwi' chi cäc'äjisax u wäch. Ri tzij ri nu bim e are ri' ri quek'atow na tzij puwi' pa ri q'uisbal k'ij.
48 Quem me rejeita e não recebe as minhas palavras tem quem o julgue; a própria palavra que falei, essa o julgará no último dia.
49 Man xak tä c'u pa we wi in quinch'awic. Ri ka Tat ri xintakow lok, are ri Are' u bim chwe jachique ri quinbij xukuje' jachique ri quinc'utu.
49 Porque eu não falei por mim mesmo, mas o Pai, que me enviou, esse me ordenou o que dizer e o que anunciar.
50 Wetam c'ut chi ru takanic ri nu Tat are re c'aslemal ri man c'o tä u q'uisic. Xa je ri', ri quinbij, are quinbij jas ri in takom wi rumal ri ka Tat.
50 E sei que o seu mandamento é a vida eterna. Portanto, as coisas que eu digo, digo exatamente assim como o Pai me falou.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar João 12, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.