Atos 26

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Ri tat Agripa xubij che ri tat Pablo: Cuya' catch'awic chuto'ic awib, —xcha che. Ri tat Pablo xuyac ru k'ab, te c'u ri' xuchap ch'awem, xubij:
1 Agripa disse a Paulo: — Você pode apresentar a sua defesa. Então Paulo estendeu a mão e fez a sua defesa, dizendo o seguinte:
2 Nim takanel Agripa, sibalaj cäquicot wanima' chi cuya' quinch'aw chuwäch la cämic chuto'ic wib chuwäch ronojel ri cäquibij ri winak aj Israel chwij.
2 — Rei Agripa, eu me sinto muito feliz em poder estar hoje diante do senhor para me defender de tudo o que os judeus me acusam.
3 Wetam c'ut chi kas etam la ronojel ri uj nak'atal wi, uj ri winak aj Israel, xukuje' jachique tak ri tzij cujch'ojin chrij. Rumal ri' quinta' jun tok'ob che la chi cächajij la paciencia wuc' che nu tatabexic, —xcha ri tat Pablo che ri nim takanel Agripa.
3 E especialmente feliz porque o senhor conhece muito bem todos os costumes e questões dos judeus. Portanto, peço que o senhor me escute com paciência.
4 Xutakej tzijonem ri tat Pablo, xubij: Conojel ri winak aj Israel quetam ri nu banom pa ri nu c'aslemal chquixol petinak lok, rumal chi cuc' ri e are' xil wi nu wäch. Pa ri nu tinimit c'ut xinq'uiyisax wi, xukuje' pa ri tinimit Jerusalén.
4 — Todos os judeus sabem como tenho vivido no meio do meu povo e também em Jerusalém, desde a minha juventude até hoje.
5 Ri e are' xukuje' quetam wa', quecowinic cäquik'alajisaj wa' we cäcaj, chi ri in tzojer lok in jun cuc' ri winak fariseos. E are' c'u wa' ri winak aj Israel ri sibalaj cäquicoj na qui chuk'ab chubanic ri cubij ru Pixab ri Moisés.
5 Eles sempre souberam — e podem confirmar isso se quiserem — que desde o começo fui membro do partido dos fariseus , o mais rigoroso da nossa religião.
6 Cämic c'ut tajin cäk'at tzij pa nu wi' rumal chi cu'l nu c'ux chrij ri xuchi'j can ri Dios chque ri ka mam ojer, chi queuc'astajisaj na ri cäminakib.
6 E agora estou aqui sendo julgado porque tenho esperança na promessa que Deus fez aos nossos antepassados.
7 Are c'u wa' ri queye'm ri winak aj Israel ri e c'o che ri qui mam ojer ri cablajuj u c'ojol ri tat Jacob, chi je' cäbantaj na. Rumal ri' quek'ijilan che ri Dios. Chi pak'ij chi chak'ab quepatänin che. Tat Agripa, are c'u rumal rech wa' chi cu'l nu c'ux chi quec'astaj na ri cäminakib, xa c'u rumal ri' c'o ri cäquibij ri winak aj Israel chwij cämic.
7 Todas as tribos do nosso povo, que adoram a Deus dia e noite, também esperam ver o cumprimento dessa promessa. É por causa dessa esperança, ó rei, que estou sendo acusado pelos judeus.
8 ¿A mat cäcoj alak chi ri Dios queuc'astajisaj ri cäminakib? —cächa ri tat Pablo chque.
8 Por que é que vocês, judeus, acham impossível crer que Deus ressuscita os mortos?
9 Ri in, in xukuje' nabe xinchomaj in chi rajwaxic quinban q'uia u wäch c'äx chque ri winak ri qui takem ru tijonic ri Jesús aj Nazaret.
9 E Paulo disse ainda: — Eu mesmo pensava que devia fazer tudo o que pudesse contra a causa de Jesus de Nazaré.
10 Je c'u ri' xinban in pa ri tinimit Jerusalén. E q'uia chque ri cojonelab xeincoj pa che' rumal ri takanic ri xyi' pa nu k'ab cumal ri qui nimakil sacerdotes chi je' quinban wa'. Aretak c'ut tajin quecämisax ri cojonelab, ri in sibalaj utz xinwilo.
10 E foi o que fiz em Jerusalém. Recebi autorização dos chefes dos sacerdotes e prendi muitos seguidores de Jesus. Quando eram condenados à morte, eu também votava contra eles.
11 Q'uia mul xinc'äjisaj qui wäch ri cojonelab pa tak ri rachoch Dios ri cäquimulij wi quib ri winak aj Israel. Je wa' xinbano rech cäquiya can ri qui cojonic. Sibalaj c'u xyactaj woyowal chquij, je' ta ne chi xinch'ujaric. Xine'c, xinban c'äx chque c'ä pa tak ri niq'uiaj tinimit chic, —cächa'.
11 Durante muito tempo eu os castiguei em todas as sinagogas e os forcei a negar a sua fé. Tinha tanto ódio deles, que até fui a outras cidades para persegui-los.
12 Ri in benak pa ri be, benam we chubanic c'äx chque ri cojonelab pa ri tinimit Damasco. Ri in takom bic, xukuje' yo'm bi takanic pa nu k'ab cumal ri qui nimakil sacerdotes.
12 E Paulo continuou: — Foi por isso que viajei para a cidade de Damasco, levando autorização e ordens dos chefes dos sacerdotes.
13 Nim takanel Agripa, are kas pa ru niq'uiaj k'ij ri', uj c'o pa ri be aretak xak te'talic xinwil jun sakil ri xpe chicaj, ri sibalaj cäjuluw na chuwäch ri k'ij, xtunun c'u chkij, ri in xukuje' conojel ri e benak wuc'.
13 Mas aconteceu, ó rei, que na estrada, ao meio-dia, veio do céu uma luz mais brilhante do que o sol, a qual brilhou em volta de mim e dos homens que estavam viajando comigo.
14 Ri uj konojel c'ut xujtzak cho ri ulew, te c'u ri' xinta jun ri xch'aw lok chicaj ri xubij chwe pa ch'abal hebreo: “Saulo, Saulo, ¿jas che tajin caban we nimalaj c'äx ri' chwe?” —cächa'. “Ri at c'ut tajin carik c'äx, jas ri cuban ri wacäx ri cucoj akan che ri jun che' ri t'ist'ic u wi',” —xcha chwe.
14 Todos nós caímos no chão, e eu ouvi uma voz me dizer em hebraico : “Saulo, Saulo! Por que você me persegue? Não adianta você se revoltar contra mim.”
15 Ri in c'ut xinbij: “¿Jachin ri lal, Tat?” —xincha che. Ri Are' xubij chwe: “In ri' ri Jesús ri tajin caban wa' we c'äx ri' chwe,” —cächa ri'.
15 — Então eu perguntei: “Quem é o senhor?” — E o Senhor respondeu:
16 “¡Chatwalij ba'! Nu c'utum c'u wib chawäch rech catoc che patänil we, xukuje' rech catoc che k'alajisal re ri awilom cämic chi are ri In, in awilom. Xukuje' cak'alajisaj ri quinc'ut na chawäch.
16 Mas levante-se e fique de pé. Eu apareci a você para o escolher como meu
17 Catinto' na pa qui k'ab ri a winakil, ri aj Israel, xukuje' pa qui k'ab ri niq'uiaj winak chic ri catintak wi bi cämic.
17 Vou livrar você dos judeus e também dos não judeus, a quem vou enviá-lo.
18 Catintak bi cuc' rech cabano chi ri e are' kas queca'yic, rech quebel bi pa ri k'ekum re ri mac, quek'ax na pa ri sakil rech ri kas tzij, xukuje' rech man cäquitakej tä c'olem pu k'ab ri Satanás, xane quek'ax na pu k'ab ri Dios, quecojon c'u chwe In. Xak je ri' cäquirik na ri sachbal qui mac, xukuje' quec'oji na junam cuc' ri e rech ri Dios,” —xcha ri Jesús chwe, —cächa ri tat Pablo.
18 Você vai abrir os olhos deles a fim de que eles saiam da escuridão para a luz e do poder de Satanás para Deus. Então, por meio da fé em mim, eles serão perdoados dos seus pecados e passarão a ser parte do povo escolhido de Deus.”
19 Tat Agripa, nim takanel, rumal ri' ri in xinnimaj ri xuc'ut ri Dios chnuwäch, man xinban tä c'u negar.
19 E Paulo terminou, dizendo: — Portanto, ó rei Agripa, eu não desobedeci à visão que veio do céu.
20 Xane xinchap u tzijoxic ru Lok' Pixab ri Dios nabe pa ri tinimit Damasco, te c'u ri' pa ri tinimit Jerusalén, pa ronojel ri Judea, xukuje' chque ri niq'uiaj winak chic ri man e aj Israel taj. Xink'alajisaj chquiwäch chi rajwaxic cäquiq'uex canima', cäquiq'uex qui chomanic, queniman c'u che ri Dios. Xukuje' xinbij chque chi rajwaxic cäca'n ronojel u wäch utzil rech k'alaj chi q'uextajinak ri canima', q'uextajinak c'u ri qui chomanic.
20 Anunciei a mensagem primeiro em Damasco e depois em Jerusalém, em toda a região da Judeia e entre os não judeus. Eu dizia a todos que eles precisavam abandonar os seus pecados, voltar para Deus e fazer coisas que mostrassem que estavam, de fato, arrependidos.
21 Xa c'u rumal wa' ri winak aj Israel xinquichapa lok pa ri nimalaj rachoch Dios, are ta xcaj xinquicämisaj.
21 Foi por isso que alguns judeus me agarraram quando eu estava no pátio do Templo e quiseram me matar.
22 Rumal c'u ru tobanic ri Dios nu takem u tzijoxic ru Lok' Pixab ri Are' cämic. Nu tzijom ru Lok' Pixab ri Dios chque nimalaj conojel ri winak, chque ri man nim tä queil wi, xukuje' chque ri nimak qui banic. Man c'o tä jun tzij ri nu bim ri mat je' jas ri qui bim can ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios, xukuje' jas ru bim can ri ka mam Moisés chi cäbantaj na.
22 Mas até hoje Deus tem me ajudado, e por isso estou aqui trazendo a sua mensagem a todos, tanto aos humildes como aos importantes. Pois eu digo a mesma coisa que os profetas e Moisés disseram que ia acontecer.
23 Are je' chi ri Cristo curik c'äx, cäcämisax c'u na. Te c'u ri' are ri Are' ri nabe chquiwäch conojel ri quec'astaj na chquixol ri cäminakib rech cutzijoj na chi sak ri kas tzij chrij ru tobanic ri Dios chque ri ka winakil, xukuje' chque ri niq'uiaj winak chic ri man e aj Israel taj, —xcha ri tat Pablo chque.
23 Eles afirmaram que o Messias precisava sofrer e ser o primeiro a ressuscitar, para anunciar a luz da salvação tanto aos judeus como aos não judeus.
24 Ri tat Pablo tajin cubij tak we tzij ri' chuto'ic rib aretak ri tat Festo co xurak u chi', xubij: ¡Pablo, xak at elinak ch'uj! Rumal ri qui siq'uixic q'uia tak wuj, catijoj c'u awib chquij, xatch'ujaric, —xcha che.
24 Quando Paulo estava se defendendo assim, Festo gritou: — Paulo, você está louco! Estudou tanto, que acabou perdendo o juízo!
25 Ri tat Pablo xch'awic, xubij: Man in ch'ujarinak taj jas ri cächomaj la, tat Festo. Ri tajin quinbij are kas tzij. Ruc' utzalaj nu chomanic tajin quinbij ronojel wa'.
25 Paulo respondeu: — Eu não estou louco, Excelência; estou em perfeito juízo e digo a verdade.
26 Waral c'o wi we nim takanel Agripa. Kas retam ri are' ronojel wa' ri tajin quinbij, rumal c'u ri' man quinxej tä wib quintzijon chuwäch ri are'. Quincojo chi ronojel wa' retam ri are', rumal chi ri tajin quinbij man banom tä wa' chi c'uyal.
26 Eu posso falar diante do rei Agripa com toda a coragem porque tenho a certeza de que ele conhece todas essas coisas muito bem, pois não aconteceram em nenhum lugar escondido.
27 ¿A mat cäcoj la, tat Agripa, lal ri' ri nim takanel, ri xquibij can ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios? ¡Kas wetam chi cäcoj la! —xcha che.
27 Então Paulo disse ao rei: — Rei Agripa, o senhor crê nos profetas? Eu sei que crê!
28 Ri tat Agripa xubij che ri tat Pablo: Xa jubik' man catcowinic caban chanim chi ri in quincojon na che ri Cristo, —xcha che.
28 Agripa respondeu: — Você pensa que assim, em tão pouco tempo, vai me tornar cristão?
29 Ri tat Pablo xubij: We chanim, we na'tam, are ri nu rayinic chi man xuwi tä ri lal, xane xukuje' conojel ri tajin cäquitatabej ri nu tzij cämic, cäca'n ta c'u na jas ri nu banom in. Man cwaj tä c'ut chi are cuc' we ximibal re ch'ich' ri', —xcha chque.
29 Paulo disse: — Pois eu pediria a Deus que, em pouco ou muito tempo, não somente o senhor, mas todos os que estão me ouvindo hoje chegassem a ser como eu, mas sem estas correntes.
30 Xuwi xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri tat Pablo, xwalij ri nim takanel, xukuje' ri nim k'atal tzij rachi'l ri nan Berenice, xukuje' conojel ri e t'uyul chila'.
30 Aí o rei Agripa, o Governador, Berenice e todos os que estavam com eles se levantaram
31 Xebe' chuchomaxic rij wa' pa qui tuquiel wi. Xquitzijobela quib, xquibij: We achi ri', man c'o tä jun mac u banom ri takal wi cäcämisaxic, o chi cäc'oji ri are' pa che', —xecha'.
31 e saíram, comentando: — Este homem não fez nada para merecer a morte, nem para estar preso.
32 Xpe ri tat Agripa, xubij che ri tat Festo: We achi ri', xkatzokopij ta bi wa' we ta mat xubij chi cäk'at tzij puwi' rumal ri César, ri nimalaj takanel puwi' ri Roma, —xcha ri tat Agripa che ri tat Festo.
32 Então Agripa disse a Festo: — Ele já podia estar solto se não tivesse pedido para ser julgado pelo Imperador.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 26, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.