Atos 24

K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NTLH

Sair da comparação
NTLH Nova Tradução na Linguagem de Hoje 2000
1 Xque' job k'ij ri tat Pablo c'o pa ri tinimit Cesarea aretak xopan ri tat Ananías ri qui nimal sacerdotes, e rachi'l jujun chque ri nimak tak tata'ib aj Israel, xukuje' jun cojol tzij ri xukuje' cäch'aw pa qui wi' ri winak. Ri tata' ri', Tértulo u bi'. Xeboc c'u bi chuwäch ri nim k'atal tzij chubixic ri mac chrij ri tat Pablo.
1 Cinco dias depois o Grande Sacerdote Ananias foi até Cesareia com alguns líderes do povo e com um advogado chamado Tértulo. Eles se apresentaram ao governador Félix para fazer acusações contra Paulo.
2 Aretak xc'am lok ri tat Pablo, ri tat Tértulo xuchap u bixic tzij chrij chuwäch ri nim k'atal tzij, je c'u ri' xubij che ri tat Félix: ¡Chäjin la, tat Félix, lal ka nan, lal ka tat! Sibalaj maltiox che la chi rumal ech la c'o nimalaj utzil pa we ka tinimit, man c'o tä c'u je wa' je ri'. Rumal c'u ri nimalaj no'j la, sibalaj utz banom la chuk'atic tzij puwi' ronojel.
2 Depois que Paulo foi chamado, Tértulo começou a acusação, dizendo: — Excelentíssimo Senhor Governador, o seu governo nos tem trazido um longo tempo de paz, e graças à sua sábia administração muitas reformas necessárias estão sendo feitas para o bem deste povo.
3 Ronojel ri banom la cäkil pa tak conojel ri tinimit, sibalaj cäkamaltioxij wa' che la, tat Félix.
3 Somos muito agradecidos por tudo aquilo que temos recebido em todas as ocasiões e em todos os lugares.
4 Man cäkaj tä c'ut cäkaya nimalaj latz' che la. Xuwi cäkaj cäkabochi'j la rech cäban la tok'ob, cujtatabej na la jun rat.
4 Mas não quero tomar muito do seu tempo e por isso peço que tenha a bondade de nos escutar apenas um pouco mais.
5 We achi ri', xketamaj chi jawije' chi' ri copan wi, xak c'äx cuban chquixol ri winak, je' jas jun nimalaj yabil. Pa ronojel ruwächulew cuyac ch'oj chquixol ri winak aj Israel, je ri' chi xak cäquitasala quib. Ri are' c'ut are jun c'amal qui be ri jule' winak ri qui takem ru tijonic ri Jesús aj Nazaret ri cäbix Nazarenos chque.
5 Nós achamos, de fato, que este homem é uma peste. Ele provoca desordens entre os judeus do mundo inteiro e é também o líder do partido dos nazarenos.
6 Xukuje' xuban ri äwas u banic pa ri nimalaj rachoch Dios. Ri uj c'ut xkachapo. Are ta xkaj xkak'at tzij puwi', jas ri cubij ri ka pixab.
6 Além disso tentou profanar o Templo, e então nós o prendemos. Nós íamos julgá-lo de acordo com a nossa Lei ,
7 Are c'u ri tata', Lisias u bi', ri cätakan pa qui wi' ri soldados, xunim rib ri are'. Ruc' nimalaj chuk'ab xresaj ri tat Pablo pa ka k'ab.
7 mas o comandante Lísias veio e o tirou de nós à força.
8 Xubij c'ut chi ri winak ri cäquibij chrij ri tat Pablo chi c'o u mac, rajwaxic queopan uc' la. Ri lal c'ut cuya' cäc'ot la u chi', cäta' la che, rech quetamaj la chi kas tzij wa' ronojel ri tajin cäkabij chrij, —xcha che ri tat Félix.
8 Aí o próprio Lísias mandou que os acusadores viessem até aqui e fizessem a acusação diante do senhor. Se o senhor fizer perguntas a este homem, ele mesmo confirmará todas as acusações que estamos fazendo contra ele.
9 Xukuje' ri winak aj Israel ri e c'o ruc' ri tat Tértulo xquibij chi ronojel wa' are kas tzij.
9 Então os judeus concordaram, dizendo que tudo era verdade.
10 Ri nim k'atal tzij xuc'ut ruc' ru k'ab chi cuya' cäch'aw ri tat Pablo. Ri are' c'ut xubij: Wetam chi q'uia junab chic c'o la che k'atal tzij pa qui wi' we winak ri', rumal ri' cäquicot wanima' quinbij quieb oxib tzij chuwäch la chuto'ic wib.
10 O Governador fez sinal para que Paulo falasse. Então ele disse: — Eu sei que há muitos anos o senhor é juiz do povo judeu e por isso eu me sinto à vontade para fazer a minha defesa na sua presença.
11 Cäcowin c'u la quetamaj la chi c'ä te' cablajuj k'ij wa' in opaninak pa ri tinimit Jerusalén chuk'ijilaxic ri Dios.
11 Como o senhor mesmo pode comprovar, faz apenas doze dias que fui a Jerusalém para adorar a Deus.
12 Man c'o tä c'u ch'oj nu banom, man tajin tä quinchomala tzij ruc' jachin jun aretak xinquirik pa ri nimalaj rachoch Dios. Man tajin tä quinsach qui c'ux ri winak pa tak ri rachoch Dios ri cäquimulij wi quib ri winak aj Israel, o jawije' chi' ri xinquirik wi pa ri tinimit.
12 Os judeus não me viram discutindo com ninguém nos pátios do Templo, nem agitando o povo nas suas sinagogas ou em qualquer outro lugar da cidade.
13 Wa' we winak ri' man quecowin taj cäquic'ut chuwäch la chi kas tzij ri tajin cäquibij chwij.
13 E eles não podem provar nenhuma das acusações que agora estão fazendo contra mim.
14 Quink'alajisaj c'u chuwäch la, chi ri in are tajin quinpatänij ri qui Dios ri ka nan ka tat ojer. Je' tajin quinbano jas ri cubij ru tzij ri Jesús ri kas C'amal ka Be,ri cäquibij ri winak aj Israel chi are' jule' tijonic wa' ri man kas tzij taj. Quincoj in xukuje' ronojel ri tz'ibtal pa tak ri wuj re ru Pixab ri Moisés, xukuje' ri tz'ibtal pa tak ri qui wuj ri k'alajisal tak re ru Lok' Pixab ri Dios.
14 Porém uma coisa confesso ao senhor: eu sigo o Caminho que os judeus dizem ser falso; mas é desse modo que sirvo ao Deus dos nossos antepassados. Creio em tudo o que está escrito na Lei de Moisés e nos livros dos Profetas .
15 Jas ri e are', je' c'u ri in. Cu'l nu c'ux chrij ri Dios chi quec'astaj na conojel ri cäminakib ri ca'nom utzil pa ri qui c'aslemal, xukuje' ri ca'nom etzelal.
15 Eu e os meus acusadores temos esta mesma esperança em Deus: todos vão ressuscitar, tanto os bons como os maus.
16 Rumal ri' amak'el ronojel k'ij quincoj nu chuk'ab rech man c'o tä etzelal quinna' pa ri wanima' chuwäch ri Dios, o chquiwäch ri winak, —cächa ri tat Pablo.
16 Por isso faço tudo para sempre ter a consciência limpa diante de Deus e das pessoas.
17 Oc'owinak chi quieb oxib junab ri in bininak pa tak niq'uiaj tinimit chic, te c'u ri' xintzelej lok jumul chic pa ri nu tinimit, xine' pa Jerusalén chuya'ic ri puak, tobanic chque ri meba'ib chila', xukuje' chuya'ic sipanic cho ri Dios.
17 E Paulo continuou: — Depois de ter ficado fora de Jerusalém durante alguns anos, voltei para lá a fim de levar algum dinheiro para o meu próprio povo e para oferecer
18 Tajin c'u quinya ri nu sipanic pa ri nimalaj rachoch Dios, wesam chi ri äwas chwij, aretak xinquirik jujun winak aj Israel ri quepe pa Asia. Xa quieb oxib ri winak c'olic, man c'o tä c'u c'äx tajin quinban cuc'.
18 Quando estava fazendo isso, depois de eu ter acabado a cerimônia de purificação , alguns judeus me encontraram na área do Templo . Não havia muita gente comigo nem desordem.
19 Ri winak ri quepe pa Asia, ri xinquirik pa ri nimalaj rachoch Dios, e are wa' ri rajwaxic quepe chuwäch la, cäquibij c'ut jas u wäch ri mac nu banom, we kas tzij c'o c'äx pa qui c'ux chwij.
19 Porém alguns judeus da província da Ásia estavam lá. São eles que devem se apresentar diante do senhor e fazer as acusações, se é que têm alguma coisa contra mim.
20 We man je ri', chquibij ba' ri winak ri e c'o waral chanim, we c'o jas jun mac xquirik chwij aretak xinoc chquiwäch ri qui nimakil ri winak aj Israel.
20 Ou então que estes homens que estão aqui digam se, quando eu estive diante do Conselho Superior , eles me acharam culpado de qualquer crime.
21 We c'u ne are nu mac ri tajin cäquibij chi aretak in c'o chquixol, co xinch'awic, xinbij: “Cämic tajin cäk'at alak tzij pa nu wi' rumal chi quincojo chi quec'astaj na ri cäminakib,” —xincha', —xcha ri tat Pablo che ri tat Félix.
21 Quando estava de pé diante deles, eu apenas disse em voz alta: “Hoje estou sendo julgado por vocês porque creio que os mortos vão ressuscitar.”
22 Ri tat Félix, aretak xuta ri xubij ri tat Pablo, kas c'o retam chic chquij ri winak ri qui takem ru tijonic ri Jesús ri kas C'amal qui Be. Xuya na can ru chomaxic wa' pa jun k'ij chic, xubij c'u chque ri winak: Aretak cäpe ri tat Lisias, ri tata' ri cätakan pa qui wi' ri soldados, te c'u ri' kas quinwetamaj na jas u banic ronojel wa', —xcha chque.
22 Então Félix, que estava bem-informado a respeito do Caminho, deixou a questão para depois, dizendo a eles: — Quando o comandante Lísias chegar, eu resolverei o caso de vocês.
23 Xtakan c'u ri tat Félix che ri qui nimal soldados, chajil re ri tat Pablo chi cutakej u chajixic. Xukuje' xubij che chi cuya che ri tat Pablo chi cuya' queopan ri e utz ruc' chuch'abexic, xukuje' chuya'ic ri rajwaxic che, man queuk'atej tä ri e are'.
23 Ele mandou que o oficial pusesse um guarda para tomar conta de Paulo e ordenou que lhe dessem alguma liberdade e licença para receber ajuda dos amigos.
24 Oc'owinak chi quieb oxib k'ij, xopan chi jumul ri tat Félix rachi'l ri nan Drusila ri rixokil. Ri are' are jun aj Israel. Xtakan c'u chusiq'uixic ri tat Pablo rech cätzijon cuc' chrij ri cojonic che ri Jesucristo.
24 Alguns dias mais tarde Félix veio com Drusila, a sua esposa, que era judia. Mandou chamar Paulo e o ouviu falar a respeito da fé em Cristo Jesus.
25 Aretak c'ut ri tat Pablo xuchap u tzijoxic chi rajwaxic cuban jicom jun che ru c'aslemal, man cuban tä jun xak jas ri craj ri are', xukuje' xutzijoj chi ri Dios cuk'at na tzij pa qui wi' ri winak pa ri q'uisbal k'ij, xuxej rib ri tat Félix, xubij c'u che ri tat Pablo: Xak je' na la', cuya' cate'c. Aretak c'ut cäbantaj ri jastak we, quintakan chi na jumul che a siq'uixic, —xcha che.
25 Mas, quando Paulo começou a falar sobre uma vida correta, o domínio próprio e o Dia do Juízo Final, Félix ficou com medo e disse: — Agora pode ir. Quando eu puder, chamarei você de novo.
26 Are c'u craj ri tat Félix chi ri tat Pablo cuya puak che rech cutzokopij bic. Rumal ri' amak'el cätakan chusiq'uixic rech cätzijon ruc'.
26 Além disso Félix esperava que Paulo lhe desse algum dinheiro. Por isso o chamava muitas vezes e conversava com ele.
27 E oc'owinak chi c'u quieb junab, xak je ri' ri xca'no. Te c'u ri' xq'uextaj ri tat Félix che nim k'atal tzij. Are xcanaj can ri tat Porcio Festo chuq'uexel. Are c'u ri tat Félix, are craj cuban canok jachique ri cäkaj chquiwäch ri winak aj Israel. Rumal ri' xuya na can ri tat Pablo pa che'.
27 Dois anos depois Pórcio Festo ficou no lugar de Félix como governador. Félix queria agradar os judeus; por isso, ao sair, deixou Paulo na prisão.

Ler em outra tradução

Comparar com outra

Estude este capítulo no WhatsApp

Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 24, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.