Atos 23
K'iche' Cantel NT, traditional spelling (QUC_TRA) vs NVT
1 Ri tat Pablo co xca'y chque ri qui nimakil ri winak, xubij: Kachalal, ri in quinna' pa ri wanima' chi man c'o tä etzelal nu banom pa ri nu c'aslemal cho ri Dios petinak lok, —xcha chque.
1 Paulo olhou fixamente para o conselho dos líderes do povo e disse: “Irmãos, tenho vivido diante de Deus com a consciência limpa”.
2 Are c'u ri tat Ananías, ri qui nimal sacerdotes, xuya takanic chque ri winak ri e c'o chuxcut ri tat Pablo chi cäquich'ay pu chi' ruc' ri qui k'ab.
2 No mesmo instante, o sumo sacerdote Ananias ordenou aos que estavam perto de Paulo que lhe dessem um tapa na boca.
3 Ri tat Pablo xch'awic, xubij che ri tat Ananías: ¡Kas tzij are ri Dios cäch'ayow na la! ¡Ri lal xak quieb wäch la! Ri lal t'uyul la chila' rech cäk'at la tzij je' jas ri cubij ri Pixab. ¿Jas lo wa' ri cäban la, cätakan c'u la che nu ch'ayic? ¿A mat cäniman la che ri cubij ri Pixab? —xcha che.
3 Então Paulo lhe disse: “Deus o ferirá, seu grande hipócrita! Que espécie de juiz é o senhor, desrespeitando a lei ao mandar me agredir dessa forma?”.
4 Ri achijab ri e c'o chunakaj ri tat Pablo xquibij che: ¿A je' cabano chuch'abexic ri qui nimal sacerdotes rech ri Dios? —xecha che.
4 Os que estavam perto de Paulo lhe disseram: “Você ousa insultar o sumo sacerdote de Deus?”.
5 Ri tat Pablo xubij: Kachalal, man wetam taj chi are ri qui nimal sacerdotes. Cubij c'u pa ru Lok' Pixab ri Dios ri Tz'ibtalic: “Mabij ri man utz taj chrij ri jun ri cätakan puwi' ra tinimit,” —cächa', —xcha chque.
5 “Irmãos, não sabia que ele era o sumo sacerdote”, respondeu Paulo. “Pois as Escrituras dizem: ‘Não fale mal de suas autoridades’.”
6 Ri tat Pablo xrilo chi jujun chque ri qui nimakil ri winak ri e c'olic, e are' jun cuc' ri tata'ib saduceos, ri niq'uiaj chic e are' jun cuc' ri tata'ib fariseos. Rumal ri' co xch'awic, xubij chquiwäch ri qui nimakil ri winak: Kachalal, ri in, in fariseo, in u c'ojol jun fariseo. Tajin c'u cäk'at tzij pa nu wi' rumal chi quincojo chi quec'astaj na ri cäminakib, cu'l c'u nu c'ux chrij wa', —xcha chque.
6 Sabendo Paulo que alguns membros do conselho dos líderes do povo eram saduceus e outros fariseus, gritou: “Irmãos, sou fariseu, como eram meus antepassados! E estou sendo julgado por causa de minha esperança na ressurreição dos mortos!”.
7 Aretak xbitaj wa' we tzij ri' rumal ri tat Pablo, ri tata'ib fariseos, ri tata'ib saduceos xquichap u chomalaxic quib, xech'ojinic. Je ri' chi ri winak ri qui mulim quib xuban quieb qui chomanic, xquitasala quib.
7 Quando Paulo disse isso, o conselho se dividiu, fariseus contra saduceus,
8 Je' xca'n wa' rumal chi ri tata'ib saduceos man cäquicoj taj chi quec'astaj na ri cäminakib, man cäquicoj taj chi e c'o ángeles, chi e c'o espíritus. Je wa' ri qui tijonic ri e are'. Are c'u ri tata'ib fariseos cäquicojo chi quec'astaj na ri cäminakib, xukuje' chi e c'o ángeles, chi e c'o espíritus. Je ri' ri qui tijonic ri e are'.
8 pois os saduceus afirmam não haver ressurreição, nem anjos, nem espíritos, mas os fariseus creem em todas essas coisas.
9 Conojel c'ut, co na xquirak qui chi'. Xewalij c'u jujun chque ri tijonelab re ri Pixab ri e jun cuc' ri tata'ib fariseos, xquibij: We achi ri' man c'o tä jun mac u banom. We ne jun espíritu, we ne jun ángel xuch'abej, mäkak'atej ne u wäch ri cuban ri Dios, —xecha'.
9 Houve grande alvoroço. Alguns dos mestres da lei que eram fariseus se levantaram e começaram a discutir energicamente. “Não vemos nada de errado com este homem!”, gritavam. “Talvez um espírito ou um anjo tenha falado a ele!”
10 Sibalaj c'u nim ri ch'oj chquixol ri tata'ib. Rumal ri' ri tata' ri qui nimal soldados aj Roma xuxej rib we ne cäban ch'äkatak che ri tat Pablo cumal ri e are'. Xa je ri' xtakan chque ru soldados chi quebe'c, cäquesaj bi ri tat Pablo chquixol rech cäquic'am bi jumul chic pa ri ja ri e jekel wi ri soldados.
10 A discussão ficou cada vez mais violenta, e o comandante teve medo de que Paulo fosse feito em pedaços. Assim, ordenou que os soldados o retirassem à força e o levassem de volta à fortaleza.
11 Chucab ak'ab xuc'ut rib ri Kajaw Jesús chuwäch ri tat Pablo, xubij che: ¡Pablo, chachajij anima'! Rumal ri a banom, rumal chi a k'alajisam waral pa ri tinimit Jerusalén jachin ri in, jas c'u ri nu banom, xukuje' are je' rajwaxic caban na che nu k'alajisaxic pa ri tinimit Roma, —xcha che.
11 Naquela noite, o Senhor apareceu a Paulo e disse: “Tenha ânimo, Paulo! Assim como você testemunhou a meu respeito aqui em Jerusalém, deve fazê-lo também em Roma”.
12 Chucab k'ij chi c'ut jujun chque ri winak aj Israel xjunamataj qui tzij chi cäquicämisaj ri tat Pablo. Xca'n juramento chi cäpe na c'äx pa qui wi' we man cäca'no jas ri xquichomaj, chi man c'o tä jas cäquitij na we ta mat nabe cäquicämisaj ri tat Pablo.
12 Na manhã seguinte, alguns judeus se juntaram para conspirar, jurando solenemente que não comeriam nem beberiam antes de matar Paulo.
13 E c'o na más chquiwäch cawinak achijab ri xca'n wa' we juramento ri'.
13 A conspiração envolveu mais de quarenta homens.
14 Xebe' c'u wa' cuc' ri qui nimakil ri sacerdotes xukuje' cuc' ri niq'uiaj tata'ib chic, ri qui nimakil ri winak aj Israel, xquibij c'u chque: Ri uj xka'n juramento chi cäpe na c'äx pa ka wi' we man cäka'no jas ri xkachomaj, chi man c'o tä jas cäkatij na we ta mat nabe cäkacämisaj na ri tat Pablo.
14 Foram aos principais sacerdotes e aos líderes do povo e lhes disseram: “Juramos solenemente, sob pena de castigo divino, que não comeremos nem beberemos antes de matar Paulo.
15 Ri alak c'ut, xukuje' ri niq'uiaj qui nimakil ri winak, bij alak che ri tata' ri cätakan pa qui wi' ri soldados chi cuc'am lok ri tat Pablo chuwäch alak chuwek, bij alak chi xa cäc'ot alak u chi' che retamaxic jas ri kas xubano. Are c'u ri uj, c'ä mäjok cäpe ri are', cujc'oji na apan chuyuxlexic rech cäkacämisaj, —xecha chque.
15 Agora peçam, vocês e o conselho dos líderes do povo, que o comandante traga Paulo de volta ao conselho. Finjam que os senhores desejam examinar o caso com mais detalhes. Nós o mataremos no caminho”.
16 Are c'u jun ala, ri ral ri ranab ri tat Pablo, xuta wa', jas ri xquichomaj u banic, xe' c'u ri are' pa ri ja ri e jekel wi ri soldados, xubij wa' che ri tat Pablo.
16 Contudo, o sobrinho de Paulo, filho de sua irmã, soube do plano deles e foi à fortaleza contar a seu tio.
17 Xa je ri' ri tat Pablo xusiq'uij jun chque ri tata'ib ri qui nimal ri soldados, xubij che: C'ama la bi we ala ri' chuwäch ri tata' ri cätakan pa qui wi' conojel ri soldados, c'o c'u ri craj cubij che, —xcha che.
17 Então Paulo mandou chamar um dos oficiais romanos e disse: “Leve este rapaz ao comandante. Ele tem algo importante para lhe contar”.
18 Ri qui nimal ri soldados xuc'am bi ri ala chuwäch ri tata' ri cätakan pa qui wi' ri soldados, xubij che: Ri tat Pablo ri ajpache' xinusiq'uij, te c'u ri' xuta' tok'ob chwe chi quinc'am lok we ala ri' chuwäch la, c'o c'u ri craj cubij che la, —xcha che.
18 O oficial o levou ao comandante e explicou: “O preso Paulo me chamou e pediu que eu trouxesse ao senhor este rapaz, pois ele tem algo a lhe contar”.
19 Ri tata', ri nim takanel, xuc'am bi ri ala pu tuquiel wi, xuta' c'u che: ¿Jas ri cawaj cabij chwe? —xcha che.
19 O comandante tomou o rapaz pela mão e o levou à parte. “O que você quer me dizer?”, perguntou.
20 Te ri' ri ala xubij che: Ri qui nimakil ri winak aj Israel xjunamataj qui tzij chi cäquibij che la chi cäc'am la bi ri tat Pablo chquiwäch ri qui nimakil ri winak chuwek, cäquibij c'u na chi xa cäquic'ot u chi' che retamaxic jas ri kas xubano.
20 O sobrinho de Paulo respondeu: “Alguns judeus pedirão que o senhor apresente Paulo diante da reunião do conselho amanhã, fingindo que desejam obter mais informações.
21 Mäcoj ba' la ri cäquibij, rumal chi e c'o na más chquiwäch cawinak achijab ri e yuxleninak ri tat Pablo. Ri e are' ca'nom juramento chi cäpe na c'äx pa qui wi' we ta mat cäca'no jas ri qui chomam, chi man c'o tä jas cäquitijo we ta mat nabe cäquicämisaj na ri tat Pablo. Ri e are' c'ut chanim ri' e c'o chic, xak queye'm chi cäya la chque jas ri cäquibij, —xcha che.
21 Não acredite neles. Há mais de quarenta homens emboscados para matar Paulo. Juraram solenemente, sob pena de castigo divino, que não comeriam nem beberiam antes de matá-lo. Estão de prontidão, apenas esperando sua permissão”.
22 Ri tata' c'ut ri cätakan pa qui wi' ri soldados xubij che ri ala chi quel bic, xubij c'u che chi c'o jun mubij wi chi xubij wa' che.
22 O comandante despediu o rapaz e o advertiu: “Não deixe ninguém saber que você me contou isso”.
23 Te c'u ri' ri nim tata' ri cätakan pa qui wi' ri soldados xeusiq'uij quieb chque ri tata'ib qui nimakil soldados, xuya c'u takanic chque chi quequimulij quieb cientos soldados chcakan, oxc'al lajuj chic ri quequiejenic, xukuje' quieb cientos ri quequic'am bi qui lanzas. Rajwaxic c'ut cäca'n u banic ri jastak que, xak quec'oji na chila' pa ri u belej hora chak'ab, rech quebel bic, quebe' pa ri tinimit Cesarea.
23 Então o comandante chamou dois de seus oficiais e ordenou: “Preparem duzentos soldados para partir a Cesareia hoje às nove da noite. Levem também duzentos lanceiros e setenta soldados a cavalo.
24 Xukuje' xuya takanic chi quequicha' jujun quiej, cäban u banic jun rech c'o cuquiejej bi ri tat Pablo, rech cäquic'am bic, man c'o tä jas jun c'äx curiko, xane utz u wäch copan ruc' ri k'atal tzij ri tat Félix.
24 Providenciem um cavalo para Paulo e levem-no em segurança ao governador Félix”.
25 Te c'u ri' ri tata' ri cätakan pa qui wi' conojel ri soldados xutz'ibaj bi jun wuj, xuya bi chque. Je wa' xubij ri wuj:
25 Em seguida, escreveu a seguinte carta ao governador:
26 “In wa', ri in Claudio Lisias. Quintak bi rutzil wäch la, tat Félix, lal ri' ri nimalaj k'atal tzij.
26 “De Cláudio Lísias ao excelentíssimo governador Félix. Saudações.
27 We achi ri' xchap na cumal ri winak aj Israel, xak c'u jubik' man xquicämisaj. Aretak c'ut xinwetamaj in chi are jun aj Roma, xeinsiq'uij ri nu soldados, xeintak c'u che resaxic pa qui k'ab ri winak aj Israel.
27 “Este homem foi capturado por alguns judeus que estavam prestes a matá-lo quando cheguei com meus soldados. Ao ser informado de que ele era cidadão romano, transferi-o para um lugar seguro.
28 Xwaj c'ut xinwetamaj jas ri mac xubano, ri cäquibij chrij. Rumal ri' xinc'am bi chquiwäch ri qui nimakil ri winak aj Israel.
28 Então levei-o diante do conselho supremo dos judeus para investigar o motivo das acusações.
29 Xinwetamaj c'ut chi ru mac are wa' chi man cuban taj jas ri cubij ri qui pixab ri e are'. Man ya'tal tä c'ut chi cäcämisaxic, man ya'tal taj chi coc pa che' rumal wa'.
29 Não demorei a descobrir que ele era acusado de algo relacionado à lei religiosa, sem dúvida nada que justificasse a pena de morte ou mesmo a prisão.
30 Xinta c'ut chi xjunamataj qui tzij ri winak aj Israel, qui chomam chi c'ut jas cäca'n chucämisaxic we achi ri'. Xa rumal ri' xintak bic uc' la, xinbij c'u bi chque ri winak ri cäquibij chrij chi c'o u mac, chi rajwaxic cäquik'alajisaj chuwäch la jas ri mac u banom ri cäquibij chrij. Xuwi ba' wa' ri xinbij che la. ¡Ch'abej chi la!” —xcha bi pa ri wuj.
30 Fui informado, porém, de uma conspiração para matá-lo e enviei-o de imediato ao senhor. Também informei aos acusadores que devem apresentar suas denúncias diante do senhor”.
31 Ri soldados xquinimaj ri takanic ri xyi' chque, xquic'am c'u bi ri tat Pablo, xebe' chak'ab pa ri tinimit Antípatris.
31 Naquela noite, os soldados cumpriram as ordens que haviam recebido e levaram Paulo até Antipátride.
32 Chucab k'ij chic ri soldados ri e benak chcakan xetzelej lok jawije' c'o wi ri ja ri e jekel wi. Are c'u ri soldados ri e benak chrij quiej xquitakej ri qui be ruc' ri tat Pablo.
32 Voltaram à fortaleza na manhã seguinte, enquanto a cavalaria prosseguiu com ele.
33 Aretak c'ut xeopan pa ri tinimit Cesarea, xquiya ri wuj che ri nim k'atal tzij, xukuje' xquiya ri tat Pablo chuwäch, xquijach c'u pu k'ab.
33 Quando chegaram a Cesareia, apresentaram Paulo e a carta ao governador Félix.
34 Ri k'atal tzij xusiq'uij ri wuj, te c'u ri' xuta' che ri tat Pablo jawije' quel wi ri are'. Aretak xretamaj chi are aj Cilicia,
34 O governador leu a carta e perguntou a Paulo de que província ele era. “Da Cilícia”, respondeu Paulo.
35 xubij che: Quinta na ri tzij la aretak quepe ri winak ri cäquibij ri mac chij la, —xcha che. Xeutak c'u soldados chuchajixic ri tat Pablo pa ri nim ja ri sibalaj je'lic, rachoch ri tat Herodes.
35 “Ouvirei seu caso pessoalmente quando seus acusadores chegarem”, disse o governador. Em seguida, ordenou que Paulo fosse mantido na prisão do palácio que Herodes havia construído.
Atalhos do teclado
- Capítulo anterior←
- Próximo capítulo→
- Versículo anteriork
- Próximo versículoj
- Limpar seleçãoEsc
- Esta ajuda?
Estude este capítulo no WhatsApp
Peça à IA da Bíblia Fala para explicar Atos 23, comparar traduções ou montar um estudo — tudo direto pelo WhatsApp.